PLANGERE CONTRAVENTIONALA. Jurisprudență Plângeri prealabile
| Comentarii |
|
Judecătoria VĂLENII DE MUNTE Sentinţă civilă nr. 507 din data de 13.03.2013
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de (…), sub nr. (…), petenta (…) a solicitat in contradictoriu cu intimata (…) anularea procesului verbal seria (…), exonerarea acesteia de la plata amenzii si inlaturarea masurii complementare a confiscarii sumei de (…) lei.
In motivare, petenta a arătat că in data de (…) a fost sancționată contravențional, pe motiv că in urma controlului efectuat la statia de distributie carburanti situata in (…) sistemul de supraveghere video nu functiona. Petenta a aratat si ca afirmatia ca sistemul de supraveghere nu functiona este nereala deoarece sistemul video functiona si stoca imaginile, singura problema fiind faptul ca pe imagine se afisa permanent data de (…)
A mai arătat petenta că amenda de (…) lei si confiscarea sumei de (…) ar obliga societatea la un efort material imens care in final ar putea duce la incetarea activitatii.
În drept, petenta nu si-a intemeiat plangerea.
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plangerii si mentinerea procesului-verbal ca legal si temeinic. Intimata a aratat ca procesul-verbal cuprine toate mentiunile prevazute de lege, nefiind incidenta nicio cauza de nulitate. Intimata a precizat si ca, in fapt, in data de (...) a efectuat un control la punctul de lucru apartinand petentei din (…) cu ocazia caruia s-a constatat ca sistemul de supraveghere nu functiona, ultima imagine stocata care a putut fi vizualizata avand data de (…). S-a mai mentionat ca sistemul de supraveghere video nu a functionat permanent, stocarea imaginilor nefacandu-se in perioada (…) fiind astfel incalcate prevederile pct. 6.3 din Anexa nr. 1 la Ordinul (…) in referire la art. 206 ind. 16 alin. 3 lit. a-e din Legea nr. 571/2003. Intimata a precizat si ca sistemul de supraveghere trebuie sa functioneze permanent inclusiv in conditiile intreruperii alimentarii cu energie electrica. S-a mentionat ca petenta a savarsit cu intentie fapta, fiind greu de crezut ca, in tot intervalul de timp de 15 zile (…) defectiunea aparuta nu ar fi putut fi remediata.
Intimata a mentionat ca si puntul de lucru al petentei din (…) a fost sanctionat pentru acelasi motiv-nefunctionarea sistemului de supraveghere, iar in plangerea contraventionala depusa pe rolul Judecatoriei (…) s-au invocat aceleasi motive.
In final, intimata a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In drept, intampinarea s-a intemeiat pe disp. art. 115-118, art. 242 (2) C.pc., Legea nr. 571/2003, Ordinul (…) .
Au fost depuse la dosarul cauzei, în fotocopii, următoarele înscrisuri:procesul verbal contestat, proces-verbal de control, proces-verbal de constatare a defectiunii, Contract de intretinere si service, Declaratie, Nota explicativa, Raport.
Instanta a administrat in temeiul art. 167 C.proc.civ. proba cu inscrisurile depuse la dosar: proces verbal nr. (…), proces-verbal de control, proces-verbal de constatare a defectiunii, Contract de intretinere si service, Declaratie, Nota explicativa, Raport, planse foto, precum si proba testimoniala cu trei martori ale caror depozitii sunt la dosar: (…)
Analizând actele dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr. (…), petenta a fost sancționată potrivit art. 206 ind. 69, alin. 6 din Legea nr. 571/2003 coroborat cu pct. 6.3 lit. h din Anexa nr. 1 la Ordinul (…) cu amendă în cuantum de (…) lei si confiscarea sumei de (…) lei pentru nerespectarea prevederilor art. 221 ind. 3 alin. 2 din Legea nr. 571/2003 coroborat la art. 221 ind. 3 alin. 3 lit. a din acelasi act normativ, respectiv urma controlului efectuat la data de (…) la punctul de lucru apartinand petentei din (…) s-a constatat ca sistemul de supraveghere video nu functiona.
Potrivit art. 206 ind. 69, alin. 6 din Legea nr. 571/2003 "Operatorii economici care intenționează să comercializeze în sistem en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant și gaz petrolier lichefiat - sunt obligați să se înregistreze la autoritatea competentă, conform procedurii și cu îndeplinirea condițiilor ce vor fi stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală";.
In acest sens, potrivit art. 6.3. din Anexa nr. 1 la Ordinul (…) operatorii economici prevăzuți la pct. 2.2 au obligația îndeplinirii următoarelor condiții, la data la care depun cererea și pe perioada comercializării produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. a)-e) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare:
h) spațiul de comercializare trebuie să fie dotat cu un sistem de supraveghere video a zonelor de descărcare în rezervoare. Stocarea imaginilor înregistrate se face pe o durată de minimum 20 de zile. Sistemul de supraveghere trebuie să funcționeze permanent, inclusiv în perioadele de nefuncționare a spațiului de comercializare, chiar și în condițiile întreruperii alimentării cu energie electrică de la rețeaua de distribuție
Procesul-verbal a fost semnat de către petentă, la rubrica alte mentiuni facand precizarea :";cu obiectiuni";.
Conform art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.
Examinând procesul-verbal și prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că acesta este legal, neidentificându-se niciunul dintre deficiențele procesului-verbal care să îi atragă ineficacitatea, procesul verbal conținând mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal contestat, instanța, luând în considerare probatoriul administrat, constată că procesul verbal în discuție a fost întocmit în mod temeinic.
Instanța, reține mai întâi că procesul verbal contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate ex propriis sensibus -"cu propriile simțuri";- de către un agent din cadrul intimatului, astfel încât actul administrativ în discuție se bucură de prezumția de legalitate, însemnând că actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, asociată cu prezumția de autenticitate, respectiv actul emană în mod real de la cine se spune că emană, precum și cu prezumția de veridicitate, adică actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă.
Motivul pentru care actele administrative se bucură de tripla prezumție de legalitate, autenticitate și verdicitate este încrederea că autoritatea statală, recte agentul constatator, consemnează cu exactitate și în mod obiectiv faptele pe care le constată, fără a denatura realitatea prin consemnarea părtinitoare sau neconformă adevărului a unor fapte.
Sub aspectul prezumției de nevinovăție și al sarcinii probei în materie contravențională, instanța reține că în legislația româneasca, ca și în cea a altor state europene (spre exemplu, Germania, Slovacia), contravențiile au fost scoase de sub incidenta legii penale și suspuse unui regim administrativ.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (citată în continuare CEDO) a statuat că nimic nu împiedică statele să-și îndeplinească rolul lor de gardieni ai interesului public, prin stabilirea sau menținerea unei distincții între diferitele tipuri de infracțiuni.
De asemenea, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (citată în continuare Convenția) nu se opune, în principiu, tendinței de "dezincriminare"; existente în statele membre ale Consiliului Europei.
Cu toate acestea, așa cum s-a arătat în hotărârea din 21.02.1994, în cauza Ozturk împotriva Germaniei, faptele contravenționale intră sub incidența art. 6 al Convenției. Pentru a se face această aplicare a prevederilor art. 6 din Convenție, CEDO consideră că este necesar să fie avute în vedere trei criterii, respectiv:
a) caracterizarea faptei în dreptul național;
b) natura faptei;
c) natura și gradul de gravitate ale sancțiunii care ar putea fi aplicată persoanei în cauză.
În același sens, CEDO s-a pronunțat, de pilda, în cauzele Garyfallou AEBE împotriva Greciei (Hotărârea din 24 septembrie 1997), Lauko împotriva Slovaciei și Kadubec împotriva Slovaciei (hotărârile din 2 septembrie 1998).
În aprecierea acestor criterii, CEDO a stabilit că modul de definire a faptelor de către dreptul intern nu are decât o valoare relativă, esențială fiind natura faptei și a sancțiunii.
Cu toate acestea, CEDO a considerat drept pozitive masurile din legislațiile naționale referitoare la dezincriminarea unor infracțiuni mai puțin grave în "interesul individului". CEDO a avut în vedere faptul ca sancțiunile administrative nu privesc un grup de persoane, ci se adresează tuturor cetățenilor în vederea realizării scopului preventiv și represiv al sancțiunii, ceea ce conferă faptei natură penală.
În aceste condiții, distincția realizată de statele europene între crime, delicte și contravenții nu este operantă, în sensul art. 6 din Convenție, toate având caracter penal. Tocmai de aceea prevederile acestui articol garantează oricărui acuzat dreptul la un proces echitabil, inclusiv prezumția de nevinovăție, indiferent de calificarea faptei din dreptul intern.
În acest sens, instanța reține că potrivit jurisprudenței CEDO în materie penală, jurisprudență care este obligatorie pentru instanțele naționale, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României, administrarea probelor trebuie privită în lumina paragrafelor 2 și 3 ale art. 6 din Convenție. Primul consacră principiul prezumției de nevinovăție și implică, printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat. Printre altele, trebuie să i se indice celui vizat acuzațiile aduse pentru a i se oferi posibilitatea de a-și pregăti și prezenta apărarea în cunoștință de cauză, și de a-i oferi probe suficiente pentru a susține un verdict de vinovăție.
De asemenea, combinat cu paragraful 3, paragraful 1 al art. 6 din Convenție obligă printre altele statele contractante la măsuri pozitive. Acestea constau în obligația de a informa acuzatul, în cel mai scurt timp, despre natura și cauza acuzației ce îi este adusă, în obligația de a-i acorda timpul și facilitățile necesare pentru a-și pregăti apărarea și de a-i garanta dreptul de a se apăra, el însuși sau cu asistența unui avocat, de a-i permite să pună întrebări personal martorilor acuzării sau să obțină interogarea acestora, dar și de a obține citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării. Acest din urmă drept implică nu doar existența în această materie a unui echilibru între acuzare și apărare dar și ca audierea martorilor să aibă în general un caracter contradictoriu.
Cu toate acestea, în cauza Anghel împotriva României, CEDO a precizat că nu este interzis sistemelor interne să prevadă și să opereze cu ajutorul prezumțiilor, însă în materie penală statele sunt obligate să nu depășească o limită proporțională și rezonabilă a modalității în care funcționează respectiva prezumție raportată la gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul/petentul. Totodată, în exercitarea atribuțiilor pe care le au, judecătorii trebuie să facă aplicarea prezumției de nevinovăție a petentului și nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că acesta a săvârșit fapta de care este acuzat, sarcina probei incumbând intimatei, orice îndoială trebuind să profite contestatorului.
Considerând că legislația contravențională română este calificată "penală";, în înțelesul european autonom al CEDO și recunoscând prezumția de nevinovăție a petentului, instanța constată că aceasta a fost răsturnată prin prezumția de legalitate -asociată cu cele de autenticitate și veridicitate- a cărei aplicare nu este interzisă de CEDO, decât în ipoteza utilizării acesteia în mod nerezonabil.
În cazul de față, având în vedere faptul că din procesul verbal rezultă că organul constatator a constatat prin propriile simțuri săvârșirea faptei, văzând și natura sancțiunilor aplicate petentului, instanța apreciază că prezumția de legalitate poate fi aplicată fără a se încălca prin aceasta prezumția de nevinovăție a contestatorului. A considera că inclusiv în ipoteza în care fapta contravențională este constatată prin propriile simțuri de către reprezentanții autorității statele, prezumția de legalitate nu este suficientă pentru a dovedi vinovăția contestatorului - bineînțeles în ipoteza în care acesta nu face dovada contrară respectivei prezumții - ar însemna a crea practic situații de impunitate, ca urmare a imposibilității obiective a administrării altor mijloace de probă de către intimată, aspect ce nu poate fi conceput.
Instanța apreciază că sarcina probei revine intimatului exclusiv în ipoteza în care fapta reținută în sarcina contravenientului nu a fost percepută prin propriile simțuri de către agentul constatator, ci pe baza altor elemente, cum ar fi de exemplu declarațiile unor martori, de altfel aceasta fiind interpretarea ce rezultă din cauza Anghel împotriva României.
Recunoscând prezumția de legalitate de care se bucură prezentul proces verbal, instanța apreciază că sarcina probei, prin care să se tindă la combaterea efectelor generate de aplicarea acestei prezumții, incumbă petentei.
Cu toate acestea, instanta constata ca petenta nu a reusit sa faca dovada contrara a celor sustinute in cuprinsul procesului-verbal.
Instanta porneste de la ideea ca pct. 6.3 lit. h din Anexa nr. 1 la Ordinul (…) prevede ca sistemul de supraveghere trebuie sa functioneze permanent, inclusiv in perioadele de nefunctionare a spatiului de comercializare, chiar si in conditiile intreruperii alimentarii cu energie electrica. Pe cale de consecinta, prevederea legala vorbeste despre obligativitatea asigurarii functionarii permanente, nu cu mici intreruperi, nici cu posibile erori in sistem. Scopul reglementarii legale este de a se asigura o functionalitate a sistemului de supraveghere non-stop si in parametrii normali, nu cu mici defectiuni.
Analizand Procesul-verbal de constatare a defectiunii , instanta retine ca, desi se arata ca sistemul functiona, se face precizarea ca "unitatea de stocare inregistra imagini, dar data era setata gresit. Astfel data afisata a DVR-ului era (…) cand de fapt in realitate aceasta era (…)";.
Instanta constata din depozitia martorului (…) faptul ca, in data de (…) a fost contactat de petenta pentru probleme cu sistemul de supraveghere video. Pe data de (…) ajuns la punctul de lucru al petentei a constatat ca sistemul de supraveghere functiona dar camera video indica o alta data si nu era normal sa arate o alta data. S-a precizat si ca sistemul de supraveghere inregistra imaginile, dar nu cu data corecta. Martorul a subliniat faptul ca au fost inregistrate imaginile aferente ultimelor 20 de zile anterioare controlului.
Instanta retine ca depozitia martorului (…) se coroboreaza cu depozitia martorului (…) care a aratat ca sistemul de supraveghere inregistra imagini dar, nu cu data de (…) ci cu o data anterioara.
In ceea ce priveste depozitia martorei (…) instanta retine ca aceasta s-a referit la o perioada anterioara momentului controlului, aratand ca in data de (…) a fost o pana de curent iar dupa revenirea curentului a constatat ca monitorul nu functiona. Martora a aratat ca a inlocuit monitorul cu un televizor adus de o colega. Martora a invederat ca, ulterior schimbarii monitorului a constatat ca se vedeau imaginile pe toate camerele dar nu s-a uitat daca si data era corecta.
Astfel, instanta constata prin coroborarea mijloacelor de proba administrate in cauza ca sistemul de supraveghere inregistra imagini dar cu o mare eroare: toate inregistrarile prezentau data de (…). Or, scopul inregistrarii imaginilor nu este de a prezenta o serie de imagini la intamplare ci de a se stoca imaginile in mod corect, cu aratarea precisa a datei, orei si minutului.
Astfel, instanta constata ca o inregistrare eronata fara a putea fi controlata in functie de data ei precisa echivaleaza cu o lipsa a inregistrarii.
Pentru motivele aratate, instanta va constata ca in mod corect s-a retinut in sarcina petentei savarsirea contraventiei prevazute in procesul-verbal contestat.
Sub aspectul sancțiunilor aplicate petentei, instanța, făcând aplicarea dispozițiilor art. 34 alin. 1, în referire la art. 5 alin. 5, coroborat cu art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, apreciază că sancțiunea ce a fost aplicată, recte amendă în cuantum de (…) lei, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, avându-se în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientei care nu a dat dovada de regret in savarsirea faptei. Instanta retine ca petenta a dovedit o grava neglijenta in respectarea obligatiilor, fiind greu de crezut ca defectiunea aparuta din data de (…) nu ar fi putut fi remediata mai repede.
Instanta constata ca si sanctiunea confiscarii sumei de (…) lei a fost legal si temeinic aplicata fata de faptul ca provine din nerespectarea dispozitiilor legale, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, avându-se în vedere împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale petentei.
Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept reținute, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentă, ca neîntemeiată.
| ← Partaj judiciar. Motive de recurs.. Jurisprudență Partaj | ordonanţă preşedinţială - suplinire consimţământ părinte → |
|---|
