Potrivit art. 28 al. 1 din decretul lege 115/1938, „cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secția I Civilă Decizie nr. 98/A din data de 18.02.2016
Constată că prin sentința civilă nr. 974 din data de 22.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. 1293/307/2013 s-a respins acțiunea civilă însușită de reclamanții M. M., M. I. și M. I. în contradictoriu cu pârâta UAT Sighetu Marmației prin Primar.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin cererea acțiunea civilă înregistrată sub dosar nr. 1293/307 din 25 aprilie 2013, reclamantul M. I. a chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Sighetu Marmației prin Primar, solicitând instanței să constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune de lungă durată asupra terenului de natură fânaț situat în intravilanul loc. Sighetu Marmației, în suprafață de 624 mp, având vecinii M. I., F. I, U. M. și P. D. cuprins în CF nr. 56171(CF vechi 7678) nr. top 2621/10/3- Sighetu Marmației și să dispună înscrierea dreptului de proprietate astfel dobândit în favoarea reclamantului în CF 56171(CF vechi 7678) nr. top 2621/10/3 Sighetu Marmației cu titlu de uzucapiune.
În fapt, reclamantul a învederat că deține acest teren din anul 1976 când l-a cumpărat, printr-un înscris autentificat prin încheierea de autentificare nr. 391 din data de 11 martie 1976 de la numitul V. A., proprietarul tabular al terenului cu datele de identificare menționate în petitul acțiunii, care, la rândul său, l-a ținut din perioada de după al doilea război mondial, dobândit în urma reformei agrare din anul 1945. De atunci și până astăzi a folosit terenul pașnic, în mod continuu, sub nume de proprietar și netulburat de nimeni.
În drept, s-au invocat prevederile art. 1847,1860 și urm. din Codul civil, art. 46 din Decretul-Lege 115/1938.
La data de 22 august 2014 au fost introduși în cauză moștenitorii reclamantului decedat la data de 19 octombrie 2013, respectiv M. I. în calitate de soție supraviețuitoare, M. I. și M. M. în calitate de fii ai acestuia.
Din actele de la dosar prima instanță a reținut că terenul din litigiu face parte din imobilul înscris în CF nr. 56171(CF vechi 7678) nr. top 2621/10/3- Sighetu Marmației, în natură fânaț, situat în intravilanul loc. Sighetu Marmației, în suprafață de 624 mp, având vecinii M. I., F. I, U. M. și P. D., proprietar tabular fiind V. A., înscris în anul 1922 și care a decedat la data de 1 ianuarie 1982.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 391 din data de 11 martie 1976, reclamantul și soția acestuia, M. I. a cumpărat locuința compusă din 2 încăperi și anexe gospodărești, situate în Sighetu Marmației, str. Primăverii, nr. 17, înscrisă în C.F. 7678 Sighetu Marmației nr. top 2621/10 de la proprietarul tabular V. A., situația terenului urmând a se reglementa potrivit Legilor 58 și 59/1974.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Decretului-Lege 115/1938, act normativ care a intrat în vigoare la data de 12 iulie 1947, aplicându-se uzucapiunilor începute sub imperiul acestuia.
Potrivit art. 28 alin. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938, cel care a posedat un imobil în condițiile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, poate cere înscrierea dreptului uzucapat.
Condițiile legale care trebuie îndeplinite pentru a putea invoca uzucapiunea extratabulara sunt ca titularul dreptului întabulat în cartea funciara să fie decedat, uzucapantul să posede imobilul timp de cel puțin 20 de ani de la moartea proprietarului tabular, posesia să fie utilă, indiferent de buna sau reaua-credință a posesorului. În privința calităților posesiei pentru a fi utila, sunt aplicabile dispozițiile art. 1847 din Codul civil, Decretul-lege nr. 115/1938 neavând prevederi speciale în acest sens.
Raportat la anul începerii posesiei, respectiv 1976, prima instanță a constatat că sunt aplicabile în speță dispozițiile Decretul-lege nr. 115/1938 și a reținut că reclamantul a invocat și dispozițiile art. 1858 - art. 1860 Cod civil, invocând joncțiunea posesiilor, care presupune ca reclamanții să unească posesia utilă exercitată de autorii lor cu propria posesie.
Raportat la dispozițiile invocate, prima instanță a constatat că vânzătorul a fost proprietarul tabular al imobilului obiect al "contractului de vânzare cumpărare"; datat 11 martie 1976, iar o uzucapiune pe baza unui titlu ce emană de la adevăratul proprietar nu este de conceput.
Dreptul de proprietate include atât dreptul de folosință și dreptul de posesie, cât și dreptul de a dispune asupra terenului, pe când posesia, potrivit dispozițiilor art. 1846 cod civil este "deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, pentru noi înșine sau de altul în numele nostru";. Posesorul prin comparație cu proprietarul nu are dreptul de dispoziție.
În speță, pentru a uni posesia reclamantului cu a autorului său, trebuie ca și acesta din urmă să fi exercitat doar o posesie asupra bunului, deoarece dacă este proprietar nu se poate vorbi doar despre o posesie, ci despre un veritabil drept de proprietate, ne mai justificându-se constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin altă modalitate. Atunci când posesia este bazată pe un titlu ce emană de la proprietar, acest titlu este suficient prin el însuși pentru dobândirea proprietății.
Prima instanță a reținut că reclamantul nu poate uni posesia exercitată de autorul său cu propria posesie, în cauză fiind vorba despre o un veritabil drept de proprietate al vânzătorului, fiind titular al unui drept real asupra terenului .
Față de cele de mai sus, instanța a apreciat că acțiunea nu este întemeiată și, în consecință, în temeiul dispozițiilor art. 1847, 1847,1860 și urm. din Codul civil și art. 28 alin. 1 din Decretul-lege nr. 115/1938 a respins-o.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamantele M. M. și M. I., moștenitoarele reclamantului defunctului M. I., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și admiterea acțiunii promovate de către M. I. și continuată de către moștenitori, în sensul de a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului situat în Sighetu Marmatiei, str. Primăverii, în suprafață de 624 m.p., dintre vecinii M. I., F. I, U. Vlarioara și P. D., înscris în C.F. Sighetu Marmatiei nr. 56171 (C.F.vechi nr. 7678) nr. top. 2621/10/3 și a se dispune înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, cu titlu de uzucapiune.
În motivarea apelului, apelantele au învederat că, într-adevăr, în motivarea acțiunii reclamantul a invocat joncțiunea posesiilor, dar din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă aceste aspecte și, ca atare, instanța de fond nu putea da eficiență acestor susțineri.
De asemenea, în motivarea acțiunii se susține că antecesorul lor a cumpărat prin înscris autentic terenul în litigiu de la proprietarul de carte funciară, aspect de asemenea nereal, fiind în prezența unui înscris sub semnătura privată, care nu constituie un just titlu.
Proprietarul de carte funciară, V. A., a decedat la data de 1 ianuarie 1982, aspect ce rezultă din certificatul de deces depus la fila 10. Au fost efectuate verificări pentru identificarea succesorilor, din încheierea nr.16/22 martie 2013 (fila 11) rezultând că nu a fost înregistrată succesiunea după acest defunct, martorii declarând că acesta nu a avut copii.
Fiind in prezenta unei succesiuni vacante, s-a solicitat chemarea în judecată a Statului Român, prin unitatea administrativ teritorială.
În speță sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale prevederilor art.28 al. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938, privitoare la uzucapiunea întemeiata pe folosința imobilului timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular. Termenul uzucapiunii s-a împlinit la data de 1 ianuarie 2002, data la care Decretul-Lege nr. l15/1934 era în vigoare.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul M. I. a solicitat instanței să constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeței de 624 m.p., dintre vecinii M. I., F. I, U. M. și P. D., înscris în C.F. Sighetu Marmatiei nr. 56171 (C.F. vechi nr. 7678) nr. top. 2621/10/3, învederând că posedă acest imobil sub nume de proprietar din 1976.
Prima instanță, rezumându-se a examina superficial probatoriul administrat, a reținut că reclamantul își întemeiază uzucapiunea pe titlul reprezentat de contractul de vânzare cumpărare datat 11 martie 1976 care emană de la proprietarul tabular V. A. și a apreciat că o uzucapiune pe baza unui titlu ce emană de la adevăratul proprietar este de neconceput.
Tribunalul reține că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 391/11.03.1976 apelanta M. I. și reclamantul decedat M. I. au cumpărat de la vânzătorul V. A. locuința compusă din două încăperi și construcții gospodărești în curte, situate în Sighetu Marmației, str. Primăverii nr. 17, înscrisă în C.F. 7678 cu nr. top. 2621/10, grevat cu dreptul de abitație viageră asupra camerei din partea stângă a intrării și de dreptul de folosință comună asupra magaziei, în favoarea vânzătorului.
Conform clauzelor contractului, situația terenului pe care se află construcția ce formează obiectul vânzării se va reglementa în conformitate cu legile nr. 58 și 59/1974.
După cum rezultă din C.F. nr. 7678 Sighetu Marmației (f.29-34 dosar apel) parcela cu nr. top. 2621/10 avea o suprafață de 964 mp, pe aceasta fiind amplasată casa nr. 17 din str. Primăverii.
La data de 19 iulie 1976, în baza încheierii de carte funciară nr. 308, s-a înscris în foaia de proprietate, sub nr. ord. B3, operațiunea de dezmembrare a parcelei cu nr.top. 2621/10 în trei parcele noi: top. 2621/10/1 -casă și teren 100 mp, nr. top. 2621/10/2- curte de 230mp și nr. top. 2621/10/3- grădină de 624 mp. Această înscriere și dezmembrare s-a realizat în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 391/11.03.1976, iar ulterior parcelării, imobilul cu nr. top. 2621/10/1 a fost transcris în C.F. 8762, în favoarea Statului Român, cu titlu de drept efect lege în baza art. 30 al. 2 din Legea 58/1974, imobilul cu nr. top. 2621/10/2 a fost transcris în C.F. 8763, în favoarea Statului Român, cu titlu de drept efect lege în baza art. 30 al. 2 din Legea 58/1974, iar imobilul cu nr. top. 2621/10/3 s-a reînscris în favoarea proprietarului de până atunci, V. A..
Conform înscrierilor din C.F. 56169 Sighetu Marmației și C.F. 56170 Sighetu Marmației, rezultă că apelantei M. I. și reclamantului decedat M. I. li s-a stabilit dreptul de proprietate asupra terenurilor cu nr. top. 2621/10/2- 230mp și 2621/10/1 - 100mp, prin constituire, în temeiul art. 36 al. 3 din Legea 18/1991.
Din coroborarea cuprinsului contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 391/11.03.1976 cu înscrierile din C.F. nr. 7678, C.F. 8762, C.F. 8763, C.F. 56169 și C.F. 56170 Sighetu Marmației, rezultă fără echivoc că suprafața de 624 mp grădină cu nr. top. 2621/10/3 nu a făcut obiectul convenției dintre reclamantul M. I. și proprietarul tabular V. A., așa cum greșit a reținut prima instanță.
În sistemul de publicitate imobiliară prin cărțile funciare, regimul dobândirii drepturilor reale prin uzucapiune este reglementat strict prin Decretul Lege 115/1938, iar reclamantul a invocat prevederile acestui act normativ în fundamentarea cererii sale.
Potrivit art. 28 al. 1 din Decretul Lege 115/1938, "cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat";. Ca atare, condițiile impuse de textul de lege citat pentru a se putea invoca uzucapiunea extratabulară sunt: decesul proprietarului înscris în cartea funciară și exercitarea unei posesii utile și posedarea imobilului timp de 20 de ani de la moartea proprietarului înscris în cartea funciară, dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea extratabulară nefiind condiționată de existența unui just titlu.
În speță, s-a probat cu certificatul de deces seria DZ nr. 245185 că V. A., înscris în C.F. nr. 56171 Sighetu Marmației (C.F. vechi nr. 7678) nr. top. 2621/10/3, a decedat la data de 1 ianuarie 1982, iar martorii audiați, C. M. și P. I. au confirmat împrejurarea că reclamantul M. I. a posedat suprafața de 624 mp grădină cu nr. top. 2621/10/3 în mod continuu, neîntrerupt, public, neechivoc și sub nume de proprietar peste 20 de ani de la moartea proprietarului tabular V. A..
Față de aceste considerente, Tribunalul reține, contrar primei instanțe, că s-a dovedit în speță îndeplinirea, în persoana reclamantului decedat M. I., a cerințelor art. 28 al. 1 din Decretul Lege 115/1938 pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului situat în Sighetu Marmatiei, str. Primăverii, în suprafață de 624 m.p., între vecinii M. I., F. I, U. Vlarioara și P. D., înscris în C.F. Sighetu Marmatiei nr. 56171 (C.F.vechi nr. 7678) nr. top. 2621/10/3.
| ← Potrivit dispoziţiilor art. 529 noul cod civil întreţinerea... | Luarea unor măsuri provizorii de interzicere pe calea... → |
|---|
