Pretentii. Jurisprudență Plăţi
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 2206 din data de 08.09.2014
Prin cererea înregistrată la data de 13.05.2014 pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. …../207/2014, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială- Municipiul Caracal a chemat în judecată pe pârâta T. M. M., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, pârâta să fie obligată la plata sumei totale de 70 522 lei reprezentând 63 294 lei diferențe salarii nete și 7 228 lei foloase nerealizate pe perioada 01.01.2011- 30.06.2013.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta a avut raport de serviciu cu instituția publică, în funcția publică de Director executiv/II/5/74/S în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului municipiului Caracal , beneficiind, de stimulente prevăzute de OG.92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, pe perioada 01.01.2011-30.06.2013.
Ca urmare a acțiunii de audit financiar a contului anual de execuție bugetară și al bilanțului contabil încheiat pe anul 2012 desfășurată la Unitatea Administrativ - Teritorială , Municipiul Caracal, Camera de Conturi a județului Olt din cadrul Curții de Conturi a României a emis Decizia nr.3/21.01.2014, iar, la punctul 6.6, Curtea de Conturi a reținut stabilirea eronată a drepturilor salariale inclusiv a sporurilor, premiilor și altor drepturi acordate unor foști funcționari publici și personal contractual ale căror raporturi de serviciu au încetat anterior emiterii Dispoziției nr. 344 din 28.02.2014 emisă de Primarul municipiului Caracal referitoare la corecția drepturilor salariale ale numitei T. M M., pentru perioada cuprinsă între data de 01.01.2011 și data încetării raportului de serviciu cu Primăria municipiului Caracal, respectiv 30.06.2013 cuprinsă între data de 01.01.2011 și data încetării raportului de serviciu cu Primăria municipiului Caracal, respectiv 30.06.2013.
Prevederile art. 14 din Legea cadru nr. 285/2010 prevăd că, începând cu 01.01.2011 respectiv 01.02.2011, pentru personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice care beneficiază de drepturi bănești acordate din fondurile constituite în temeiul OUG 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, salariile de bază se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu a acestor drepturi bănești aferente lunii octombrie 2010.
Astfel, în baza dispoziției emisă de ordonatorul de credite s-a majorat salariul de bază al numitei T.M M. începând cu data de 01.01.2011 prin includerea în acesta a unor drepturi bănești, reprezentând nivelul mediu al stimulentelor aferente lunii octombrie 2010, care nu pot fi justificate legal.
Din verificarea modului de constituire al fondului de stimulente și utilizarea acestui pe luna octombrie 2010, Curtea de Conturi a constatat că acest fond nu a fost constitui efectiv prin reținerea cotei de 15% din valoarea creanțelor fiscale locale stinse prin executare silită, concomitent cu diminuarea conturilor corespunzătoare de venituri ala bugetului local și virarea acestor sume într-un cont distinct, cu destinație specială, deschis la Trezoreria Caracal.
Prin urmare, plata drepturilor bănești, reprezentând stimulente, repartizate și acordați pentru luna octombrie 2010, s-a efectuat contrar prevederilor legale din credite bugetar, fără a exista prevederi bugetare cu această destinație.
Procedându-se astfel, Curtea de Conturi a constatat că, nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și utilizarea fondului de stimulente, deoarece aceste drepturi bănești se acordă numai din fondurile constituite în temeiul OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, în mod corespunzător, prin conturi cu destinație specială la trezorerie și reflectate în evidența contabilă.
Prin urmare, s-a stabilit de către Curtea de Conturi că, includerea în salariul de bază a acestor sume de bani numitei T.M M., s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale aducându-se un prejudiciu instituției de 70 522 lei reprezentând : 63 294 diferențe salarii nete și 7 228 lei foloase nerealizate pe perioada 01.01.2011- 30.06.2013.
Prin Decizia nr.3/21.01.2014 Camera de Conturi Olt în temeiul art.43 din Legea nr.94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, a dispus efectuarea corecțiilor salariale privind încadrarea personalului pe funcții-grade și trepte de salarizare începând cu 01.01.2011, conform Legii cadru 285/2010.
De asemenea, în temeiul art.33 alin.4 din Legea nr.94/1992 , Camera de Conturi t dispus stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestora și a foloaselor nerealizate pentru un număr de 55 de salariați prin includerea în salariul de bază a nivelului mediu a drepturilor bănești aferente lunii octombrie 2010, reprezentant: stimulente.
Având în vedere și prevederile art.33, alin.3 din Legea nr.94/1992 : " în situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat
producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice audiate această stare de fapt.
Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității audiate".
Drept pentru care, instituția, prin Primar, a procedat la emiterea dispozițiilor de stabilire a prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperare a sumelor de bani reținute de Camera de Conturi Olt ca fiind plătite ilegal.
De asemenea conform prevederilor art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.. Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedepunerii și a neurmăririi de conducerea entității a măsurilor transmise de Curtea de Curtea de Conturi, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani".
Potrivit prevederilor art. 998 C civ coroborat cu prevederile art. 1357 NCC " orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-1 repara".
Prin urmare, prin încasarea sumelor de bani stabilite de către Camera de Conturi Olt a fi încasate necuvenit, s-a creat un prejudiciu bugetului instituției, numita G. H M., având obligația legală de a-l repara, prin restituirea acestor sume.
De asemenea, potrivit art. 999 C civ coroborat cu prevederile art. ,, omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa", iar conform prevederilor art. 1073 C civ, " creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și, în caz contrar, are dreptul la dezdăunare".
Conform prevederilor art. 1359 NCC, " autorul faptei este obligat să repare prejudiciul cauzat".
Potrivit prevederilor art. 1381NCC " orice prejudiciu dă naștere la reparație. Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului , chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.
Dreptului la reparație îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea și stingerea obligațiilor".
De asemenea, conform prevederilor art. 1385 și 1386 NCC, prejudiciul se repară integral,repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare.
Reclamanta a arătat că având în vedere prevederile legale menționate mai sus, precum și refuzul de a da curs notificării instituției, s-a impus promovarea prezentei acțiuni în vederea recuperării prejudiciului.
La dosar s-au depus înscrisuri: decizia nr. 3/21.01.2014 a Camerei de Conturi Olt; dispoziția nr. 344/28.02.2014 emisă de Primarul municipiului Caracal; Nota internă a Serviciului Resurse Umane din cadrul Primăriei municipiului Caracal; Notificarea înregistrată sub nr. 6388 din 28.03.2014; Confirmarea de primire.
In drept își intemeiază acțiunea pe prevederile art. 998 ,999, , 1073 , C civ coroborat cu art. 1355-1359 si art. 1381, 1385,1386 din Noul Cod Civil, precum dispozițiile art. 194-204 NCPC și Legea nr. 94/1992.
Pârâta Tudor Maria a depus la dosar întâmpinare la data de 10.06.2014 prin care solicită pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând în fapt că a avut un raport de serviciu cu reclamanta, ca funcționar public in cadrul Aparatului de Specialitate al autorității locale reclamante, asa cum se arata in cererea de chemare in judecata, beneficiind de stimulente prevăzute de OG 92/2003, fiind îndreptățită la aceste sporuri ca urmare a dispozitiei primarului emisa in acest sens.
Pârâta pe cale de excepție invocă excepția necompetentei generale a instanței Judecătoriei Caracal și solicită declinarea cauzei în favoarea Secția de contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Olt, mentionand ca art. 95 pct. 1 NCPC prevede, ca regula generala, ca in prima instanța, tribunalele judeca toate cererile care nu sunt date prin lege in competenta altor instanțe.
Data fiind natura expresa a spetei, ce izvorăște din executarea unui raport de serviciu expres reglementat prin Legea nr. 188/1999, rep., invederam ca art. 109 din aceasta lege, astfel cum a fost modificat prin art. IV din Legea nr. 2/2013 privind pregătirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 -Noul Cod de Procedura Civila, prevede explicit ca toate « Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competenta secției de contencios administrativ si fiscal a tribunalului».
Nu trebuie ignorata definiția prevăzuta la art. 2 alin (1) lit. «f» din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul, care definește contenciosul administrativ drept activitatea de soluționare a litigiilor in care una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a născut din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
De asemenea , pârâta a invocat excepția prescripției pentru perioada ianuarie - mai 2011 , stabilirea prejudiciului fiind nelegală, deoarece depășește limita prescripției extinctive și calculeaza in mod greșit foloasele nerealizate.
Pârâta a solicitat în apărare proba cu înscrisuri, respectiv: fișa postului, dispozitie nr. 1950/06.06.2006, anexa 1 la Metodologia de constituire și utilizare a fondurilor pentru acordarea de stimulente reglementata de OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, referat 10181/04.11.2010, centralizator fond stimulente.
La data de 24.06.2014, reclamanta a depus pot. disp. art. 201 alin. 2 C.p.civ. răspuns la întâmpinare, prin care solicita cu privire la invocarea excepției privind necompetența generală a Judecătoriei Caracal, respingerea acesteia deoarece în cauza nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999, republicată, cu completările și modificările ulterioare, întrucât numita T. M., la data introducerii acțiunii, nu mai avea calitatea de salariat-funcționar public, în cadrul Primăriei Municipiului Caracal.
Reclamanta arata că nu sunt aplicabile prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999, întrucât, acesta este aplicabil cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public și sunt de competenta secției de contencios administrativ si fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilita expres prin lege competenta altor instanțe.
Având în vedere faptul că numita T. M. nu mai are calitatea de salariat în cadrul instituției, considerăm că sunt incidente prevederile dreptului comun, fiind vorba de o acțiune în pretenții.
De asemenea, precizează că speța dedusă judecății are ca temei juridic art. 1355-1359 NCC ( art. 998-999 C civ ), 1073,1381-1386, fiind o acțiune de drept comun în pretenții și conform prevederilor art. 94 alin. 1 lit j NCPC, judecătoria este instanța competentă, care judecă, în primă instanță, orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților.
La termenul de judecată din 08.09.2014, apărătorul pârâtei a invocat și excepția lipsei calității procesuale a reclamantei, precum și excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Caracal așa cum a fost motivată prin întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului,instanța reține următoarele:
Instanța având în vedere dispozițiile art.248 N.c.p.civ. se va pronunța mai întâi asupra celor două excepții de procedură absolute și dilatorii privind excepția lipsei calitatii procesuale active a reclamantei UAT Municipiul Caracal și excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Caracal, invocate de către pârâta T. M.
Referitor la excepția lipsei calitatii procesuale active a reclamantei UAT Municipiul Caracal, instanța urmeaza sa respinga acesta exceptie ca neîntemeiată motivat de faptul că personalitate juridică are unitatea administrativ - teritorială ( art. 21 alin.1 din Legea nr. 215/2001), care are și capacitate juridică ( de folosință și de exercițiu) și calitate procesuală.
Legea nr. 215/2001 consacră și noțiunea de primărie ca structură funcțională cu activitate permanentă formată din primar, viceprimar și secretar și aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și dispozițiile primarului ( art. 77 din Legea nr. 215/2001).
Reprezentarea în justiție a unității administrativ teritoriale, ca și reprezentarea unității administrativ teritoriale la încheierea actelor juridice cu terții, este o noțiune distinctă, însă strâns legată de capacitatea și calitatea procesuală.
Prin lege s-a stabilit reprezentarea în justiție a unității administrativ teritoriale prin primar ( art. 21 alin.2 din Legea nr. 215/2001).
Tot primarul reprezintă structura funcțională a primăriei, acesta fiind potrivit prevederilor legale șeful administrației publice locale și a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce și îl controlează ( art.63 alin.5 din Legea nr. 215/2001).
Având in vedere cele expuse la sus rezulta cu certitudine faptul ca UAT- Municipiul Caracal reprezentata prin Primar are calitate procesuala activă, actiunea fiind promovată în mod corect, iar în ceea ce priveste Primaria ca structură funcțională așa cum prev. art. 77 din legea nr. 215/2001 aceasta nu are capacitate procesuala de folosință și nici de exercițiu.
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Caracal, instanța urmează să admită aceasta excepție pentru următoarele considerente:
Având în vedere obiectul actiunii , precum și actele și lucrările dosarului, instanța reține că litigiul ivit intre reclamantă, in calitate de angajator al pârâtei, ca urmare a achitării unor drepturi salariale apreciate de către Curtea de Conturi Olt conform deciziei nr.3/21.01.2014 ca fiind necuvenite vizează un raport de serviciu al unui funcționar public raportul funcționarului public se află sub incidența dispozițiilor lg.188/1999 care in art. 1 alin.1 reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală prin autoritățile locale, denumite în continuare raporturi de serviciu.
În raport de obiectul litigiului sub aspectul competenței de soluționare în primă instanță, cauza intră sub incidența dispozițiilor art. 109 din Legea nr.188/1999 potrivit cărora cauzele care au ca obiect raporturi de serviciu al funcționarului sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal al tribunalului.
Având în vedere aceste considerente, instanța urmează să decline competența de soluționare a cauzei in favoarea Tribunalului Olt - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Postat 30.09.2014
| ← Plangere contraventionala. Jurisprudență Amenzi | Ordonanta de plata. Jurisprudență Plăţi → |
|---|
