Pretenţii. Jurisprudență Plăţi

Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 3634 din data de 31.05.2016

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de X sub numărul Y reclamanta T.L.G. în contradictoriu cu pârâta A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP SA BUCUREȘTI și intervenient C.M. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de pârâtei la plata sumei de 100000 de lei reprezentând daune morale și 5920 de lei reprezentând daune materiale , penalități de 0,2% pe zi la suma ce se va acorda cu titlul de despăgubiri calculate de la data producerii accidentului și până la data plății efective a acesteia.

În motivare reclamantul a arătat că a arătat că pârâta are calitatea de asigurător pentru răspundere civilă delictuală a autoturismului intervenientului forțat iar la producerea cazului asigurat, respectiv accidentarea reclamantei pe trecerea de pietoni în data de 12.06.2013 , aceasta trebuie să acopere prejudiciul moral și material suferit de către persoana vătămată în respectivul eveniment rutier produs din culpa intervenientului forțat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art 1270,2199,2208 și 2214 din Codul civil.

În dovedirea cererii au fost depuse înscrisuri la dosarul cauzei .

Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea doar în parte a acțiunii, în măsura în care pagubele suferite vor fi dovedite cu documente justificative, menționând totodată că sumele reprezentând 26 de lei contravaloarea certificatului medico-legal și 900 de lei onorariu expertiză auto efectuată în D. nr 5328/P/2013 nu intră în categoria riscurilor acoperite de Polița RCA.

În dovedirea cererii părțile au depus înscrisuri la dosarul cauzei.

În cauză au fost administrate proba cu martori și înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În ceea ce privește fondul cauzei, din înscrisurile și actele medicale de la dosarul cauzei rezultă că reclamanta a fost lovită pe trecerea de pietoni de către autovehiculul condus de intervenientul forțat C. M., înmatriculat sub numărul X , aceasta suferind o fractură ischio-pubian drept,pentru care a necesitat un număr de 55-58 de zile de îngrijiri medicale., această perioadă nefiind prelungită.

Prin Ordonanța de clasare din data de 04.04.2014 pronunțată în D. X al P.J.B s-a dispus clasarea cauzei față de numitul C. M sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin 1 din Codul Penal întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, numărul de zile de îngrijiri medicale de 55-58 de zile fiind insuficient pentru existența caracterului penal al faptei.

Din depozițiile martorilor audiați în cauză rezultă că în urmă cu doi ani a avut loc un eveniment rutier în urma căruia reclamanta a suferit o fractură de bazin, acesteia asigurându-i-se tratament injectabil de către soția martorului,fiind imobilizată la pat timp de o lună de zile,necesitând ședințe de fizioterapie, nefiind transportabilă după accident și suferind sechele în urma acestuia, familia reclamantei cheltuind câteva zeci de milioane de lei ROL cu medicamentele.

De asemenea, martorii au arătat că reclamanta a fost afectată din punct de vedere moral, neputând da examenul la facultate în anul acela și pierzând practic un an.

Potrivit art. 998 Cod civil, "orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara";. În completare, prin art. 999 Cod civil, se precizează că "omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa";.

Așadar, pentru ca o persoană să răspundă în temeiul răspunderii civile delictuale este necesară întrunirea următoarelor condiții: un prejudiciu cauzat altei persoane, săvârșirea unei fapte ilicite, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, autorul faptei să fi avut capacitate delictuală în momentul săvârșirii faptei.

Din conținutul probatoriului anterior menționat a rezultat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în cazul evenimentului rutier ce a avut loc în data de X , prin fapta delictuală a intervenientului forțat fiind afectate în mod substanțial integritatea fizică și sănătatea reclamantei .

Este evident că pentru refacerea stării de sănătate atât în spital cât și după externarea din spital, reclamantul a fost obligat să efectueze cu medicamente, investigații medicale, transport la unitățile sanitare , o alimentație deosebită , însă din înscrisurile anexate la dosarul cauzei nu rezultă în concret cuantumul acestor cheltuieli , astfel încât va fi respinsă cererea de acordare a acestora.

În ceea ce privește daunele morale acestea au rolul de a acoperi prejudiciile cu caracter nepatrimonial suferite de către reclamantă. Ele sunt menite să conducă la realizarea unei reparații echitabile în raport cu prejudiciul afectiv ce le-a fost cauzat părților civile și în raport cu prejudiciul adus condițiilor lor de viață.

Deși nu există criterii obiective pentru cuantificarea daunelor morale, stabilirea acestora, presupunând o doză de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere consecințele negative suferite de reclamantă sub aspectul sănătății , integrității sale fizice și a vieții personale, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele de către reclamantă.

Astfel este incontestabil faptul că în urma faptei ilicite de accidentare a reclamantei cu un autoturism, fără a fi respectată semnalizarea privind trecerea pentru pietoni, i-a fost afectată reclamantei starea fizică și psihică în mod negativ atât la momentul producerii faptei respective, cât și ulterior, o consecință indirectă fiind și faptul că i s-a creat reclamantei imposibilitatea fizică de a se pregăti și de a susține examenul la Facultatea de Medicină, aceasta trebuind să susțină examenul respectiv în anul următor. .

Cu privire la cuantumul despăgubirilor solicitate, instanța apreciază însă că acesta este însă mult prea ridicat pentru urmările suferite de către reclamantă, prin cererea de acordare a daunelor morale neputând fi urmărită o îmbogățire nejustificată a persoanei prejudiciate.

Instanța apreciază că suma de 30000 de lei este îndestulătoare pentru a compensa suferințele fizice și psihice care le-a implicat evenimentul în care a fost implicată reclamanta, astfel încât va acorda reclamantului această sumă cu titlul de daune morale.

Dat fiind faptul că autoturismul condus de către petent avea asigurare de răspundere civilă delictuală la societatea pârâtă iar în cauză s-a dovedit fapta ilicită și culpabilă a intervenientului forțat care nu a înțeles să respecte semnificația indicatorului privind acordarea priorității de trecerii pietonilor accidentând astfel o persoană în mod grav, prejudiciul suferit de către reclamantă și legătura cauzală dintre faptă și prejudiciu, urmează a se da curs dispozițiilor privind asigurarea de răspundere civilă.

Conform art. 2214-2220 NCPC, prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit despăgubirea ori suma asigurată, denumită în continuare indemnizație, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condițiile prezentei legi, în limitele și la termenele convenite..

De asemenea , admiterea pretențiilor reclamantului este în acord cu principiul reparării integrale a pagubei produse la bunul asigurat , în limita maximă prevăzută în poliță.

Față de aspectele expuse în precedent, urmează a fi admisă în parte acțiunea,

va fi obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 30000 de lei reprezentând daune morale, nu vor fi acordate penalități de întârziere întrucât nu s-a stabilit anterior cu exactitate suma cerută cu titlu de daune materiale și morale în sarcina societății asiguratoare și nu a fost pusă acesta din urmă în întârziere cu privire la sumele respective, va fi respinsă ca nefondată cererea de acordare a daunelor materiale.

În temeiul art 453 alin 1 CPC, va fi obligată pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 de lei reprezentând onorariu de avocat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretenţii. Jurisprudență Plăţi