Pretentii. Jurisprudență Plăţi
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 5278 din data de 11.07.2017
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5278/2017
Ședința publică de la 11 Iulie 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Grefier
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant și pe parata, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită, așa cum s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 04.07.2017.
Grefierul de ședință expune referatul cauzei, învederând instanței că în prezenta cauză s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, după care:
Se constată faptul că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din 04.07.2017 când părțile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 11.07.2017, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 08.02.2017, sub nr. 1814/271/2017, pe rolul Judecătoriei O.., timbrată cu 146 lei taxă judiciară de timbru (f.39), reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 2019 lei, cu titlu de despăgubiri, reprezentând cuantumul indemnizației de asigurare achitată de reclamantă la data de 25.02.2014 în baza asigurării CASCO pentru autoturismul avariat cu nr, la plata dobânzii legale de la data introducerii acțiunii și până la data achitării integrale a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în data de 17.11.2013, pe str. D din municipiul A, din cauza degradării accentuate a drumului public, a fost avariat autoturismul cu nr de înmatriculare. Întrucât autoturismul menționat era asigurat facultativ la reclamantă, aceasta a deschis dosarul de daună nr 40231682 și la data de 25.02.2014 a acordat despăgubiri de 2019 lei. Din declarațiile conducătorului auto, a reieșit că avariile s-au datorat stării tehnice necorespunzătoare a drumului public. Administratorul drumului public, în speță pârâta, nu a luat măsurile organizatorice necesare pentru a preîntâpina apariția unor astfel de fenomene care generează în mod constant prejudicii. Reclamanta a apreciat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art 111, 192 și urm. Cod proc civ, art. 2210, 1357, 1522 C.civ., art 22 și 40 din OG nr. 43/1997, art 5 alin.6, art 79 alin 2 lit b) din OUG nr. 195/2002.
În probațiune, reclamanta a depus înscrisuri, a solicitat administrarea probei testimoniale și a probei cu expertiza tehnică auto.
Pârâta a depus întâmpinare, în cadrul căreia a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca netemeinică și nelegală.
În motivarea în fapt, a arătat că termenul de prescripție de 2 ani a început să curgă la data de 25.02.2014 și era împlinit la data sesizării instanței- 08.02.2017.
Pe fond, reclamanta nu a dovedit că există legătură de cauzalitate între evenimentul rutier și obligația pârâtei de a întreține drumurile publice, de vreme ce nu există nicio probă care să conducă la concluzia că autoturismul a fost avariat ca urmare a neîndeplinirii vreunei obligații a autorității publice locale.
Prejudiciul a fost cauzat din vina sau neglijența exclusivă a conducătorului auto, care nu a adaptat regimul de viteză la condițiile de drum.
În drept au fost invocate prevederile art 205-208 Cod proc civ, OUG nr 195/2002.
Nu s-a depus niciun înscris în probațiune și nu s-a solicitat administrarea niciunei alte probe.
Reclamanta nu a depus răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din 23.05.2017, instanța a pus în discuție și a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, pentru motivele prezentate în încheierea de la termenul de judecată menționat.
In cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și proba testimonială. La termenul de judecată din 04.07.2017 reclamanta a arătat că renunță la proba cu expertiză tehnică auto.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată următoarele:
Din înștiințarea și declarația din data de 26.11.2013 completate de conducătorul autoturismului cu nr de înmatriculare , numitul, rezultă că acesta se deplasa pe str. D.. din A. și a intrat cu mașina într-o groapă, avariind anvelopa și janta dreapta față.
Întrucât autoturismul menționat era asigurat facultativ la societatea reclamantă prin contractul de asigurare facultativă auto- CASCO seria ACA nr. 001107744, reclamanta deschis dosarul de daună nr. 40231682, în care a achitat despăgubiri în valoare de 2019 lei, la data de 25.02.2014, conform extrasului de cont de la fila 8 dosar.
Conform art. 8 din OG nr. 43/1997, "drumurile de interes local aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia se află si cuprind: (…)
c) străzile sunt drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire: strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundătura, uliță etc.
Conform dispozițiilor art. 22 din OG nr. 43/1997, "Administrarea drumurilor județene se asigură de către consiliile județene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora";, iar conform art 40 (1) "Drumurile trebuie să fie semnalizate și menținute de către administratorul drumului în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță.
Conform art 5 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 "Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește sau pune in pericol siguranța circulației, si să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia.";
Față de aceste dispoziții legale, instanța constată că pârâta avea obligația de a asigura întreținerea corespunzătoare a drumului public, pentru a înlătura cauzele de producere a evenimentelor rutiere generatoare de prejudicii .
Conform art 2210 Cod civil, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.
Admisibilitatea acțiunii în regres formulată de reclamantă presupune întrunirea în persoana pârâtei a celor patru condiții cumulative privind răspunderea civilă delictuală, prevăzute de art. 1357 C.civ. - prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate dintre fapta și prejudiciul cauzat si vinovăția.
Prejudiciul și cuantumul acestuia rezultă din declarația conducătorului auto, atât cea din dosarul de daună, cât și cea dată ca martor în fața instanței, precum și din nota de constatare, nota de calcul reparații și extrasul doveditor al plății sumei.
Fapta ilicită a pârâtei constă în neluarea măsurilor necesare pentru întreținerea drumului public pe care a avut loc evenimentul rutier- str. D.. din mun. A.- din planșele foto de la filele 21-27 dosar, observându-se cu evidență gropile din carosabilul de pe str. D...
Instanța reține că a fost dovedită și legătura de cauzalitate dintre fapta licită și prejudiciul produs, aceasta rezultând din declarația conducătorului auto, în calitate de martor.
Avariile constatate, conform notei din 26.11.2013, respectiv la anvelopa și janta dreapta față sunt avarii specifice intrării cu autoturismul într-o groapă din asfalt.
Conditia vinovăției, ca atitudine psihică a autorului față de inacțiunea sa și urmarea produsă este de asemenea îndeplinită, în domeniul răspunderii civile delictuale autorul faptei răspunzând chiar și pentru cea mai ușoară formă a culpei - culpa levissima.
Având în vedere cele anterior reținute, instanța apreciază ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale a pârâtei, prejudiciul fiind cert, fapta ilicită a pârâtei constând în neîndeplinirea obligațiilor legale de a asigura întreținerea corespunzătoare a drumului, precum și raportul de cauzalitate, așa după cum rezultă din probele administrate în cauză.
Față de considerentele ce preced, instanța apreciază ca întemeiată cererea formulată astfel că o va admite și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 2019 lei, reprezentând cuantumul despăgubirilor achitate de reclamantă în dosarul de daună nr 40231682.
Raportat la principiul reparării integrale a prejudiciului și având în vedere și dispozițiile art. 1522, 1535 C.civ, instanța apreciază ca întemeiată și cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, de la data introducerii pe rolul instanței a cererii de chemare în judecată (08.02.2017) până la achitarea efectivă a debitului, astfel că va admite și acest capăt de cerere.
Pârâta, fiind în culpă procesuală, va fi obligată în baza art. 453 c.pr.civ și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 146 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, cu sediul în O.., județ B.., în contradictoriu cu pârâta cu sediul în A.județ A..
Obligă pârâta la plata sumei de 2019 lei, reprezentând cuantumul despăgubirilor achitate de reclamantă în dosarul de daună nr 40231682.
Obligă pârâta la plata dobânzii legale calculate asupra debitului principal de la data de 08.02.2017 până la achitarea efectivă a debitului.
Obligă pârâta la plata sumei de 146 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria O...
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 11.07.2017.
Președinte, Grefier,
| ← Actiune in constatare | Obligatia de a face. Jurisprudență Construcţii → |
|---|
