Pretenţii. Jurisprudență Plăţi
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU Hotărâre nr. 5998 din data de 10.10.2016
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe din 21.04.2016, reclamanta SC D A SRL a chemat în judecată pe pârâtul SC C A SA, solicitând instanței obligarea acestuia la plata sumei de 21749,49 lei reprezentând penalități de întârziere de 0,2% pe zi aferentă sumei de 9086,13 lei calculată pentru perioada 16.07.2010-24.10.2013.
În motivare, reclamanta a arătat că la data de 16.07.2010 autoturismul aparținând acesteia, cu nr. de înmatriculare condus de B N E a fost implicat într-un accident rutier pe str., produs de auto cu nr. de înmatriculare condus de F R I. La aceeași dată a fost sesizat asiguratorul SC C A SA al auto condus de F I R, sens în carea fost deschis dosarul de daună din 16.07.2010, valoarea pagubei fiind de 9086,13 lei. Acest dosar a fost închis ulterior pe motiv că accidentul nu a avut loc, sens în care au fost sesizate organele de urmărire penală la data de 09.09.2010, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la înșelăciune, fals în declarații și uz de fals.Prin rezoluția din 11 .10.2012 din dosarul nr. al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză întrucât nu s-a constatat existența faptelor. După finalizarea dosarului penal, la data de 01.10.2013 pârâta i-a făcut o ofertă de despăgubire, precizând că s-a acceptat la plată suma de 3716 lei. La data de 24.10.2013 reclamanta a specificat că nu este de acord cu oferta, solicitând suma de 9086,13 lei, care i-a fost achitată la scurt timp.Conform art.37 din Ordinul CSA nr.14/2011 asigurătorul avea obligația de a achita penalități de întârziere în procent de 0,2% pe zi, începând cu data de 16.07.2010 până la data efectuării despăgubirii.
În drept, reclamanta a formulat acțiunea potrivit prevederilor Ordin CSA 14/2011.
În dovedire, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru penalitățile solicitate pentru perioada 16.07.2010-21.04.2013 și respingerea acțiunii, deoarece reclamanta a fost integral despăgubită.Mai arată pârâta că procentul penalităților aplicabil în cauză este de 0,1%, deoarece se aplică prevederile Ordinului CSA 5/2010, în vigoare la data producerii accidentului.Totodată, potrivit art.65 alin 3 din Ordinul CSA 5/2010, în situația efectuării plății de către asiguratorul direct în contul indicat în declaratia de acceptare a despăgubirii de către persoana prejudiciată, aceasta se consideră integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul bancar nu a notificat asiguratorului eventualele obiecții referitoare la cuantumul despăgubirii.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri existentă la dosar considerând-o necesară, utilă și concludentă în soluționarea prezentei cauze.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 19.07.2010 , între autoturismul cu nr. de înmatriculare condus de FRși autoturismul cu nr. de înmatriculare condus de BN E s-a produs un accident de circulație din culpa conducătorului auto FR. În temeiul poliței de asigurare deținută de aceasta din urmă, la data de 24.10.2013, pârâta a procedat la despăgubirea proprietarului autoturismului cu nr. de înmatriculare avariat în accident, cu suma de 9086,13 lei.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța reține că dreptul la acțiune pentru obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere pentru suma acordată cu titlu de despăgubire este unul patrimonial, prescriptibil în termen de 3 ani de la data nașterii sale.
Instanța apreciază că dreptul de a solicita penalități de întârziere s-a născut din momentul producerii accidentului rutier. Împrejurarea că pârâta a așteptat finalizarea dosarului penal pentru a achita suma datorată cu titlu de despăgubire pentru evenimentul asigurat nu are nicio influență asupra momentului de la care termenul de prescripție a început să curgă.
Pentru aceste considerente instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 16.07.2010-21.04.2013, apreciind că reclamanta este îndreptățită să solicite doar penalitățile aferente unei perioade de 3 ani anterioară datei introducerii prezentei cereri de chemare în judecată.
Având în vedere că prezenta cerere de chemare în judecată a fost formulată de 21.04.2016, iar pârâta a efectuat plata despăgubirilor la data de 24.10.2013, instanța apreciază că dreptul reclamantei la acțiune pentru perioada 22.04.2013-24.10.2013 nu este prescris.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța apreciază că aplicabile raporturilor juridice dintre părți născute din evenimentul rutier asigurat de pârâtă sunt dispozițiile actelor normative în vigoare la data producerii accidentului, nu cele în vigoare la data efectuării plății sau formulării cererii de despăgubiri, deoarece la momentul producerii accidentului rutier s-au născut toate drepturile persoanei vătămate în legătură cu prejudiciile suferite în urma acestuia.
În vigoare la data de 16.07.2010 era Ordinul CSA nr.5/2010, potrivit căruia persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul
Conform art.36 alin 1 din actul normativ sus menționat, despăgubirea se plătește de către asigurătorul în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
Potrivit art.37 din Ordinul nr.5/2010, dacă asigurătorul nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.
Instanța constată că asiguratorul nu a efectuat plata despăgubirii decât la data de 24.10.2013, fără nicio justificare. În concluzie, se reține că asiguratorul nu și-a îndeplinit obligația în termenul prevăzut de art.36 din Ordinul 5/2010, astfel că datorează penalități de întârziere în temeiul art.37 din același act normativ, în procent de 0,1% pe zi.
Nu poate fi reținută apărarea pârâtei în sensul că reclamanta se consideră a fi integral despăgubită deoarece nu a avut obiecții la cuantumul despăgubirii în termen de 30 de zile de la virarea sumei în contul său bancar, întrucât dispozițiile art.65 alin 3 din Ordinul CSA invocate în apărare se referă la suma datorată de asigurator cu titlu de despăgubire, nu și la penalitățile de întârziere datorate pentru achitarea defectuoasă sau cu întârziere.Dreptul la penalități este diferit de dreptul la despăgubire, iar obiecțiile la care se referă textul de lege sus menționat sunt obiecții legate de cuantumul despăgubirii, nu legate de alte pretenții care nu se nasc din prejudiciul suferit prin evenimentul asigurat, ci din fapta asiguratorului de a nu își îndeplini obligațiile prev. de art.36.
În consecință, instanța va admite în parte cererea și va obliga pârâta la plata penalităților de întârziere de 0,1% pe zi în favoarea reclamantei, pentru perioada 22.04.2013-24.10.2013.
| ← Anulare act | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
