PRETENTII. Jurisprudență Plăţi
| Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Hotărâre nr. 605 din data de 13.09.2013
Prin decizia civilă nr. 605/13.09.2013, tribunalul a admis recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. CV S.A.-prin mandatar CRCMS SRL,a modificat sentința atacată, în sensul că a admis acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtului.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei următoarele sume: 2977,29 lei reprezentând c/v energie electrică neachitată, 1008,26 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente sumei neachitate, 254,73 lei taxa de debranșare și 77,08 penalități de întârziere aferente taxei de debranșare.
A obligat intimatul la plata sumei de 178,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către recurentă.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că, prin acțiunea înregistrată sub nr. 1241/339/2013 din 19.02.2013 pe rolul Judecătoriei Zimnicea, reclamanta SC CV SA Craiova a chemat în judecată pe pârâtul DD, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să fie obligat la plata sumei de 2977,39 lei-contravaloarea facturilor neachitate, 1008,36 lei - penalități calculate pentru fiecare zi de întârziere, 254,73 lei-taxa de debranșare, 77,08 lei - penalități la taxa de debranșare si cheltuieli de judecata in valoare de 359,40 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în baza contractului de furnizare a energiei electrice pentru care s-a atribuit codul de abonat 91163175, s-au emis facturile cuprinse in fisa contabila atașată plângerii in valoare totala de 4317,56 lei.
A mai arătat că potrivit condițiilor generale ale contractului reglementat prin act normativ, însușite de pârât, SC CV SA avea obligația sa furnizeze servicii de energie electrica, iar pârâtul sa achite contravaloarea energiei electrice in baza facturilor emise in termen de maxim 10 zile calendaristice de la înregistrarea facturilor la consumator, aceasta fiind data scadentei facturilor.
Reclamanta a menționat că intre părți este încheiat un contract de adeziune, având in vedere ca prin Decizia nr. 57/1999 a ANRE cu modificările si completările ulterioare, au fost aprobate contractele cadru pentru consumatorii de energie electrică, începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data la care pârâtul a început sa consume energie electrica, însușindu-și obligațiile contractului cadru de furnizare a energiei electrice.
În continuare, reclamanta a susținut că în dovedirea contractului încheiat cu pârâtul, stă si faptul că acesta a efectuat o serie de plați către societate așa cum rezulta si din situația financiara a debitorului. Facturile restante, neachitate de către pârât sunt cele detaliate in desfășurătorul atașat acțiunii. Pentru serviciile prestate si neachitate la termen, s-au calculat penalități conform contractului, respectiv art. 14 alin .l din Contractul Cadru de Furnizare a energiei electrice, iar tariful aplicat este reglementat de către ANRE publicat in Monitorul Oficial ori de cate ori acesta suferă modificări. Debitorul nu poate invoca motivul ca nu a primit factura si nu poate fi exonerat de la plata sumei indicate de către SC CV S.A deoarece toate temenele contractuale se calculează de la data emiterii facturii, deci exista o obligație de diligenta din partea consumatorului iar la cererea acestuia i se putea pune la dispoziție o copie a facturii.
Întrucât pârâtul nu a înțeles să achite debitul, reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata, in sensul obligării pârâtului la plata debitului compus din: suma de 2977,39 lei reprezentând contravaloarea facturilor de energie electrice neachitate; suma de 1008,36 reprezentând penalități calculate pentru fiecare zi de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilit conform reglementărilor în vigoare; suma de 254,73 lei, reprezentând taxa de debranșare/rebranșare, suma de 77,08 reprezentând penalități calculate la taxa de debranșare/rebranșare egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilit conform reglementărilor în vigoare, cheltuieli de judecata ocazionate cu recuperarea debitului in valoare de 105 lei, contravaloare taxa de timbru, timbru judiciar, eventual anunț mica publicitate, INEP, plata onorariu expert.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus copie de pe facturile neachitate de debitor, procura, contract nr.1611-022593/2004 si fisa contului la data de 15.01.2013.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.112 si urm. din C.pr.civ., art.1516 si urm. din N.C.civ., art.1521 C.civ., Legea nr.13/2007, Decizia ANRE nr.57/1999..
Pârâtul nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat pentru a formula eventuale apărări.
Prin sentința civilă nr. 1350 din 17 mai 2013, Judecătoria Zimnicea a respins ca nefondată acțiunea formulată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că intre reclamantă si pârât s-a încheiat contractul nr.1611-022593/2004 având ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum si reglementarea raporturilor dintre furnizor si consumator privind furnizarea, condițiile de consum, facturarea si plata energiei electrice, una dintre obligațiile furnizorului prevăzute la art.6 lit. c din contract fiind aceea ca furnizorul sa factureze consumatorului energia electrica furnizata cu tariful ales de acesta dintre tarifele legale in vigoare";.
În ceea ce privește tipul de tarif convenit de cele doua părți, s-a reținut că părțile au stabilit ca începând cu data de 08.07.1999 calculul contravalorii energiei electrice consumate sa se efectueze la tariful "standard"; ales de consumator dintre tarifele legale in vigoare.
Față de aceste aspecte, instanța de fond a apreciat că in cauză contractul încheiat nu poate produce efecte juridice, întrucât nu este încheiat in conformitate cu dispozițiile legale, respectiv cu disp. art. 948 din Codicele civil care stabilește că una dintre condițiile de validitate a unei convenții este aceea privind existenta unui obiect determinat sau determinabil.
În prezenta cauză s-a considerat că obligația furnizorului de a respecta tipul de tarif ales de consumator nu are o existenta certă, simpla specificare a tarifului "standard"; ales de consumator, in condițiile in care intre cele doua părți s-a încheiat un contract de adeziune, nu este de natură a crea convingerea ca pârâtul are cunoștință de cuantumul obligației de plată a debitului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta, care a formulat critici pentru nelegalitate și netemeinicie, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii.
A motivat că în mod nelegal instanța de fond a respins acțiunea formulată,deși din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâtul are obligația de achita c/v facturilor emise întrucât i s-a furnizat energie electrică pentru imobilul în care locuiește.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurenta a mai arătat că în mod greșit s-a reținut că nu produce efecte juridice contractul de furnizare încheiat de părți, semnat și acceptat de către acestea, pentru energia electrică livrată consumatorilor, aplicându-se prețuri negociate sau tarife reglementate în funcție de categoria acestora, eligibili sau captivi, și de opțiunile fiecărui consumator.
Sub acest aspect, recurenta a mai menționat că tariful pe cale l-a ales pârâtul este determinabil, având în vedere că pe facturile emise este trecut atât tariful standard, cât și cantitatea de energie consumată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ.
În recurs, nu s-au depus înscrisuri noi.
Intimatul nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat pentru a formula eventuale apărări.
Verificând legalitatea sentinței atacate în raport de criticile formulate, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul, va admite recursul declarat, pentru considerentele care vor succede.
Între reclamantă si pârât s-a încheiat contractul nr.1611-022593/2004 având ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum si reglementarea raporturilor dintre furnizor si consumator privind furnizarea, condițiile de consum, facturarea si plata energiei electrice.
Reclamanta a furnizat pentru imobilul în care locuiește pârâtul energie electrică, emițând facturi fiscale, pe care beneficiarul nu le-a achitat integral, înregistrând un debit de 2977,39 lei, la care s-au calculat penalități de întârziere în sumă de 1008,36 lei - penalități calculate pentru fiecare zi de întârziere, egale cu dobânda datorată pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare .
De asemenea, reclamanta a procedat la debranșarea imobilului, ca urmare a neachitării la termen a facturilor emise, motiv pentru care a solicitat și obligarea pârâtului la plata taxei de debranșare și la penalități de întârziere aferente acesteia.
Pârâtul nu a contestat existența debitului și nici tariful aplicabil, instanța de fond reținând în mod greșit că obiectul contractului nu este determinat, astfel că acesta nu ar produce efecte juridice.
Contractul încheiat de părți a produs efecte juridice câtă vreme reclamanta a furnizat energie electrică pentru imobilul pârâtului, acesta a făcut plăți parțiale, acceptând tariful standard pentru care a optat.
În raport de cele expuse, se constată că în mod nelegal instanța de fond a respins acțiunea formulată, înscrisurile depuse de reclamantă făcând dovada pretențiilor acesteia.
Ca urmare, în baza art. 312 alin.2 C. proc. civ., recursul a fost admis, s-a modificat sentința atacată, în sensul că s-a admis acțiunea formulată, pârâtul fiind obligat la plata sumei de 2977,39 lei-contravaloarea facturilor neachitate, 1008,36 lei - penalități calculate pentru fiecare zi de întârziere, 254,73 lei-taxa de debranșare, 77,08 lei - penalități la taxa de debranșare.
În baza art. 274 C. proc.civ. intimatul pârât a fost obligat la plata sumei de 178,5 lei cheltuieli de judecată către recurentă.
| ← ÎMBOGĂŢIRE FĂRĂ JUSTĂ CAUZĂ. Jurisprudență | HOTARARE CARE TINE LOC DE ACT AUTENTIC. Jurisprudență → |
|---|
