pretenţii. Jurisprudență Răspundere civilă delictuală
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU JIU Sentinţă civilă nr. 5184 din data de 01.07.2013
operator 2445
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA TÂRGU JIU, GORJ
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5184/2013
Ședința publică de la 01 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier MIHAELA SIRBU
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect pretenții formulată de reclamantul Serviciul Județean de Ambulanță Gorj, în contradictoriu cu pârâtul CI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit reclamantul, prezent fiind pârâtul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, pârâtul depune certificat medico-legal , după care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul pe fond.
Pârâtul solicită respingerea acțiunii arătând că el este victima, fiind bătut.
INSTANȚA
Prin cererea, înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg Jiu, sub numărul 6355/318/2013, reclamantul Serviciul Județean de Ambulanță Gorj a chemat în judecată pe pârâtul CI, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 1010,4 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul și asistența medicală oferită în data de 04.09.2010, cf.fișei de solicitare nr.1633 și 1635 solicitare efectuată prin intermediul apelului de urgență 112, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că, la data de 04.09.2010, a existat o solicitare prin apelul de urgență 112 în urma căreia a fost dirijată o ambulanță în localitatea Vlăduleni pentru transportul și asistența medicală a victimei GA diagnosticat cu traumatism cranio-cerebral deschis prin agresiune.
Mai arată reclamantul că, la fața locului echipajul ambulanței a acordat primul ajutor prin tratamentul medical corespunzător și adecvat , partea vătămată fiind transportată la Spitalul Orășenesc de Urgență Rovinari și transferat la Spitalul Județean de Urgență Tg-Jiu pentru tratament și investigații de specialitate.
Reclamantul a susținut că prin adresa nr.706689/04.05.2011 a Postului de Poliție Bîlteni s-a comunicat că partea vătămată a depus plângere penală împotriva agresorului, că prin adresa 4797/VIII/1/2011/01.11.2011 s-a propus neînceperea urmăririi penale și deși a fost somat, nu s-a prezentat pentru a achita cheltuielile medicale astfel că, se impune prezenta acțiune în vederea recuperării prejudiciului considerând că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale .
În drept invocă incidente dispozițiile art. 1357,art.1359 , art. 1381 cod civil și disp. art.313 din Lg.95/2006 , pe care s-a și întemeiat în drept acțiunea.
În dovedirea cererii, reclamantul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art.17 din Legea nr.146/1997, cu modificările și completările ulterioare, precum și de plata timbrului judiciar, conform art.1 alin.2 din OG nr.32/1995, cu modificările și completările ulterioare.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar, în copie xerox, fișele de solicitare 1633 și 1635/2010, somația 2429/2013, adresa 706689/2011, adresa 4797/VIII/1/2011/01.11.2011 , modul de calcul al prejudiciului, practică judiciară.
Deși legal citat în cauză, pârâtul nu s-a prezentat și nu a formulat apărări.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că la data de 04.09.2010, a existat o solicitare prin apelul de urgență 112 în urma căreia a fost dirijată o ambulanță în localitatea Vlăduleni pentru transportul și asistența medicală a victimei GA diagnosticat cu traumatism cranio-cerebral deschis prin agresiune , acesta beneficiind de asistență medicală de urgență, astfel cum rezultă din decontul de cheltuieli și listarea medicației, existente la dosarul cauzei.
Potrivit prevederilor art. 313 Legea nr. 95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane, răspund potrivit legii, si au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale, constând în cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordată.
În considerarea temeiului juridic invocat de către reclamant, respectiv prevederile art. 1357,1359, 1381 Cod civil, condițiile ce trebuie întrunite cumulativ pentru angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite a unei persoane, prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane,prejudiciul, existenta unei legături de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăția autorului faptei ilicite.
Față de cele menționate, instanța apreciază că fapta ilicită reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane și că prejudiciul produs în dauna persoanei vătămate, reprezintă efectul negativ suferit de aceasta, care trebuie sa se afle în legătura de cauzalitate cu fapta ilicita, în sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite, iar vinovăția reprezintă latura subiectivă a răspunderii civile delictuale si constă în atitudinea de voință si conștiință a autorului faptei ilicite, față de aceasta și rezultatul socialmente periculos.
În speță, nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, pârâtul nefiind vinovat de fapta ce a provocat reclamantului cheltuielile făcute cu medicația sa.
În acest context, se mai reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 92 din Legea nr.95/2006, acordarea asistentei medicale publice de urgență este o datorie a statului si un drept al cetățeanului. Ca atare, textul de lege nu impune, pentru acordarea asistenței de urgență, ca persoana care a fost victima unei agresiuni, să facă vreo dovadă în acest sens, iar potrivit dispozițiilor art.93 alin.1 din Legea nr.95/2006, finanțarea acordării asistenței medicale publice de urgență se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, bugetul Ministerului Administrației și Internelor, precum și prin bugetele altor ministere și instituții cu rețea sanitară proprie,din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate,din bugetul autorităților publice locale, precum și din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donații și sponsorizări.
Instanța reține că reclamantul și-a întemeiat acțiunea și pe dispozițiile art. 313 din Legea nr.95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, conform cărora persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
Instanța apreciază că dispozițiile art.313 din Legea nr.95/2006 nu instituie vreo excepție de la regula finanțării asistenței medicale de urgență din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, ci permit doar furnizorilor de servicii medicale să se întoarcă cu o acțiune în regres împotriva agresorului pentru recuperarea prejudiciului suferit, fără a influența dreptul victimei la asistență medicală de urgență și fără a condiționa acordarea acestei asistențe, de furnizarea vreunei dovezi privind agresiunea suferită.
Pe de altă parte, disp. art. 313 din Legea nr.95/2006 , reglementează acțiunea în regres, care presupune posibilitatea unității medicale de a recupera aceste cheltuieli de la agresor, în speță numitul GA, chiar dacă formulase plângere penală în cauza respectivă s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva pârâtului, fiind incidente dispozițiile art. 10 lit. h C.p.p. așa cum rezultă din adresa 4797/VIII/1/2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu. Se mai are în vedere faptul că și pârâtul deține un certificat medico-legal cu 12-14 zile îngrijiri medicale.
Chiar dacă pârâtul nu a formulat plângere prealabilă împotriva agresorului și prin această neglijență i s-a produs prejudiciul ce este ținut a-l repara, conform art.999 Cod civil, nu poate fi reținută, întrucât inacțiunea constituie faptă ilicită, în sensul prevăzut de art. 998-999, doar atunci când norma legală obligă pe o persoană să acționeze într-un anumit mod, iar cerința legală nu este respectată.
Ori, prin dispozițiile Codului penal, referitoare la infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă, se instituie dreptul de a formula plângerea în favoarea persoanei vătămate și nu o obligație în sarcina acesteia, pentru ca omisiunea formulării unei astfel de plângeri sau retragerea ei să constituie faptă ilicită.
În consecință, pentru considerentele expuse, instanța constată ca cererea introdusa de reclamant este neîntemeiata, în cauza nefiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, institute de art. 1357,1359 și 1381 Cod civil și nefiind aplicabile disp. art. 313 din Legea nr.95/2006 .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Serviciul Județean de Ambulanță Gorj,cu sediul în ….., în contradictoriu cu pârâtul CI, domiciliat în ……….
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se poate depune la Judecătoria Tg-Jiu.
Pronunțată în ședința publică din 01 Iulie 2013, la Judecătoria Tg-Jiu.
Președinte,
LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier,
MIHAELA SIRBU
Red. L.C./tehn. MS/10 Iulie 2013/4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | suspendare provizorie executare silită. Jurisprudență... → |
|---|
