Procedura insolvenţei. Contestaţii la creanţă. Obligaţia creditorilor de a determina creanţa sub toate aspectele în cadrul termenului imperativ prevăzut de art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 654/Ap din data de 08.10.2014
Înscrierea creanțelor cu debitori solidari în toate tabelele de creanțe ale codebitorilor cu valoarea nominală până la completa acoperire.
Asupra apelului de față:
Prin contestația la tabelul preliminar de creanțe al debitoarei S.C. M.P. S.R.L., administratorul special C.D. a solicitat înscrierea creanței creditorului S.C. A.B.R. S.A. în categoria creanțelor chirografare, sub condiție.
Prin contestația la același tabel, creditoarea S.C. C.E.C. B. S.A. a solicitat decăderea creditorului S.C. M. S.R.L. din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor cu suma de 795.368,08 lei, solicitată după expirarea termenului de depunere a creanțelor.
Tribunalul Brașov, prin sentința civilă nr. 2163/SIND/26.06.2014 a respins contestațiile, pentru următoarele motive:
Față de debitorul S.C. M.P. S.R.L. s-a deschis procedura generală a insolvenței în dosarul nr. 8436/62/2013, acesta fiind în perioada de observație.
Administratorul judiciar este practicianul în insolvență E.I. S.P.R.L.
Procedura insolvenței debitorului s-a desfășurat potrivit calendarului stabilit de judecătorul sindic prin hotărârea de deschidere a acesteia și potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006.
Administratorul judiciar a întocmit în dosarul de insolvență al debitorului tabelul preliminar al creanțelor debitorului.
În ceea ce privește contestația administratorului special al debitorului referitoare la creanța creditorului S.C. A.B.R. S.A. judecătorul sindic a reținut că potrivit art. 70 din Legea nr. 85/2006 o creanță a unui creditor cu mai mulți debitori solidari va fi înscrisă în tabelele de creanță ale debitorilor la valoarea nominală, până ce va fi complet acoperită. Nici o reducere a sumei creanței prevăzută în tabelul de creanțe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanțe ale debitorilor, până ce creditorul nu a fost pe deplin satisfăcut. Dacă totalul sumelor distribuite creditorului va depăși totalul sumei care îi este datorată, acesta va trebui să restituie sumele primite în plus, care vor fi reînscrise ca fonduri în averea debitorilor, proporțional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a plătit peste ceea ce era datorat.
Judecătorul sindic a constatat că debitorul principal al creditorului S.C. A.B.R. S.A. este S.C. M. S.R.L., potrivit unui contract de împrumut încheiat între aceste părți. De asemenea debitorul S.C. M.P. S.R.L. are calitatea de debitor al creditorului S.C. A.B.R. S.A., având în vedere că la contractul de împrumut încheiat între debitorul S.C. M. S.R.L. și creditorul S.C. A.B.R. S.A. s-a încheiat un act adițional, asumat de debitorul S.C. M. P. S.R.L., în baza căruia debitorul S.C. M. P. S.R.L. a devenit codebitor solidar al debitorului principal.
Raportat la prevederile art. 70 din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic a constatat că atâta timp cât debitorul este codebitorul solidar cu S.C. M. S.R.L. față de creditorul S.C. A.B.R. S.A., creanța acestui creditor se va înscrie atât în tabelul de creanțe al debitorului principal S.C. M. S.R.L., care este de asemenea în insolvență, dar și în tabelul de creanțe al debitorului S.C. M.P. S.R.L. Nici o prevedere legală nu îi permite administratorului judiciar să înscrie creanța creditorului față de codebitor în tabelul preliminar al creditorilor acestuia, sub condiție.
În ceea ce privește contestația creditorului S.C. CEC B. S.A. referitoare la creanța creditorului S.C. M. S.R.L. judecătorul sindic a reținut că acest creditor a formulat o cerere de creanță în termenul prevăzut de art. 62 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prin care a solicitat înscrierea debitului principal. Ulterior creditorul a formulat o precizare a cererii sale de creanță prin care a solicitat înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor debitorului și cu accesoriile debitorului principal.
Judecătorul sindic a calificat că cererea de creanță reprezintă o veritabilă cerere de chemare în judecată, însă având în vedere procedura specială a insolvenței, aceasta nu se soluționează, ci se verifică de administratorul judiciar, potrivit art. 66 din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul sindic a apreciat căci creditorul S.C. M. S.R.L. nu poate fi decăzut din dreptul de a formula o precizare la cererea de creanță, prevederile art. 76 din Legea nr. 85/2006 nefiind incidente cât timp acesta a promovat cererea de creanță în termenul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii insolvenței.
În consecință, majorarea pretenției reclamantului creditor se impune a fi analizată prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, majorarea pretenției reclamantului nefiind considerată o modificare de acțiune.
Raportat la procedura insolvenței, s-a apreciat că ne aflăm în prezența art. 75 din Legea nr. 85/2006, respectiv în situația unor înscrisuri descoperite ulterior.
Izvorul pretenției creditorului îl constituie un contract încheiat între debitor și creditorul său S.C. M. S.R.L.. Acesta a fost anexat cererii de creanță inițial formulată de către creditor conform art. 64 - 65 din Legea nr. 85/2006. Pretenția creditorului din precizarea cererii sale de creanță îl reprezintă o sumă de bani pe care debitorul o datorează cu titlu de penalități de întârziere. Acestea constituie accesoriile debitului principal și în consecință urmează soarta juridică a acestuia.
Împotriva sentinței au declarat apel creditoarea S.C. C.E.C. B. S.A. și administratorul special, C.D.
Apelanta S.C. C.E.C. B. S.A. solicită schimbarea sentinței, în sensul admiterii contestației sale.
Recurenta consideră că argumentele și interpretările judecătorului-sindic nu sunt temeinice și legale în ceea ce privește trimiterea la dreptul comun referitoare la majorarea pretenției reclamantului și în ceea ce privește invocarea art. 75 din Legea nr. 85/2006.
În acest sens se învederează că, pe de o parte, Legea nr. 85/2006 este o lege specială, care stabilește o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun iar, pe de altă parte, nu au fost descoperite înscrisuri necunoscute până la termenul limită de declarare a creanțelor.
Suma de 795.368,08 lei reprezintă penalități de întârziere și nu a fost declarată prin cererea de admitere a creanțelor inițială iar creditoarea S.C. M. S.R.L. a înțeles să formuleze o "precizare";, prin care a declarat această creanță la data de 26.02.2014 după expirarea termenului limită de depunere a cererilor de admitere a creanțelor. Prin urmare, S.C. M. S.R.L. este decăzută din dreptul de a fi înscrisă în tabelul de creanțe cu suma de 795.368,08 lei.
Considerentele judecătorului-sindic contravin prevederilor Legii nr. 85/2006, respectiv art. 76, art. 64 și art. 65 alin. 1 și 2 din lege.
Precizarea depusă de intimată după termenul limită a modificat substanțial informațiile declarate de acest creditor prin cererea inițială, în privința valorii creanței.
Apelantul administrator special a solicitat schimbarea în parte a sentinței, în sensul admiterii contestației sale.
În motivarea apelului se susține că debitoarea principală, M. S.R.L., se află în insolvență iar creditoarea A.B.R. S.A. este înscrisă la masa credală a acesteia și beneficiază de garanții îndestulătoare. De aceea, se impune înscrierea creditoarei A.B.R S.A., sub condiție suspensivă.
Apelantul consideră că menținerea creanței băncii ca și obligație pură și simplă conduce la imposibilitatea exercitării oricărui drept de regres împotriva debitoarei principale a contractului de credit, ceea ce atrage prejudicierea tuturor creditorilor debitoarei S.C. M.P. S.R.L.
Se mai arată că dobândirea calității de codebitor în contractul de credit al S.C. M. S.R.L. nu a adus niciun interes economic ori vreun profit direct debitoarei.
Verificând, în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, Curtea reține următoarele:
Cu privire la apelul creditoarei S.C. C.E.C. B. S.A.:
Potrivit art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, "Cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii";.
Art. 65 alin. 1 stabilește mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă cererea de admitere a creanței, respectiv: "numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanței, precum și mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții";.
Prima instanță a considerat că cererea de admitere a creanței are caracterul unei cereri de chemare în judecată care însă nu se judecă de instanță ci se verifică de către administratorul judiciar.
Este adevărat că, în conformitate cu art. 149 din Legea nr. 85/2006, dispozițiile acestei legi se completează, în măsura compatibilității lor, cu cele ale Codului de procedură civilă.
În cazul asimilării declarație de creanță cererii de chemare în judecată urmează a se observa că precizarea cererii de chemare în judecată nu poate fi făcută oricând, ci doar în condițiile art. 132 din Codul de procedură civilă, respectiv, la prima zi de înfățișare. Aceste dispoziții nu pot fi aplicate în cadrul procedurii de verificare a creanțelor, întrucât această procedură neavând un caracter contencios nu se acordă termene de judecată. În plus, termenul stabilit de art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 este un termen procedural de decădere, de la care nu pot exista derogări, având în vedere celeritatea procedurii insolvenței.
Rezultă că dispozițiile art. 132 alin. 1 Cod de procedură civilă nu sunt aplicabile în speță, creditorii având obligația de a determina creanța sub toate aspectele în cadrul termenului imperativ prevăzut de art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Nu se poate considera nici că precizarea prin care creditorul S.C. M. S.R.L. a solicitat înscrierea în tabelul de creanțe și a penalităților de întârziere calculate la suma solicitată prin declarația de creanță inițială, ar fi doar o majorare a câtimii obiectului cererii, întrucât obligația de plată a penalităților de întârziere, chiar dacă este accesorie debitului principal, este totuși o obligație distinctă.
Rezultă că precizarea prin care creditoarea S.C. M. S.R.L a solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 795.368,08 lei, penalități de întârziere fiind depusă după expirarea termenului limită de depunere a cererilor de admitere a creanțelor este tardivă.
Cu privire la apelul administratorului special:
Prin actele adiționale la contractul de credit nr. 100/2007 încheiat între creditoarea A.B.R S.A. și S.C. M. S.R.L., debitoarea din prezenta procedură, S.C. M. P. S.R.L. a dobândit calitatea de codebitor și garant avalist.
Debitorul principal nu și-a respectat obligațiile asumate prin contractul de credit, în prezent fiind în procedura insolvenței.
În aceste condiții, obligația M. P. S.R.L. fiind solidară cu cea a S.C. M. S.R.L., din în mod corect administratorul judiciar a făcut aplicarea dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 85/2006, în conformitate cu care o creanță a unui creditor cu mai mulți debitori solidari va fi înscrisă în toate tabelele de creanțe ale debitorilor cu valoarea nominală până va fi complet acoperită.
Față de caracterul imperativ al acestui text de lege, alegațiile apelantului cu privire la garanțiile de care beneficiază creditoarea asupra patrimoniului S.C. M. S.R.L. nu au relevanță în cauză.
Cu privire la dreptul de regres, din dispozițiile art. 70 din Legea nr. 85/2006, în conformitate cu care "Nici o reducere a sumei creanței prevăzute în tabelul de creanțe nu va fi făcută în vreunul dintre tabelele de creanțe ale debitorilor, până ce creditorul nu a fost deplin satisfăcut, în numerar sau în bunuri"; rezultă că, în cazul în care creanța creditorului va fi achitată integral în cursul procedurii insolvenței, garantul se subrogă în puterea legii, în drepturile creditorului, în măsura plăților făcute potrivit art. 1108 Cod civil, chiar dacă nu a depus declarația de creanță. În cazul plății parțiale, garantul nu va avea drept de regres deoarece creditorul nu va avea creanța redusă din tabel până ce nu va fi complet stinsă.
Împrejurarea că dobândirea calității de codebitor în contractul de credit al S.C. M. S.R.L. nu a adus niciun interes economic ori vreun profit direct care să rezulte din garantarea împrumutatei nu este în măsură să afecteze drepturile creditoarei A.B.R. S.A., care și-a probat creanța cu contracte legal încheiate, care, conform art. 969 din Codul civil de la 1864, în vigoare la data încheierii actelor adiționale, au putere de lege între părțile contractante.
Față de cele mai sus expuse, în baza art. 480 alin. 2 Cod de procedură civilă, urmează a se admite apelul declarat de creditoarea C.E.C. B. S.A. și a schimba în parte sentința atacată, în sensul admiterii contestației la tabelul de creanțe formulat de această creditoare și a se respinge ca nefondat apelul declarat de administratorul special al debitoarei.
| ← Desfiinţarea actelor subsecvente celor falsificate. | Depăşirea termenului rezonabil. Individualizarea pedepselor.... → |
|---|
