Procedura recunoaşterii vinovăţiei. Condiţii de aplicare

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 2044/R din data de 05.11.2013

Procedura recunoașterii vinovăției. Condiții de aplicare.

art. 320 ind.1 Cpp

Recunoașterea vinovăției în condițiile art. 3201 Cod procedură penală trebuie să aibă semnificația recunoașterii în totalitate a faptelor reținute prin actul de sesizare a instanței, a cunoașterii și însușirii probelor administrate în cursul urmăririi penale. În cazul în care unii dintre inculpați nu au recunoscut în totalitate situația de fapt reținută în rechizitoriu, aplicarea art. 3201 Cod procedură penală nu este legală, cu privire la aceștia urmând a se trimite cauza spre rejudecare instanței de fond în vederea efectuării cercetării judecătorești prin readministrarea probelor în mod nemijlocit și în condiții de contradictorialitate.

(decizia penală nr. 2044/R/05.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel București-Secția I Penală în dosarul nr11308/302/201)

Prin sentința penală nr. 1600 din data de 01.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București a fost condamnat inculpatul B.F. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev și ped . de art. 329 alin. 1 și 3 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C.p. și art.320 ind.1 alin.7 c.pr.pen.

În temeiul art.71 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b C.pen., pe durata executării pedepsei principale

În baza art. 65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale

În temeiul art. 83 C.p. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2790/10.12.2012 a Judecătoriei Sectorului 5 București definitivă prin decizia penală nr.462/13.03.2013 a Curții de Apel București și a adăugat această pedeapsă la pedeapsa aplicată prin hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare.

În temeiul art.350 alin.1 C.p.p. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului arestat in baza mandatului de arestare preventivă nr. 88/UP/21.05.2013 emis de Judecătoria Sector 5 București

În baza art.88 C.p. și art.36 C.p. a dedus din pedeapsa aplicată măsura reținerii și arestării preventive de la 03.11.2011 la 04.11.2011 și de la 21.05.2013 la zi.

2.A fost condamnat inculpatul E.C.D. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, faptă prev și ped. de art. 329 alin. 1, 2 și 3 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p. cu aplicarea art.320 ind.1 alin.7 C.p.p.

În temeiul art. 71 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b C.p. pe durata executării pedepsei principale

În temeiul art.350 alin.1 C.p.p. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului arestat in baza mandatului de arestare preventivă nr. 90/UP/21.05.2013 emis de Judecătoria Sector 5 București

În baza art.88 C.p. a dedus din pedeapsa aplicată măsura reținerii și arestării preventive de la 21.05.2013 la zi.

3.A fost condamnat inculpatul N.A.L. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, faptă prev și ped . de art. 329 alin. 1, 2 și 3 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.cu aplicarea art.320 ind.1 alin.7 C.pr.pen

În temeiul art.71 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b C.pen., pe durata executării pedepsei principale

În temeiul art. 65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale

În temeiul art.350 alin.1 C.proc.pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului arestat in baza mandatului de arestare preventivă nr. 93/UP/21.05.2013 emis de Judecătoria Sector 5 București

În temeiul art.88 C.pen a dedus din pedeapsa aplicată măsura reținerii și arestării preventive de la 21.05.2013 la zi.

4. A fost condamnată inculpata C.G. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, faptă prev și ped. de art. 329 alin. 1 și 3 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p.. cu aplicarea art.320 ind.1 alin.7 C.pr.pen si art.74 alin.2 C.pen rap. la art.76 alin.1 lit.C p.pen.

În temeiul art.71 C.pen., a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b C.pen., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 86 ind. 1 alin. 1 C.pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe o durată de 6 ani, care constituie termen de încercare, stabilit conform art. 86 ind. 2 alin 1 C.pen..

În temeiul art. 71 alin 5 C.pen., a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul art.86 ind. 3 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de încercare, inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de această instituție.

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea,

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a făcut în cauză aplicarea art.86 ind.3 alin.2 C.pen.

Supravegherea executării obligațiilor urmând a se face de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București conform art.86 alin.3 alin.4 C.pen.

În temeiul art.359 C.proc.pen., a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei prevăzute de art. 86 ind. 4 C.pen.

În temeiul art. 350 alin. 3 lit. b C.proc.pen., a revocat măsura arestului preventiv și a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei de sub puterea 91/UP/21.05.2013 emis de Judecătoria Sector 5 București, dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.

În temeiul art.88 C.pen a dedus din pedeapsa aplicată măsura reținerii și arestării preventive 21.05.2013 până la data punerii efective în libertate.

S-a reținut de către instanța de fond că, în cursul cercetării judecătorești, inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea descrisă în actul de sesizare, dând declarații ample cu privire la participarea lor la comiterea infracțiunilor și au solicitat judecarea cauzei, conform procedurii simplificate prevăzute de art.320 ind.1 alin.7 C.pr.pen.

Prima instanță a constatat că în cursul urmăririi penale unii inculpați au adoptat o atitudine procesuală nesinceră încercând să inducă în eroare organele de cercetare penală iar alți inculpați s-au prevalat de prevederile art.70 alin.2 C.pr.pen, recunoscând săvârșirea faptei abia in fața instanței de judecata pentru a putea beneficia de dispozițiile art. 320 ind.1 alin.7 C.pr.pen.

În acest context, a apreciat că atitudinea inculpaților de a recunoaște săvârșirea faptelor în modalitatea descrisă în actul de sesizare nu este urmarea unei atitudini sincere de regret și conștientizare a gravității faptelor comise, căci în acest caz ar fi putut să ajute la stabilirea adevărului prin cooperarea cu organele judiciare încă din faza de urmărire penală, ci observând probele administrate atât împotriva lor cat și în favoarea lor, au dorit doar micșorarea limitelor pedepsei prevăzute de lege cu 1/3.

În ce ii privește pe inculpații B.F., E.C.D. și N.A. nu a reținut nicio circumstanță atenuantă care să justifice coborârea sub minimul special prevăzut de lege conform art.74 C.pen rap. la art.76 C.pen, ci, din contră, ținând cont că inculpatul B.F. nu este la primul conflict cu legea penală, fiind anterior condamnat la pedeapsa închisorii intr-un cuantum care nu atrage reținerea stării de recidiva însă evidențiază înclinația spre activitatea infracțională, nu are un loc de muncă stabil, inculpații E.C.D. și N.A. în vederea obținerii de venituri ilicite au apelat și la agresivitate, dovada fiind interceptările convorbirilor purtate intre cei doi inculpați .

Referitor la inculpata C.G., instanța de fond a reținut ca aceasta a cooperat in parte cu organele de urmărire penală fără însă să recunoască întreaga învinuire care să atragă aplicarea art.74 alin.1 lit.c C.pen. Acesta a fost implicata în activitatea infracțională ca urmare a legăturii afective pe care o avea cu inculpatul B.F. pe care uneori îl vizita la domiciliul unde locuia si minora C.A.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București și inculpații B.F., C.G., E.C.D. și N.A.L.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că, în mod nelegal, instanța de fond a aplicat dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală în cazul inculpaților B.F. și C.G. care nu au recunoscut în totalitate faptele reținute prin actul de sesizare și totodată în mod netemeinic, pedeapsa aplicată inculpatei C.G. nu este just individualizată în raport cu criteriile art. 72 Cod penal sub aspectul modalității de executare.

Recurenții-inculpați au criticat la rândul lor, sentința pentru netemeinicie, pentru greșita individualizare a pedepselor, atât sub aspectul cuantumului cât și ca modalitate de executare, solicitând reținerea de circumstanțe atenuante (inculpata C.G.) ori aplicarea dispozițiilor art. 861 Cod penal (inculpații B.F., E.C.D. și N.A.L.).

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale recurate, prin prisma criticilor invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 3856 teza finală Cod procedură penală, Curtea a constatat că recursurile sunt fondate, în considerarea următoarelor argumente:

Asupra recursului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, Curtea și-a însușit critica de nelegalitate în ceea ce privește greșita reținere a art. 3201 Cod procedură penală în cazul inculpaților B.F. și C.G.

Potrivit dispozițiilor art. 3201 alin. 1 Cod procedură penală, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara (...) că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecarea să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar conform alin. 2 al aceluiași articol, judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței (...).

Prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B.F. și C.G. pentru săvârșirea infracțiunilor de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 și 3 Cp., cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp., constând în aceea că inculpatul B.F., începând cu luna martie 2013, a înlesnit practicarea prostituției de către B.C., dar și a minorelor C.A.D și S.A., prin aceea că le-a asigurat cazarea numitelor B.C. și C.A.D. în locuințele închiriate, le-a racolat celor acestora clienți pentru întreținerea de raporturi sexuale în schimbul unor sume de bani și le-a transportat cu autoturismele folosite de inculpatul B.F. de la și către locațiile unde se consumau raporturile sexuale, obținând foloase materiale (sume de bani) de pe urma practicării prostituției de către învinuite. De asemenea, în vederea asigurării transportului învinuitei C.A.D. de la și către locațiile unde se consumau actele sexuale a apelat la inculpatul L.L.A., care a condus-o în respectivele locații cu autoturismul taxi marca Dacia Logan; iar inculpata C.G., începând cu luna martie 2013, a înlesnit practicarea prostituției de către B.C. și minorele C.A.D. și S.D., prin aceea că s-a preocupat de racolarea clienților pentru întreținerea de raporturi sexuale în schimbul unor sume de bani prin publicarea de anunțuri pe site-ul de internet www.anuntul.ro referitoare la oferte de sex contra unor sume de bani și le-a asigurat acestora transportul însoțindu-le cu autoturismul de la și către locațiile unde se consuma actele sexuale împreună cu inculpații B.F., T.A.M. și E.C.D.

Inculpata C.G. a fost audiată la termenul de judecată din data de 25.07.2013, ocazie cu care aceasta a precizat în esență că, împreună cu coinculpatul B.F., a asigurat transportul numitelor C.A.D. și B.C., însoțindu-le în câteva rânduri cu autoturismul de la și către locațiile unde se consumau actele sexuale, cunoscând scopul deplasărilor. Acesta a precizat însă că nu s-a preocupat de racolarea clienților pentru întreținerea de raporturi sexuale în schimbul unor sume de bani prin publicarea unor anunțuri pe internet referitoare la oferte de sex.

Inculpatul B.F. a fost audiat la termenul de judecată din data de 25.07.2013. Acesta a precizat că nu a înlesnit practicarea prostituției de către B.C. și minorele C.A.D. și S.A.D. prin racolarea de clienți. Inculpatul a menționat în cuprinsul declarației că a asigurat transportul minorei C.A. și a numitei B.C. către diverse locații, primind pentru asigurarea transportului doar contravaloarea benzinei Inculpatul a negat faptul că ar fi obținut foloase materiale de pe urma practicării prostituției, specificând în mod expres faptul că de la numitele C.A. și B.C. a primit numai contravaloarea benzinei, iar în ceea ce o privește pe minora S.A.D. a declarat că nu a obținut bani de pe urma practicării prostituției de către aceasta în luna martie a anului 2013 - perioada reținută ca debut al activității infracționale în actul de sesizare a instanței.

Având în vedere că ambii inculpați au avut, în cursul urmăririi penale, o atitudine oscilantă, iar în declarațiile date în fața instanței, atât inculpatul B.F. cât și inculpata C.G. nu au recunoscut în totalitate situația de fapt reținută în rechizitoriu, în acord cu criticile parchetului, Curtea a constatat că aplicarea art. 3201 Cod procedură penală nu este legală.

Pentru aceste considerente, Curtea numai cu privire la inculpații B.F. și C.G. a casat sentința cu trimitere spre rejudecare pentru efectuarea cercetării judecătorești prin readministrarea probelor în mod nemijlocit și în condiții de contradictorialitate, urmând a fi avute în vedere și motivele invocate de ambii inculpați în recurs.

Asupra recursurilor declarate de inculpații E.C. și N.A.L., Curtea a constatat că vinovăția recurenților a fost stabilită în condițiile art. 3201 Cod procedură penală.

Principiul individualizării judiciare a pedepsei consacrat în art. 72 Cod penal presupune o evaluare adecvată și completă a tuturor criteriilor prevăzute de lege respectiv gradul de pericol social concret, din perspectiva modului în care este influențat de obiectul juridic al infracțiunii, latura obiectivă (acțiunea interzisă de lege și urmarea produsă), forma de vinovăție, scopul urmărit și mobilul declanșat de acesta, precum și persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 Cod penal sunt împrejurări de fapt care numai raportate la fapta concretă, la ansamblul împrejurărilor în care aceasta a fost comisă și la persoana inculpatului, pot dobândi, prin apreciere, valențe atenuante.

Ele se constată, se recunosc și se aplică în mod facultativ, nedobândind în mod automat caracter ușurător ci numai în funcție de aprecierea globală efectuată asupra gradului de pericol social concret al infracțiunii comise și a potențialului de periculozitate a inculpatului.

Astfel, s-a statuat în mod constant că recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei, în ansamblu, sau caracterizată favorabil, de o asemenea manieră, persoana inculpatului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Totodată, la stabilirea și aplicarea pedepsei trebuie evaluate, în mod plural, criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, la cerințele și datele particulare ale speței, precum și la persoana inculpatului, în așa fel încât să conducă la un tratament penal adecvat, corespunzător gradului de pericol social și persoanei inculpatului, precum și nevoii de apărare a valorilor sociale.

Fermitatea presupune în materia individualizării pedepsei, aplicarea întocmai, cu consecvență și intransigență principială, a prevederilor legale instituite prev. art. 72 Cod penal, în spiritul și în scopul în vederea căreia au fost instituite, în special în vederea asigurării prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, precum și reinserției sociale a inculpatului, exigențe statuate de art. 52 Cod penal.

O pedeapsă fermă nu se confundă cu o pedeapsă aspră ci trebuie să exprime, în mod concret, tratamentul penal cel mai adecvat necesităților de reeducare a inculpatului găsit vinovat, și de apărare socială.

Raportând aceste criterii principale la cauza dată, Curtea a constatat că pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată recurenților pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin.1,2 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală nu este just individualizată sub aspectul cuantumului și al modalității de executare.

În raport de circumstanțele factuale reținute, având în vedere,in concreto, activitatea infracțională desfășurată de inculpatul recurent E.C. de recrutare și de înlesnire a practicării prostituției (transport, publicare de anunțuri în schimbul unor sume de bani), două dintre cele trei învinuite de prostituție fiind minore), ținând seama și de persoana acestuia, lipsa antecedentelor penale, precum și de limitele de pedeapsă reduse, potrivit art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, Curtea a apreciat că un cuantum de 4 ani închisoare este în măsură să satisfacă exigențele art. 52 Cod penal, iar pentru reinserția socială viitoare,pozitivă, suspendarea sub supraveghere a pedepsei asigură suficiente garanții prin mecanismul obligațiilor impuse pe durata termenului de încercare.

Pe același raționament, și în cazul inculpatului N.A.L., care a recrutat și apoi a înlesnit în mod repetat practicarea prostituției de către o învinuită minoră prin transportul acesteia, Curtea a constatat că pedeapsa de 4 ani închisoare este în măsură să satisfacă exigențele art. 52 Cod penal, iar pentru reinserția socială viitoare, pozitivă, suspendarea sub supraveghere a pedepsei asigură suficiente garanții prin mecanismul obligațiilor impuse pe durata termenului de încercare.

În favoarea inculpaților, Curtea nu a identificat însă împrejurări cu efect atenuant de natură a stabili o pedeapsă într-un cuantum sub limita redusă deja cu o treime, urmare a recunoașterii vinovăției, de natură să reducă în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu ori să facă să prevaleze, în mod favorabil, conduita personală și care să justifice aplicarea unei pedepse sub minimul special.

← Acţiunea în răspundere civilă delictuală. ....		Suspendarea facultativă.. Jurisprudență Suspendare a judecăţii →

Procedura recunoaşterii vinovăţiei. Condiţii de aplicare

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Procedura recunoaşterii vinovăţiei. Condiţii de aplicare