Raportarea la salariul minim pe economie la stabilirea pensiei de întreținere. debitor cu reședința obișnuită în străinătate
Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia I Civilă Decizie nr. 173/A din data de 12.04.2017
Potrivit art. 527 C.civ., poate fi obligat la plata pensiei de întreținere cel care are mijloacele necesare pentru a achita un astfel de debit, sau care are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
Cu toate acestea se constată, fapt care nu a fost contestat de părțile din prezenta cauză, că apelantul are reședința din 2002 în Spania.
Raportarea la salariul minim pe economie este în fapt o prezumție, potrivit căreia se consideră că o persoană care are posibilitatea de a efectua activități lucrative poate presta muncă, cel puțin la nivelul salariului minim aflat în plată. O astfel de raportare se face în lipsa unui element cert care să facă dovada veniturilor efectiv realizate de parte.
Astfel, chiar și în măsura în care instanța s-ar raporta la salariul minim pe economie aflat în plată în România, și acest aspect ar constituit tot o prezumție a faptului că partea în cauză are posibilitatea de a realiza venituri, cel puțin la suma menționată anterior.
Solicitarea de a se stabili pensia de întreținere raportat la salariul minim din România nu are nici o justificare. Se constată că apelantul este rezident în Spania, unde locuiește și se întreține încă din anul 2002. Posibilitățile apelantului, de a obține mijloacele necesare pentru plata pensiei de întreținere, raportat la locul în care locuiește efectiv, sunt determinate de acest ultim element, astfel că în mod normal raportarea la salariul minim aflat în plată trebuie să se realizeze la nivelul din țara în care locuiește efectiv, cu titlu permanent, debitorul întreținerii
Prin sentința civilă nr. 1212 pronunțată la data de 15 iunie 2016 de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 1890/336/2015, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C N, C A, C I, toți trei cu încuviințarea reprezentantului legal D A respectiv de reclamanta D A, în reprezentarea minorei C G M, în contradictoriu cu pârâtul C G, comuna Repedea, nr. 572A, cu reședința în Spania și s-a dispus majorarea pensiei de întreținere stabilite în favoarea reclamanților, prin sentința civilă nr. 389/19.02.2013, pronunțată de către Judecătoria Vișeu de Sus, în dosarul civil nr. 3160/336/2012 (filele nr. 10, 11), definitivă prin nerecurare, de la suma de 62,5 Lei/lună pentru fiecare copil, la suma de 300 Lei/lună pentru fiecare copil, începând cu data introducerii prezentei acțiuni, respectiv 30.10.2015 și până la împlinirea vârstei de 18 ani sau noi dispozițiuni, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut faptul că prin sentința civilă nr. 389/19.02.2013, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus, în dosarul civil nr. 3160/336/2012, definitivă prin nerecurare, s-a majorat pensia de întreținere stabilită în favoarea reclamanților, de la suma de 50 lei, la suma de 62,5 lei, începând cu data intentării acțiunii, până la noi dispozițiuni.
În drept, instanța a constatat că, în materia obligațiilor legale de întreținere, hotărârea judecătorească nu beneficiază de autoritate de lucru judecat, astfel cum arată art. 531 alin. 1 C. Civ., respectiv art. 403 C.civ..
Prin urmare, modificarea cuantumului sumei datorate cu titlu de pensie de întreținere se stabilește în funcție de două criterii: nevoile de creștere și educare ale copilului și nivelul veniturilor debitorului, acest aspect fiind reglementat și de disp. art. 529 alin. 1 C.civ.
În condițiile art. 499 alin. 1, alin. 3, alin. 4 C.civ., tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani. În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă, pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Modificarea pensiei de întreținere este reglementată de art. 531 C.civ, fiind condiționată de intervenirea unei schimbări în ceea ce privește mijloacele celui ce prestează întreținerea și nevoia celui ce o primește.
Raportat la cauza de față, instanța constată că reclamantul C N a împlinit vârsta de 18 ani în cursul procesului, respectiv la data de 16.01.2016, acțiunea fiind introdusă la data de 30.10.2015. Reclamantul nu a dovedit că se află în continuarea studiilor, deși instanța i-a pus în vedere acest aspect în repetate rânduri. Minorul C A are vârsta de 16 ani, minorul C I are vârsta de 14 ani, iar minora C G M are vârsta de 13 ani.
Instanța a mai arătat că este de notorietate că, la aceste vârste, nevoile copiilor sunt mari, având în vedere necesitățile lor de zi cu zi, respectiv îmbrăcăminte, hrană, activități sportive, activități școlare și extrașcolare. Niciuna dintre aceste necesități nu este gratuită, iar împovărarea financiară a mamei, care se ocupă de creșterea și educarea lor, în mod efectiv, este inechitabilă. În plus, mama minorilor se confruntă cu o serie de probleme medicale, care o împiedică să obțină venituri mai mari, pentru a-și întreține copiii.
Suma de 62,5 lei la care pârâtul a fost obligat pentru fiecare copil, prin sentința civilă nr. 389/19.02.2013, pronunțată de către Judecătoria Vișeu de Sus, în dosarul civil nr. 3160/336/2012 este extrem de scăzută, raportat la actuala realitate socială, această sumă nefiind de natură a acoperi nevoile copiilor, decât pentru cel mult câteva zile ale unei săptămâni. În această situație, reprezentanta legală se află în situația de a nu-și putea ajuta copiii, prin a le plăti toate necesitățile, lunar, întrucât suma de 62,5 lei nu o poate ajuta în concret. Mai mult decât atât, instanța a constatat că, la data la care s-a stabilit suma de 62,5 lei pentru fiecare copil, raportarea realizându-se la nivelul salariului minim net pe economie din România din anul 2012.
În concluzie s-a arătat că nevoile de creștere și educare a copiilor au suferit modificări, impunându-se majorarea pensiei de întreținere.
Analizând condițiile legate de mijloacele financiare ale pârâtului, instanța a constatat, potrivit consemnărilor din referatul de anchetă socială, atașat de Autoritatea Tutelară Primăria Repedea, pârâtul este plecat în Spania din anul 2002. Acest aspect nu este contestat de pârât. Venitul reclamanților este compus din ajutor social în sumă de 564 lei, alocația de susținere în sumă de 428 lei și alocația de stat în cuantum de 336 lei.Reclamanții nu au putut oferi alte informații referitoare la mijloacele financiare pe care le obține pârâtul în prezent, știind însă că acesta are o firmă de construcții, fiind rezident în Spania, Madrid. De altfel, acest aspect este susținut de faptul că avizele de recepție a comunicării actelor procedurale în Spania au fost semnate de pârât personal.
Deși instanța nu s-a putut raporta la un venit lunar net obținut ca urmare a încheierii unui contract individual de muncă, deoarece acesta nu există, s-a considerat că pârâtul poate realiza venituri cu caracter ocazional, pentru a se întreține pe sine zilnic, cel puțin la nivelul salariului minim net pe economie.
Potrivit art. 3 lit. b Legea 272/2004, de dispozițiile prezentei legi beneficiază și copiii cetățeni români aflați în străinătate, fiind deci aplicabilă și reclamantului, acesta fiind minor la data introducerii prezentei acțiuni, instanța făcând aplicarea prevederilor art. 6, respectiv art. 36 alin. 1, respectiv alin. 2 din Legea 272/2004.
Pentru a asigura bunăstarea materială a copilului, ambii părinți, chiar dacă sunt despărțiți, trebuie să participe la aceasta, prin a asigura banii necesari fiecărei necesități a copilului. Cu toate că reclamanții nu au precizat locul de muncă al pârâtului, instanța a considerat că pârâtul poate realiza, în Spania, venituri cu caracter ocazional, pentru a se întreține pe sine, cel puțin la valoarea salariului minim net pe economie din Spania.
Instanța s-a raportat la acest venit, în procesul de individualizare a pensiei de întreținere, având în vedere că pârâtul locuiește în Spania din anul 2002, venitul net pe economie din această țară fiind mai mare decât cel din România. Este de notorietate că într-o țară cum este Spania, nivelul de trai este extrem de ridicat, toate necesitățile zilnice, referitoare la hrană, îmbrăcăminte, studii pentru copii, vacanțe, chirii, piață imobiliară, fiind scumpe.
Din adresa depusă la dosar de Ambasada Spaniei în România, rezultă că, în Spania, salariul minim net pe economie este de 21,84 Euro/zi sau 655,20 Euro/lună. În consecință, instanța concluzionează că au intervenit modificări și în ceea ce privește situația materială a pârâtului, față de anul 2013.
Potrivit art. 529 alin. 2 C.civ., când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii. În cauza de față, instanța a constatat că, raportându-se la acest venit net, respectiv 655,20 Euro/lună, în procesul de majorare a pensiei de întreținere, în urma unui calcul matematic, rezultă că pârâtul ar putea fi obligat să plătească pensie de întreținere, în favoarea reclamanților, într-un cuantum care depășește suma de 62,5 lei stabilită prin sentința civilă nr. 389/19.02.2013, pronunțată de către Judecătoria Vișeu de Sus, în dosarul civil nr. 3160/336/2012, definitivă prin nerecurare, cu titlu de pensie de întreținere, cuantum de natură a acoperi o parte dintre nevoile reclamanților, nevoi care vor putea fi complinite și de celelalte venituri descrise în referatul de anchetă socială.
În lumina tuturor acestor considerente, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanții C N, C A, C I, toți trei cu încuviințarea reprezentantului legal D Ana, respectiv reclamanta D Ana, în reprezentarea minorei C G M, și s-a dispus majorarea pensiei de întreținere stabilite în favoarea lor, stabilită prin sentința civilă nr. 389/19.02.2013, pronunțată de către Judecătoria Vișeu de Sus, în dosarul civil nr. 3160/336/2012, definitivă prin nerecurare, de la suma de 62,5 Lei/lună, la suma de 300 Lei/lună pentru fiecare copil, începând cu data introducerii prezentei acțiuni, respectiv 30.10.2015 și până la împlinirea vârstei de 18 ani sau noi dispozițiuni, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel C G solicitând instanței de judecată schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul majorării pensiei de întreținere stabilită în favoarea reclamanților prin sentința civilă nr. 389/19.02.2013 pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 3160/336/2012 de la suma de 62,5 lei/lună pentru fiecare copil, la suma de 205 lei pentru fiecare copil în parte, începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 30.10.2015, până la 1 mai 2016, iar ulterior acestei date, până la majorat sau noi dispoziții la nivelul sumei de 125 lei pentru fiecare dintre copii.
În motivarea apelului s-a arătat în esență faptul că prima instanță a avut în vedere venitul minim pe care îl realizează orice persoană în Spania, însă sentința atacată este nelegală în condițiile în care apelantul nu lucrează în străinătate decât sporadic, iar susținerea reclamanților potrivit căreia apelantul ar avea o afacere în străinătate nu corespunde adevărului.
Pe de altă parte s-a arătat că reclamantul mai are în îngrijire un copil, încă din 2006, aspect cunoscut de reclamanții din prezenta cauză, sens în care se depune la dosarul cauzei copia certificatului de naștere pentru acest copil.
Sub un alt aspect s-a arătat că soluția primei instanțe nu este legală deoarece reclamantul nu este cetățean al statului spaniol, nu realizează venituri, iar sumele necesare întreținerii sunt realizate de partenera actuală a apelantului.
Raportat la acest fapt, apelantul a arătat că se impune stabilirea pensiei de întreținere în favoarea copiilor prin raportare la salariul minim pe economie aflat în plată în România, astfel că pentru fiecare copil în perioada anterioară datei de 1 mai 2016 pensia poate fi de cel mult 125 lei, iar ulterior acestei date de 125 lei pentru fiecare copil.
Intimații C N, C A, C I și C G M nu au depus la dosarul cauzei întâmpinare, însă la data de 8 noiembrie 2016 au fost depuse Note de ședință în cuprinsul cărora s-a arătat că, la stabilirea pensiei de întreținere trebuie avute în vedere veniturile efectiv realizate de pârât în Spania, raportarea realizându-se la venitul minim pe economie stabilit în această țară.
În acest sens s-a solicitat să se solicite autorităților Spaniole comunicarea veniturilor realizate de apelant.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În cuprinsul motivelor de apel formulate de apelantul C G, acesta a formulat critici cu privire la soluția primei instanțe sub 2 aspecte. Primul dintre acestea a vizat faptul că prima instanța nu a avut în vedere faptul că mai are un copil, astfel că valoarea stabilită pentru pensia de întreținere trebuie să fie mai mic, iar pe de altă parte s-a susținut că nu trebuie să se calculeze pensia de întreținere prin raportare la salariul minim pe economie aflat în plată în Spania, ci raportarea trebuie să se realizeze prin raportare la salariul minim pe economie din România.
Instanța constată, analizând întregul material probator administrat în cauză, faptul că doar în apel a fost depus în copie certificată pentru conformitate, certificatul de naștere al copilului C SLR, înscris cu care se face dovada faptului că apelantul este tatăl acestui copil, prezumându-se că apelantul C G mai are un copil în întreținere.
Având în vedere, înscrisurile nou depuse, instanța va reține faptul că acest motiv de apel este fondat, astfel că la analiza cuantumului pensiei de întreținere va avea în vedere faptul că apelantul mai are un copil în întreținere. Astfel, se constată că apelantul avea în îngrijire, la data formulării cererii de chemare în judecată, 5 copii.
În ceea ce privește susținerea apelantului că acesta nu este angajat, realizează doar sporadic venituri, aceasta poate fi reținută de instanță. Din raportul întocmit în cadrul comisiei rogatorii încuviințate în cauză se constată că apelantul nu este înregistrat cu venituri realizate în Spania.
Potrivit art. 527 C.civ., poate fi obligat la plata pensiei de întreținere cel care are mijloacele necesare pentru a achita un astfel de debit, sau care are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
Cu toate acestea se constată, fapt care nu a fost contestat de părțile din prezenta cauză, că apelantul are reședința din 2002 în Spania.
Raportarea la salariul minim pe economie este în fapt o prezumție, potrivit căreia se consideră că o persoană care are posibilitatea de a efectua activități lucrative poate presta muncă, cel puțin la nivelul salariului minim aflat în plată. O astfel de raportare se face în lipsa unui element cert care să facă dovada veniturilor efectiv realizate de parte.
Astfel, chiar și în măsura în care instanța s-ar raporta la salariul minim pe economie aflat în plată în România, și acest aspect ar constituit tot o prezumție a faptului că partea în cauză are posibilitatea de a realiza venituri, cel puțin la suma menționată anterior.
Solicitarea de a se stabili pensia de întreținere raportat la salariul minim din România nu are nici o justificare. Se constată că apelantul este rezident în Spania, unde locuiește și se întreține încă din anul 2002. Posibilitățile apelantului, de a obține mijloacele necesare pentru plata pensiei de întreținere, raportat la locul în care locuiește efectiv, sunt determinate de acest ultim element, astfel că în mod normal raportarea la salariul minim aflat în plată trebuie să se realizeze la nivelul din țara în care locuiește efectiv, cu titlu permanent, debitorul întreținerii.
Având în vedere considerentele expuse anterior, instanța constată că salariul minim în Spania este de 655 euro (echivalentul a aproximativ 2903 lei, cursul euro-leu din data de 30.10.2015 data formulării cererii fiind de 4,4322 lei/1 euro), astfel că totalul pensiei de întreținere la care poate fi obligat apelantul este echivalentul a 1451 lei. Instanța a avut în vedere prevederile art. 529 alin. 2 C.civ..
Se constată de asemenea că apelantul C G are în întreținere 5 copii, astfel că pentru fiecare dintre aceștia, pensia de întreținere poate fi calculată la nivelul sumei de 290 lei.
← Program vizitare. modul de individualizare. Jurisprudență... | Admisibilitatea cererii formulate în procedura ordonanței... → |
---|