Răspundere contractuală. Jurisprudență Chirii
| Comentarii |
|
Judecătoria GURA HONŢ Sentinţă civilă nr. 498 din data de 08.03.2013
Răspundere contractuală .
Fructele civile produse de imobile sunt reprezentate de chirii. Aceste fructe se cuvin proprietarului în mod obișnuit ,în baza accesiunii.
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Gurahonț sub nr. 498/238/2013, la data de 08.03.2013, reclamanta M. M. I. S.R.L. prin Lichidator Judiciar . a solicitat în contradictoriu cu pârâta N. D.C. S.R.L., ca prin sentința ce o va pronunța, să oblige pârâta la plata sumei de 3.146 lei, reprezentând contravaloarea chiriei conform facturii nr. 21/30.09.2009 și la plata dobânzii legale în materie comercială, calculată la nivelul dobânzii de referință afișat de BNR, începând cu data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă.
În motivarea acțiunii,scutită de la plata taxei judiciare de timbru, reclamanta arată că față de aceasta a fost deschisă procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2006, prin Încheierea civilă nr. 786/CC pronunțată în ședința camerei de consiliu din 01.10.2012, în dosarul nr. 5908/108/2012, aflat pe rolul Tribunalului Arad, Secția Civilă.
În exercițiul atribuțiilor care îi revin în calitate de lichidator judiciar, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. g din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, a procedat la efectuarea demersurilor necesare recuperării creanțelor deținute de către debitoarea M.M.I S.R.L. față de terți.
Astfel, în urma analizei documentelor contabile ale societății M. M.I. S.R.L., lichidatorul judiciar a identificat ca debitor pe societatea comercială N.D.C. S.R.L., care are o datorie în cuantum de 3.146 lei, reprezentând contravaloarea chiriei conform facturii nr. 21/30.09.2009 emise de furnizor în acest sens. De asemenea, debitoarea datorează societății lor penalități care urmează a fi calculate raportat la dobânda de referință a BNR de la data scadenței fiecărei facturi și până la data plății efective.
Având în vedere dispozițiile art. 7201 din Codul de procedură civilă, lichidatorul judiciar a procedat la convocarea debitoarei N.D.C. S.R.L., la concilierea directă prealabilă chemării în judecată a debitoarei la data de 14.01.2013; aceasta a primit corespondența, dar nu s-a prezentat la convocarea transmisă de lichidatorul judiciar la ora și data stabilită.
Dat fiind faptul M. M.I. S.R.L.. deține față de debitoare o creanță certă, lichidă și exigibilă, neachitată până în prezent, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată și pe cale de consecință, să oblige pârâta N.D.C. S.R.L.., la plata sumei de 3.146 lei, cu titlu de debit principal, dobândă legală în materie comercială calculată la nivelul dobânzii de referință afișat de BNR începând cu data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă și actualizarea creanței în raport cu rata inflației la data plății efective către S.C. M. M.I. S.R.L..
În temeiul dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței "toate acțiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanțelor sunt scutite de taxa de timbru";.
În drept, reclamanta și-a întemeiază cererea pe dispozițiile art. 25 lit. g din Legea nr. 85/2006 și art. 7201 și următoarele din Codul de procedură civilă.
În probațiune, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, probă încuviințată de instanță.
Pârâta nu a formulat întâmpinare și nu a solicitat probe în apărare.
Din actele si lucrările dosarului , instanța a reținut următoarele:
Între reclamanta M. M.I. S.R.L..și pârâtă s-a încheiat în data de 28.03.2001 contractul de închiriere, fiind emisă factura nr..
Față de reclamanta M. M.I. S.R.L... a fost deschisă procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2006, prin Încheierea civilă nr. 786/CC pronunțată în ședința camerei de consiliu din 01.10.2012, în dosarul nr. 5908/108/2012, aflat pe rolul Tribunalului Arad, Secția Civilă ,fiind numit în calitate de lichidator judiciar .
Pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a chiriei
La data de 11.12.2012 reclamanta, prin lichidator a apelat la procedura concilierii directe,prevăzută de art. 7201 Cod procedură civilă, pârâta fiind invitată să se prezinte în vederea achitării debitului restant de 3146 lei în data de 14.01.203. Pârâta nu s-a prezentat în vederea soluționării litigiului.
Reclamanta a urmat procedura concilierii directe prevăzută de art. 7201 Cod procedură civilă.
Potrivit art. 6 alin. 2 din Noul cod civil și art. 1081-1082 vechiul Cod Civil,1350 din Noul Cod civil pentru angajarea răspunderii civile contractuale este necesară îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor condiții: 1) existența unui prejudiciu, 2) existența unei fapte ilicite, 3) existența unui raport de cauzalitate intre fapta ilicită și prejudiciu, 4) existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul 5) existența capacității delictuale a celui ce a săvârșit fapta ilicită.
Cât privește prima condiție menționată anterior, instanța de judecată reține că prin prejudiciu se înțelege efectul negativ suferit de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o alta persoană, faptă de natură a aduce atingere unui drept subiectiv al victimei prejudiciului. Față de aceste considerente instanța apreciază că prin probele administrate s-a făcut dovada îndeplinirii acestei condiții.
Astfel, reclamanta a fost privată de posibilitatea exercitării tuturor atributelor dreptului de proprietate, conform art. 480 vechiul Cod civil, art. 555 din Noul Cod civil, pârâtul neachitând chiria.
Potrivit art. 523 din vechiul Cod civil fructele civile produse de imobile sunt reprezentate de chirii. Aceste fructe se cuvin proprietarului în mod obișnuit ,în baza accesiunii,potrivit art. 483 din vechiul Cod civil.
Instanța nu poate reține că pârâtul a stăpânit bunul cu bună credință,pentru a se putea aplica principul stabilit de art. 486 Cod civil.
Relativ la a doua condiție, instanța de judecata reține că prin fapta ilicită se înțelege orice faptă a omului prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv sau normele de conviețuire socială ce reprezintă o continuare a prevederilor legale, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.
Instanța de judecată apreciază că reclamanta prin probele administrate în cauză a făcut dovada îndeplinirii și acestei condiții,fapta ilicită constând în atitudinea pârâtei de a folosi imobilul fără să achite vreo sumă de bani.
Cât privește cea de-a treia condiție, respectiv existenta unui raport de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu, instanța constată că și această condiție a fost dovedită.
Relativ la cea de-a 4 condiție, vinovăția, instanța reține că prin vinovăție se înțelege atitudinea psihică a autorului faptei ilicite, față de faptă și față de urmările acesteia. Aplicând criteriul obiectiv pentru stabilirea vinovăției, instanța de judecată apreciază că în prezenta cauză civilă este îndeplinită condiția vinovăției pârâtului în ceea ce privește săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, întrucât, dacă s-ar fi comportat ca un "bonus pater familias"; ar fi trebuit și ar fi putut să prevadă consecințele faptei sale.
Față de aceste considerente, instanța de judecata apreciază că în prezenta cauza civilă sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile generale ale angajării răspunderii civile contractuale, prev. de art. 1081 vechiul Cod civil,art. 1350 din noul Cod civil.
Cu privire la suma de bani solicitată de reclamantă pentru lipsirea de folosință instanța constată că aceasta a solicitat plata sumei de 3146 lei.
Ca urmare, instanța a obligat pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 3146 lei, cu titlul de pretenții civile, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului și la plata dobânzii legale în materie comercială, calculată la nivelul dobânzii de referință afișat de BNR, începând cu data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă.
| ← Calitatea procesuale pasivă a pârâtei Regia Naţională a... | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
