Rectificare de carte funciară. Concluziile raportului de expertiză în sensul că imobilul nu a fost dezmembrat. Admitere, rectificare şi restabilirea situaţiei anterioare
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 166/R din 17 ianuarie 2013
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău reclamanta L.M. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului Zalău şi Municipiul Zalău prin primar, solicitând instanţei să dispună rectificarea CF 4268 Zalău în sensul radierii suprafeţei de 85,50 mp
teren intravilan de sub A3 nr. Topo 421/6/2/1/2/2 şi reînscrierea acestei suprafeţe în nr, topo iniţial 422/6/2/1/2 din acelaşi CF.
Prin sentinţa civilă nr. 3508 din 30 noiembrie 2010 a Judecătoriei Zalău. a fost respinsă ca nefondată acţiunea civilă înaintată de reclamanta L.M. împotriva pârâţilor Statul Român prin Consiliul Local al municipiului Zalău şi Municipiul Zalău. având ca obiect: rectificarea CF nr. 4268 Zalău în sensul radierii suprafeţei de 85.50 mp. teren intravilan de sub A + 3. nr. top 421/6/2/1/2/2; reînscrierea acestei suprafeţe de teren sub nr. top iniţial. anume 422/6/2/1/2 din aceeaşi carte funciară.
Pentru a pronunţa această sentinţă. prima instanţă a avut în vedere. în esenţă. următoarele:
Prin încheierea de carte funciară nr. 408 din 16 aprilie 1998 s-a dispus dezmembrarea parcelei înscrise în CF nr. 4268 Zalău. având nr. top 422/6/2/i/2 în două noi parcele având numerele topografice noi 422/6/2/i/2/1 (formată din casă. anexe gospodăreşti şi teren în suprafaţă de 518.5 mp.) şi nr. top 422/6/2/i/2/2 (reprezentând teren în suprafaţă de 85.5 mp.).
La baza acestei încheieri de carte funciară. au stat Decretul nr. 118/1984 al Preşedintelui României. decizia nr. 76/20 februarie 1988 a Consiliului Popular al municipiului Zalău. precum şi o schiţă de dezmembrare.
Reclamanta nu a formulat şi un capăt de cerere principal având ca obiect anularea actelor în temeiul cărora s-a efectuat înscrierea tabulară în discuţie. solicitând doar rectificarea cărţii funciare; or. rectificarea de carte funciară are caracter subsidiar. depinzând de anularea actului în baza căruia un drept a fost înscris în CF.
împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamanta L.M., respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 15 din 08 februarie 2011.
Motivând decizia. Tribunalul a arătat că. într-adevăr. prevederile art. 34 din Legea nr. 7/1996 trimit la concluzia că prealabil capătului de cerere în rectificarea cărţii funciare. reclamanta trebuia să solicite anularea actelor juridice în baza cărora s-a făcut înscrierea în cartea funciară.
împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta L.M., admis prin decizia civilă nr. 2037/R/2011 a Curţii de Apel Cluj prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în apel la acelaşi Tribunal.
În motivarea deciziei pronunţate Curtea a reţinut următoarele:
Astfel cum rezultă din motivarea cererii de chemare în judecată. reclamanta şi-a întemeiat cererea de rectificare a CF nr. 4268 Zalău pe considerentul esenţial că terenul în suprafaţă de 85.5 mp. aferent noului nr. top 422/b/2/1/2/2 nu a făcut. în realitate. obiectul exproprierii prin Decretul prezidenţial nr. 118/1984. reclamanta conchizând că „... terenul expropriat se referă la un alt nr. topo
Prin urmare. reclamanta tinde la a demonstra că exproprierea nu a vizat suprafaţa de 85.5 mp. teren ce le-a aparţinut părinţilor săi. doar dintr-o eroare apreciindu-se în sens contrar. după cum din eroare s-a procedat şi la efectuarea operaţiunii tabulare de sub B + 17.18 din CF nr. 4268 Zalău.
Or. aceste susţineri ale reclamantei tindeau la a se circumscrie motivului de rectificare de carte funciară la art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996. conform căruia rectificarea înscrierilor tabulare se poate cere „dacă înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil”.
Pentru aceasta. era însă necesar a se efectua în cauză o expertiză topografică prin care să se stabilească dacă. în concret. măsura exproprierii a vizat suprafaţa de 85.5 mp. cuprinsă în parcela cu nr. top 421/b/2/1/2.
Deşi prima instanţă dispusese iniţial administrarea acestei probe. ulterior s-a revenit asupra ei. iar proba cu expertiza nu a fost efectuată nici în apel astfel că verificarea pe fond a susţinerilor reclamantei nu s-a putut realiza. tribunalul apreciind că era prioritară formularea şi a unui capăt de cerere. socotit principal. prin care să se solicite anularea actelor care au stat la baza înscrierilor a căror rectificare se solicită.
Curtea a reţinut că exigenţa rezultată din partea introductivă a art. 34 din Legea nr. 7/1996. conform căreia rectificarea cărţii funciare este condiţionată de existenţa prealabilă a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. nu impunea. în prezentul proces. formularea unui capăt de cerere distinct. prin care să se solicite anularea actelor ce au întemeiat înscrierea litigioasă. fiind suficient dacă. în considerentele hotărârii s-ar fi analizat susţinerile reclamantei potrivit cărora exproprierea nu ar fi vizat suprafaţa de 85.5 mp.. ci o alta. aparţinând altui număr topografic. deci unui alt proprietar
In rejudecare apelul a fost înregistrat la data de 6.07.2011.
Prin decizia civilă nr. 33 din 5 iunie 2012 a Tribunalui Sălaj, apelul reclamantei a fost din nou respins ca nefondat.
În considerentele acestei decizii, tribunalul reţine că, în această fază procesuală, reclamanta şi-a completat acţiunea formulată solicitând rectificarea CF în sensul reînscrierii şi a suprafeţei de 34,50 mp teren aferent top 421/b/2/1/2/2 în proprietatea defuncţilor săi părinţi Jimboreanu Ioan şi Veronica.
In rejudecare s-a administrat proba cu înscrisuri, s-a solicitat de către reclamantă şi s-a dispus de către instanţă efectuarea unei expertize topografice şi o completare la această lucrare .
Analizând apelul formulat, actele şi lucrările dosarului, susţinerile părţilor şi întreg probatoriul administrat, Tribunalul a reţinut următoarele:
Acţiunea iniţială a reclamantei viza rectificarea CF 4268 Zalău în sensul radierii suprafeţei de
85.5 mp intravilan notată sub nr. A 3 cu nr. top 421/b/2/1/2/2 şi reînscrierea acestei suprafeţe în
topograficul iniţial 422/b/2/1/2 din acelaşi CF .
Examinând, însă, cartea funciară in extenso instanţa a constatat că în această carte funciară au fost înscrise iniţial 2 numere topografice distincte şi anume :
- nr. top 421/b/2/1/2 grădină de 673 mp
- nr. top 422/b/2/1/2 casă şi grădină 604 mp .
Iniţial aceste două topografice au aparţinut unei singure familii care prin două înstrăinări succesive au vândut întreg imobilul, în părţi egale de câte ^ familiilor Soran Gheorghe şi Ana şi Jimborean Ioan şi Veronica (antecesorii reclamantei) .
Prin încheierea nr. 239/09.06.1975, pe baza sentinţelor nr. 2042/1974 şi 601/1975 pronunţate de Judecătoria Zalău top 421/b/2/1/2/1 a fost dezmembrat la rândul său în două nr. top noi şi anume:
- 421/b/2/1/2/1 - grădină de 638,5 mp
- 421/b/2/1/2/2 - grădină de 34,50 mp
Se specifică faptul că top 421/b/2/1/2/1 va fi transcris în CF nr. 1 în favoarea Statului român iar top nou 421/b/2/1/2/2 se readnotează în acest CF sub nr. A+3 în favoarea familiei Jimborean (antecesorii reclamantei).
Prin încheierea nr. 408/16.04.1988 în baza decretului prezidenţial 118/1984 parcela cu nr. top 422/b/2/1/2 casă şi anexe gospodăreşti se dezmembrează în două noi top. şi anume nr. top 422/b/2/1/2/1 casă şi teren în suprafaţă de 518,5 mp care s-a notat în acelaşi CF 4268 în favoarea proprietarilor existenţi şi apoi nr. top nou 422/b/2/1/2/2 teren de 85,5 mp care împreună cu imobilul de sub A+3 s-a transcris în CF 5102 cu titlu de drept de expropriere în favoarea Statului Român .
Instanţa a reţinut că prin decretul susmenţionat antecesorii reclamantei au fost expropriaţi de imobilele cu nr. top nou 422/b/2/1/2/2 în suprafaţă de 85,5 mp şi top 421/b/2/1/2/2 în suprafaţă de
34.5 mp.
Din concluziile expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză rezultă că reclamanta foloseşte în prezent întreaga suprafaţă a topograficului 422/b/2/1/2 care se întinde pe o suprafaţă de 604 mp ( dezmembrat în 85,5 mp şi 518,5 mp), precum şi suprafaţa de 34,5 mp aferentă top 421/b/2/1/2/2.
Rezultă, aşadar, că afirmaţiile reclamantei potrivit căreia măsura exproprierii nu a vizat în concret suprafeţele dezmembrate şi imobilele proprietatea sa iniţială sunt corecte.
Rămâne nedovedit, însă, în cauză, care suprafaţă şi aparţinând căror proprietari a făcut în realitate obiectul exproprierilor dispuse prin Decretul prezidenţial nr. 118/1984.
Tribunalul a mai reţinut că modul de redactare a cererii introductive de instanţă, de care însă aceasta este ţinută - întrucât judecătorii pot dispune numai asupra celor ce li s-a cerut - nu poate conduce la admiterea cererii, întrucât suprafaţa de 85,50 mp teren intravilan nu poate fi radiată aşa cum solicită reclamanta - de sub A+3 din CF 4268 Zalău (unde nu a fost înscrisă după dezmembrare), fiind necesar să se fi solicitat radierea acestei suprafeţe din Cf. 5102 de sub nr. A+1 din Cf. 5102 Zalău, unde a fost înscrisă această suprafaţă după dezmembrarea dispusă prin încheierea nr. 408/16.04.1988.
Cum precizarea formulată de reclamantă în apel nu este în sensul susmenţionat, fiind, în realitate, o cerere nouă, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 294 Cod civil, instanţa a respins ca nefondat apelul formulat.
Prin decizia civilă nr.12/R din 01.11.2012 pronunţată de Curtea de Apel Cluj s-a admis recursul declarat de reclamanta L.M. împotriva deciziei civile nr. 33 din 05.06.2012 a Tribunalului
Sălaj, pe care a casat-o şi a reţinut apelul spre rejudecare şi s-a fixat termen de judecată pentru data de 22.11.2012.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de recurs a reţinut următoarele:
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, care se pot încadra în dispoziţiile art. 304 pct. 5 Cod proc. civ., fiind vorba de nerespectarea dezlegării în drept dată de instanţa de recurs, obligatorie pentru instanţa de apel, în sensul art. 315 alin. 1 Cod proc. civ., curtea a apreciat că acesta este fondat, întrucât, în primul recurs, casând decizia pronunţată în apel, instanţa de recurs a stabilit că acţiunea reclamantei poate fi încadrată în dispoziţiile art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996 şi a dispus instanţei de apel efectuarea unui raport de expertiză pentru a se stabili în concret dacă măsura exproprierii a vizat sau nu suprafaţa de 85,5 mp, solicitată de reclamantă.
Instanţa de apel, însă, a reţinut că nu poate fi rectificat cuprinsul cărţii funciare şi reînscrisă suprafaţa respectivă pe numele reclamantei câtă vreme nu se dovedeşte de la ce proprietar a fost preluată în realitate suprafaţa de 85,5 mp ce a făcut obiectul exproprierii, depăşind, prin aceasta, dezlegarea în drept dată de instanţa de recurs.
Este adevărat că, în urma efectuării raportului de expertiză în apel, în rejudecare, s-a dovedit că terenul solicitat de reclamantă a fost transcris într-o altă carte funciară pe numele Statului Român, apreciindu-se că în apel nu mai poate fi formulată o cerere nouă, în sensul radierii acestei suprafeţe din cartea funciară în care a fost transcrisă.
În realitate, obiectul cererii reclamantei îl constituie radierea acestei suprafeţe de teren de pe numele Statului Român şi reînscrierea ei pe numele reclamantei, din motivele arătate în cererea de chemare în judecată, identificarea cărţii funciare în care a fost înscris dreptul statului fiind o chestiune ce ţine de starea de fapt, neconstituind o modificare a obiectului în apel, în sensul art. 294 alin. 1 Cod proc. civ.
Întrucât instanţa de apel, sub acest aspect, a încălcat normele de procedură prev. de art. 315 alin. 1 Cod proc. civ. şi art. 294 alin. 1 Cod proc. civ., ceea ce atrage nulitatea hotărârii, în temeiul art. 312 alin. 1-3 Cod proc.civ., curtea a casat decizia pronunţată în apel şi a reţinut apelul spre rejudecare, nesubzistând vreun motiv de casare cu trimitere spre rejudecare, în sensul art. 312 alin. 5 Cod proc. civ., deoarece apelul a fost judecat pe fond (nefiind anulat, respins ca tardiv sau inadmisibil etc.), fiind doar menţinută soluţia de respingere a acţiunii pe excepţie.
În vederea rejudecării apelului a fost fixat termen de judecată pentru data de 22.11.2012, impunându-se completarea probaţiunii, în sensul depunerii la dosar a anexelor decretului de expropriere referitoare la planul terenurilor expropriate (decretul şi anexa referitoare la o parte dintre proprietari fiind depus la dosarul judecătoriei), precum şi a planului sau expertizei întocmite în vederea înscrierii exproprierii în cartea funciară, întrucât expertul a efectuat expertiza fără a fi în posesia acestora, susţinând că încheierea nr. 408/16.04.1988 lipseşte din arhiva cărţii funciare, înţelegând, prin aceasta, probabil, lipsa mapei cu înscrisuri având acelaşi număr, ceea ce urmează a se verifica.
În ceea ce priveşte parcela în suprafaţă de 34,5 mp, cu nr. top 421/b/2/1/2/2, de remarcat că, în cererea de chemare în judecată, reclamanta face referire la suprafaţa de teren de 85,5 mp, dându-i, însă, o identificare topografică greşită, pentru că acest număr topografic are o suprafaţă de 34,5 mp. În realitate, este vorba de o eroare materială de dactilografiere din cuprinsul cererii de chemare în judecată, pentru că se cere readucerea acestei suprafeţe în parcela cu nr. top iniţial 422/b/2/1/2, astfel că s-a dactilografiat greşit 421 în loc de 422 în debutul numărului topografic al parcelei cu privire la care s-a solicitat rectificarea. Acest lucru rezultă şi din obiectivele la expertiză solicitate în faţa primei instanţe, în care se face referire la parcela cu nr. top 422/b/2/1/2/2 în suprafaţă de 85,5 mp în obiectivul nr. 5.
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie oricum suprafaţa de 85,5 mp teren identificată în concret la faţa locului şi care urma să fie identificată cu date de cartea funciară în vederea soluţionării acţiunii în rectificare în cursul procesului.
Ceea ce este de reţinut este faptul că reclamanta a investit instanţa cu o cerere ce viza o suprafaţă de teren determinată în concret şi care este cea de 85,5 mp, care s-a dovedit a fi identificată ca fiind parcela cu nr. top 422/b/2/1/2/2 din CF 5102 Zalău.
Cu privire la parcela în suprafaţă de 34,5 mp, cu nr. top 421/b/2/1/2/2, s-a depus la dosar, încă în faţa primei instanţe copia extinsă a cărţii funciare nr. 4268 Zalău, în care această parcelă a fost
înscrisă iniţial. fiind transcrisă apoi. în urma exproprierii. în CF 5102 Zalău. în favoarea Statului Român. aşa cum rezultă din menţiunea de sub B18. însă reclamanta nu a formulat vreun capăt de cerere cu privire la această parcelă. abia în apel. în rejudecare formulând o astfel de completare de acţiune. ceea ce contravine dispoziţiilor art. 294 alin. 12 Cod. proc. civ..
Instanţa de apel a dispus efectuarea raportului de expertiză şi în ceea ce priveşte această parcelă. însă. din motivarea hotărârii. rezultă că a apreciat că ar fi o cerere nouă în apel. în sensul art. 294 alin. 1 Cod proc. civ.. sub acest aspect soluţia instanţei de apel urmând a fi menţinută.
De altfel. inclusiv din considerentele deciziei de casare. obligatorii pentru instanţa de apel în rejudecare. rezultă că cererea de chemare în judecată se referă doar la suprafaţa de 85.5 mp. nu şi la vreo altă suprafaţă de teren.
Analizând apelul declarat de reclamanta L.M. împotriva sentinţei civile nr. 3508 din 30 noiembrie 2010 a Judecătoriei Zalău,în limitele deciziei de casare, Curtea reţine următoarele:
Decizia civilă nr.15/2011 a Tribunalului Sălaj. prin care s-a soluţionat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 3508/2010 a Judecătoriei Zalău. a fost casată prin decizia civilă nr.2037/2011 a Curţii de Apel Cluj. apelul fiind trimis spre rejudecare tribunalului.
Motivul casării a constat în aceea că se impune efectuarea unei expertize topografice. în lipsa acestei probe neputându-se verifica susţinerile reclamantei în sensul că în realitate exproprierea nu a vizat suprafaţa de 85.5 m.p.. având nr.top.421/b/2/1/2 care face obiectul cauzei. ci o altă suprafaţă de teren.
În rejudecarea apelului a fost administrată proba cu expertiza topografică. concluziile acesteia fiind în sensul că reclamanta foloseşte şi suprafaţa de 85.5 m.p. având nr.top.422/b/2/1/2/2. dezmembrată din nr.top.422/b/2/1/2. înscrisă în C.F. nr.5102 Zalău în favoarea Statului Român. cu titlu de expropriere.
Raportat la acestea instanţa de apel a concluzionat în sensul că sunt dovedite susţinerile reclamantei în sensul că măsura exproprierii nu a vizat această suprafaţă de teren de 85.5 m.p. ci o alta. problema fiind că reclamanta nu a dovedit ce suprafaţă de teren a format obiectul exproprierii prin Decretul prezidenţial nr.118/1984 şi de la cine. O altă problemă identificată de tribunal a fost aceea greşitei indicări a cărţii funciare din care se solicită radierea suprafeţei de teren.
Ambele probleme au fost clarificate prin decizia civilă nr.12/2012 a Curţii de Apel Cluj. prin care s-a casat decizia. reţinându-se apelul spre rejudecare.
În rejudecarea apelului s-au făcut demersuri suplimentare în vederea obţinerii planurilor terenurilor expropriate prin Decretul nr.118/1984( menţionate în cuprinsul decretului) şi a planurilor sau expertizei în baza cărora s-a înscris în cartea funciară terenul în litigiu în favoarea Statului Român. acestea neputând fi obţinute de la nici una din instituţiile care ar fi fost posibil să le deţină. Aceasta în condiţiile în care şi anterior. în celelalte faze procesuale au fost făcute demersuri în acest sens.
Atâta timp cât astfel de înscrisuri nu au putut fi comunicate la dosar. ţinând cont de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul judiciar Panie Sergiu. concluzii care sunt în sensul că în realitate imobilul cu nr.top.422/b/2/1/2 în suprafaţă de 604 m.p. nu a fost nicicând dezmembrat faptic. aflându-se în posesia reclamantei. construcţiile şi arterele de circulaţie în vederea edificării căreia a fost dispusă măsura exproprierii conform Decretului nr118/1984 nesuprapunându-se cu imobilul în litigiu. se poate concluziona în sensul temeiniciei cererii formulate.
Faptul că în lipsa actelor menţionate mai sus. nu se poate stabili care teren a făcut de fapt obiectul exproprierii nu o poate prejudicia pe reclamantă. aceasta neavând posibilitatea de a obţine înscrisurile atâta timp cât acestea nu se mai regăsesc în arhivele instituţiilor abilitate în acest sens. conform răspunsurilor acestora la adresele instanţei de judecată.
Prin urmare. în temeiul art.296 C.pr.civ.. Curtea ca admite apelul declarat de reclamanta L.M. împotriva sentinţei civile nr. 3508 din 30 noiembrie 2010 a Judecătoriei Zalău pronunţată în dosarul nr. 6214/337/2008. pe care o va schimba. în sensul că în temeiul art.34 pct.1 din Legea nr.7/1996 va admite acţiunea civilă exercitată de reclamantă împotriva pârâtului Statul Român prin Consiliul local al municipiului Zalău şi Municipiul Zalău prin primar. dispunând rectificarea înscrierii de sub B 18 din cf 4268 Zalău. în sensul restabilirii situaţiei anterioare.
În temeiul art.274 alin.1 C.pr.civ. instanţa va obliga pârâţii la plata sumei de 1366 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei în toate instanţele. reprezentând taxe judiciare de timbru. timbru judiciar şi onorariu expert.
| ← Suspendarea judecăţii pentru nedepunerea de către apelant a... | Suspendarea judecăţii până la soluţionarea unui alt dosar... → |
|---|
