Recurs. Lipsa împuternicirii avocaţiale de reprezentare. Anulare
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 383/R din 11 februarie 2013-04-07
în urma deliberării, reţine că prin contestaţia înregistrată la data de 20.03.2012 reclamantul T.I. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale: anularea deciziei privind revizuirea pensiei nr. 82464 din 27.12.2011 ca nelegală şi netemeinică; menţinerea deciziei de stabilire a cuantumului pensiei nr. 0112338 emisă la data de 14 aprilie 2006 în baza Legii 164/2001; menţinerea naturii juridice a pensiei, anume cea de pensie de serviciu; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumelor reprezentând diferenţa dintre decizia privind pensia de serviciu nr. 0112338 emisă la data de 14 aprilie 2006 şi decizia atacată, calculată de la scadenţă şi până la plata efectivă a acesteia.
În subsidiar, s-a solicitat recalcularea cuantumului pensiei, reclamantul apreciind că s-au aplicat greşit dispoziţiile legale în vigoare.
Prin sentinţa civilă nr. 1505/08.10.2012, pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosar nr. 1918/100/2012, s-a respins contestaţia formulată şi completată de reclamantul T.I., împotriva pârâţilor Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Maramureş.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamantul a avut calitatea de cadru militar şi a beneficiat de pensia de serviciu, acordată conform Legii nr. 179/2004. După intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pensia de serviciu a devenit pensie în interesul Legii nr. 19/2000, fiind emisă o decizie în acest sens. Ulterior, după intrarea în vigoare a OUG nr. 1/2011 a fost emisă decizia cu nr. 82464/27.12.2011 de revizuire a pensiei, prin care a fost efectuată recalcularea pensiei, conform prevederilor acestui act normativ, stabilindu-se un cuantum al pensiei de 2.757 lei, începând cu data de 01.01.2011.
Potrivit OUG nr. 1 din 28.01.2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională:
- art. 1 - Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeaşi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
- art. 4 - Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare rămân în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării.
- art. 18 alin. 1 - Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la casele de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale. Ministerul Administraţiei şi Internelor. precum şi Serviciul Român de Informaţii.
- art. 18 alin. 2 - În situaţia în care în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu. fără date referitoare la venitul realizat lunar. determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare transmise structurilor prevăzute la alin.
(1).
Analizând decizia atacată prin prisma dispoziţiilor legale interne. incidentă în cauză. aşa cum au fost redate mai sus. instanţa a constatat că aceasta a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale.
Decizia de revizuire a avut ca temei juridic dispoziţiile OUG nr. 1/2011. Astfel. OUG nr. 1/2011 - actul normativ în baza căruia a fost emisă decizia de revizuire contestată - prevede la art. 1 alin. 1 că: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie. potrivit art. 5 alin. (4) din aceeaşi lege. se revizuiesc. din oficiu. cel mai târziu pana la data de 31 decembrie 2011. pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari”.
Aşadar. pensiile se revizuiesc. iar scopul revizuirii. cuprins în preambulul OUG nr. 1/2011. este acela de a corecta printr-o nouă metodologie de calcul. disfuncţionalităţile apărute în procesul de recalculare a pensiilor conform metodologiei aprobate prin HG nr. 735/2010. pe care o şi abrogă.
Cu privire la neretroactivitatea legii şi conceptul de drepturi câştigate. instanţa constată că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale OUG nr. 1/2011 se aplică pentru viitor. reglementările cuprinse în aceasta neintervenind asupra prestaţiilor sociale deja încasate de contestator. prestaţii care. într-adevăr. se subsumează ideii de „drepturi câştigate”.
Prin urmare. actul normativ prin care s-au revizuit drepturile de pensie ale contestatorului nu este retroactiv şi nu încalcă drepturile câştigate. ci modifică pentru viitor o situaţie juridică născută anterior. reglementările sale fiind aplicate numai de la data intrării în vigoare şi doar pentru viitor.
Cât priveşte încălcarea dispoziţiile art. 1 Protocolul 1 la CEDO. în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului se statuează faptul că statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor sale în acest domeniu.
În speţă. nu este vorba de o privare de proprietate. chiar dacă instanţa consideră că reclamantul contestator are un „bun” în sensul Convenţiei. întrucât prin recalcularea pensiei sale nu s-a produs o reducere substanţială a cuantumului acesteia.
Din această perspectivă. ingerinţa statului apare ca fiind proporţională în raport cu interesul particular al contestatoarei afectat prin măsura de recalculare a drepturilor de pensie. Instanţa apreciază că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate de stat-reducerea pensiei şi scopul legitim urmărit - reducerea cheltuielilor bugetare.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului. în Cauza Muller contra Austriei. a subliniat faptul că. deşi art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie garantează drepturile patrimoniale ale unei persoane care a contribuit la sistemul de asigurări sociale. „acest text nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum”.
În aceeaşi cauză. Curtea a decis că ”o reducere substanţială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate şi chiar a însuşi dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurări la bătrâneţe”.
În consecinţă. instanţa a apreciat că în cazul contestatorului nu a avut loc o reducere a nivelului pensiei de natură a conduce la concluzia afectării substanţei dreptului de proprietate. astfel că acţiunea de contestare a drepturilor de pensie stabilite în temeiul OUG nr. 1/2011 apare ca neîntemeiată şi va fi respinsă ca atare.
Instanţa a mai reţinut că în contestaţia formulată contestatorul s-a rezumat la aspecte ce evidenţiază încălcarea principiilor constituţionale referitoare la neretroactivitatea legii. interzicerea discriminării. încălcarea dreptului de proprietate. punând în dezbatere critică dispoziţiile Legii nr. 119/2010 şi ale OUG nr. 1/2011. care statuează obligaţia recalculării drepturilor de asigurări sociale stabilite prin legi speciale şi integrarea lor într-un sistem unitar de pensii publice.
Or, prin decizia nr. 871 din 25.06.2010, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 sunt constituţionale, iar prin decizia nr. 919/06.07.2011 s-a statuat că dispoziţiile OUG nr. 1/2011 sunt în acord cu Constituţia.
În privinţa cuantumului pensiei revizuite, a constatat că reclamantul nu a formulat critici sub acest aspect.
Faţă de cele arătate, instanţa a respins contestaţia întrucât măsura revizuirii pensiei de serviciu cuvenită contestatorului şi cea a recalculării acesteia, a fost una legala, ea producându-şi efectele doar de la data intrării în vigoare a OUG nr. 1/2011.
împotriva acestei hotărâri reclamatul T.I. prin avocaţii săi a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii prezentând criticile pe care se întemeiază calea de atac.
La termenul din data de 04.02.2013, Curtea de Apel Cluj, constatând că la dosarul cauzei nu a fost depusă împuternicire avocaţială care să justifice dreptul de reprezentare al reclamantului de către avocaţii D.M.S. şi D.C.N., a dispus citarea reclamantului cu menţiunea de a face dovada calităţii de reprezentant a avocaţilor care au redactat recursul.
Examinând hotărârea în raport de excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, Curtea de Apel constată următoarele:
Potrivit art.68 alin.1 Cod de procedură civilă ”procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este data unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaţilor”.
În speţă, deşi Curtea de Apel i-a solicitat atât reclamantului cât şi avocatei sale depunerea împuternicirii avocaţiale care să ateste dreptul de reprezentare şi s-a acordat un termen în acest sens, aceştia nu s-au conformat măsurii dispuse.
Or, în atare situaţie art.161 alin.2 Cod de procedură civilă instituie sancţiunea anulării cererii (recursului) formulate de o persoană care nu face dovada calităţii de reprezentant.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.1 Cod de procedură civilă raportat la art.161 alin.2 Cod de procedură civilă va anula recursul declarat de reclamantul T.I..
Notă. În acelaşi sens, Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, deciziile civile nr. 383/R, 385/R şi 386/R, toate din 11 februarie 2013
| ← Acţiune în tăgada paternităţii. Raport de expertiză ADN,... | Suspendarea judecăţii pentru nedepunerea de către apelant a... → |
|---|
