Recurs. litigii curtea de conturi. extinderea perioadei supuse controlului
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 607 din data de 16.02.2018
Perioada supusa controlului, aprobată prin planul de control inițial, poate fi extinsă, extindere care este chiar obligatorie în anumite situații expres indicate în Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 155/2014, în cuprinsul reglementărilor ce se referă la extinderea perioadei supuse verificării. În speță, pe parcursul acțiunii de control s-a constatat încălcarea prevederilor legale referitoare la plata unor cheltuieli bugetare angajate în perioade anterioare celei supuse verificării.
- pct. 107, 108 și 109 lit. b) din Hotărârea nr.155/2014 a Plenului Curții de Conturi
Prin Sentința nr. (...)/CA/18.04.2017, Tribunalul (...) a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna (...), în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi (...).
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna (...), solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței nr. (...)/CA/18.04.2017 pronunțată de Tribunalul (...) în dosarul de mai sus și în consecință, admiterea acțiunii formulate.
În motivare, recurenta arată că hotărârea pronunțată de către instanța de fond este netemeinică și nelegală, raportat la disp. art. 488 alin. l pct. 8 Cod de procedură civilă, hotărârea fiind pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material prevăzute de pct.42 coroborat cu pct. 58 alin. 2 lit. a) din Hotărârea nr. 155/2014 a Plenului Curții de Conturi în ceea ce privește extinderea tematicii de control și la altă perioadă decât cea învederată prin notificarea prev. la punctul 31, precum și cu aplicarea greșită a normelor de drept material prev. de art. 4 alin. 3 și 4, art. 14 alin. 2 și 3 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Consideră ca în mod nelegal echipa de audit a extins perioada controlului, verificând și sumele alocate de MECI pentru anul 2008 și 2009, deși aceste perioade nu au fost supuse controlului din punctul de vedere al obiectivelor de control, neintrând în tema acțiunii de control așa cum este reglementată de disp. pct. 42 coroborat cu pct. 58 alin. 2 lit. a) din Hotărârea nr.155/2014 a Plenului Curții de Conturi, s-a criticat decizia nr.41 sub acest aspect.
Recurenta arată că din acest punct de vedere, instanța de judecată a făcut o greșită aplicare a pct. 42 coroborat cu pct. 58 alin. 2 lit. a) din Hotărârea nr.155/2014 a Plenului Curții de Conturi, considerând că în mod legal a fost efectuată această verificare deoarece s-a efectuat raportat la componenta contului 231 "active fixe corporale în curs de execuție" la data de 31.12.2015 și abia în anul 2014 conform notei contabile nr. (...)/31.12.2014, lucrările neexecutate în suma totală de 103.544,74 lei și plătite către SC (...) SRL sunt reflectate în evidența contului 231.
Recurenta apreciază că această susținere a instanței de judecată, preluată din apărările formulate în cauză de către intimată nu este întemeiată.
În acest sens, arată că a solicitat să fie avut în vedere faptul că prin notificarea emisă de către Camera de Conturi i s-a pus în vedere că urmează a fi efectuat audit financiar asupra conturilor anuale de execuție bugetară la data de 31 decembrie 2015, ocazie cu care se va verifica activitatea instituției și în exercițiile financiare anterioare anului supus auditării, dacă aceste execuții financiare nu au fost verificate.
Având în vedere faptul că anterior, respectiv în cursul anului 2013, instituția a mai fost verificată, controlul actual a avut în vedere perioada 2012 - 2015, recurenta precizează că, în speță, cu ocazia controlului exercitat anterior, în perioada 18-21 iunie 2013 s-au verificat inclusiv transferul fondurilor publice către Școala Gimnazială "(...)(...).
Raportat la aceste aspect, recurenta consideră că activitatea de control efectuată nu a respectat cerințele legale prev. de Hotărârea nr.155/2014 a Plenului Curții de Conturi, astfel încât și decizia emisă în urma acestui control este nelegală.
Consideră că aceasta este doar o încercare a intimatei de a acoperi încălcarea disp. art. pct. 42 coroborat cu pct.58 alin.2 lit. a) din Hotărârea nr.155/2014 a Plenului Curții de Conturi. Faptul ca instituția a avut o evidență centralizată numai începând cu anul 2014, nu înseamnă că, în cauză, cu ocazia efectuării controalelor anterioare, nu s-a putut verifica modalitatea de transfer a fondurilor publice către Școala Gimnazială "(...).
Recurenta solicită să se aibă în vedere faptul că la controlul din perioada 18-21 iunie 2013 s-a verificat inclusiv transferul fondurilor publice către Școala Gimnazială "(...)"; (...), astfel încât, acest aspect a putut fi cunoscut de către intimate cu ocazia efectuării controlului anterior.
În ceea ce privește fondul deciziei, recurenta arată că la punctul 13, s-a constatat ca s-au efectuat plăți nelegale reprezentând lucrări neexecutate și că nu s-au luat masuri pentru recuperarea acestora în cadrul termenului de prescripției. Această abatere a fost descrisă în mod amănunțit în anexa la raportul de audit la punctul D 2.2.
Astfel, s-a apreciat de către emitentă că au fost încălcate disp. art. 4 alin. 3 și 4, art.14 alin. 2 și 3 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Recurenta menționează că instanța de judecată de la fond a făcut o greșită aplicare a normelor de drept material, în ceea ce privește disp. art. 4 alin.3 și 4, art. 14 alin. 2 și 3 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, mai sus menționate.
Recurenta arată că textele legale mai sus menționate se referă la situația efectuării de plăți în mod nelegal, în lipsa unei baze legale, dar nu și la situația nerecuperării pagubei în cadrul termenului de prescripție, așa cum s-a menționat în contestația formulată.
Din acest punct de vedere, consideră ca instanța de judecată de la fond a făcut o greșită aplicare a textelor legale învederate.
Plata s-a făcut de către ordonatorul de credite în baza situației de lucrări semnate de către persoana care avea ca și atribuție verificarea lucrărilor efectiv executate. Constatarea că aceste lucrări nu au fost executate s-a realizat ulterior.
În aceste condiții, măsura stabilită în sarcina instituției, de recuperare a sumei de 249.138 lei de la persoanele care se fac vinovate de efectuarea plății nelegale, presupune inițierea unei acțiuni în instanță pentru recuperarea pagubei de la persoanele vinovate, situație în care, aceste persoane pot invoca prescripția dreptului la acțiune pentru recuperarea pagubei.
Precizează că plățile nelegale s-au efectuat în decembrie 2008 și în decembrie 2009, iar o eventuală acțiune de reparare a prejudiciului s-ar introduce acum, în cursul anului 2016 - respectiv până la data de 30.04.2017 cum s-a stabilit prin decizie.
Orice litigiu în instanța de judecată generează cheltuieli de judecată, iar în măsura în care acțiunea de recuperare a prejudiciului va fi respinsă, având în vedere problemele de prescripție vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest litigiu.
Raportat la aceste susțineri din cadrul contestației formulate, prin încheierea nr.5/15.12.2016, Comisia de soluționare a contestațiilor a considerat că "termenul de prescripție curge numai de la data când victima a cunoscut atât paguba, cât și pe cel pe cel care răspunde de ea".
Din acest punct de vedere, recurenta arată că în speță, comisia a precizat inexact textul de lege aplicabil, deoarece potrivit disp. art. 8 din Decretul nr. 167/1958 se precizează că termenul de prescripție curge de la data când păgubitul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea. Ultima plată făcută de ordonatorul de credite a fost decembrie 2009. Această plată trebuia recuperată în termen de trei ani de la data constatării că aceste lucrări nu au fost efectuate sau de la data la care trebuia să constate acest aspect. Cu atât mai mult cu cât, pe baza Procesului verbal de custodie "Materiale de construcții la obiectivul construcție Scoală Noua (...) din comuna (...) jud. (...) " a fost emisă factura nr. (...)/30.12.2010 de către SC (...) SRL pentru suma de 60.000 lei, achitată prin OP nr.(...) din 31.12.2010.
Fiind vorba despre o prescripție care a început să curgă înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil, va putea fi invocată în orice stare a pricinii, inclusiv de către instanța de judecată din oficiu.
Având în vedere aceste aspecte, recurenta consideră că atât constatările cât și măsurile dispuse în baza acestor constatări sunt nelegale.
În drept, recurenta invocă dispozițiile legale menționate în cuprinsul acțiunii formulate.
Intimata Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi (...) a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a recursului.
În motivare, intimata arată că argumentele recurentei nu pot fi avute în vedere de către instanța de recurs.
Potrivit punctului 42 din RODAS, "activitatea de control se desfășoară conform programului anual de activitate aprobat de Plenul Curții de Conturi și a tematicilor specifice elaborate de către structurile de specialitate, pe categorii de persoane juridice, pe domenii sau sectoare de activitate în conformitate cu atribuțiile și competențele stabilite instituției prin lege".
Punctul 58 alin. (2) lit. a) din RODAS prevede că "planificarea activității de control presupune întocmirea de către auditorii publici externi a unui plan de control. Acesta se avizează de către directorul direcției din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi și se aprobă de către șeful departamentului/directorul camerei de conturi, ocazie cu care se verifică și repartizarea de către șeful de echipă, dacă este cazul, a obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern din cadrul echipei.
În funcție de tematica și obiectivul general al controlului, planul de control cuprinde, în mod sintetic, următoarele elemente:
Tema acțiunii de control; perioada supusă verificării; perioada în care se efectuează controlul; șeful de echipă care este nominalizat, dacă este cazul; auditorii publici externi desemnați să efectueze controlul".
În conformitate cu prevederile pct. 109 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități "Prin excepție de la prevederile pct. 108, în scopul remedierii deficiențelor care pot avea caracter de continuitate, este obligatorie extinderea perioadei supuse verificării, fără a mai fi necesară obținerea avizului șefului departamentului coordonator al acțiunii, dacă pe parcursul acțiunii de control se constată abateri financiar-contabile a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziții publice ori privind efectuarea inventarierii patrimoniului, neevidențierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau care se referă la: a) nestabilirea, neevidențierea și neîncasarea la termen a drepturilor de creanță cuvenite entității și bugetelor publice (clienți, dividende, impozite, taxe, contribuții, etc); b) încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanțarea și plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioade anterioare celei supuse verificării".
Deși aceste dispoziții sunt prevăzute la capitolul din RODAS care reglementează modul de organizare și desfășurare a auditului de conformitate (control), potrivit dispozițiile pct. 354 din RODAS în timpul efectuării misiunilor de audit financiar, procesul verbal de constatare care se întocmește de către auditorii publici externi și care constituie anexa la Raportul de audit financiar trebuie să respecte procedura de valorificare a constatărilor prevăzută pentru raportul de control, menționată la cap. II din RODAS, și anume la pct.36-124.
De asemenea, intimata arată că la pct. 352 din RODAS, referitor la Raportul de audit financiar, se prevăd următoarele aspecte: "Aspectele ce pot face obiectul verificărilor pe perioadele anterioare exercițiului financiar supus auditării se vor stabili prin grija conducerii structurilor de specialitate și pot viza: realizarea veniturilor, cheltuieli de personal, achiziții publice, alte cheltuieli de capital, subvenții și transferuri, precum și aspecte pe alte zone de risc identificate de auditorii publici externi. Totodată, dacă în urma auditării exercițiului financiar care face obiectul acțiunii curente se identifică deficiențe care pot proveni din perioadele anterioare, aceste deficiente se verifică în mod obligatoriu și pe aceste perioade."
Prin urmare, pentru verificarea abaterilor care provin din perioade anterioare anului bugetar auditat, auditorii publici externi nu au nevoie de un mandat expres în acest sens, în contextul în care, potrivit dispozițiilor pct. 276 din RODAS "desemnarea auditorilor publici externi care urmează să realizeze auditul financiar și emiterea delegației pentru misiunea de audit urmează o procedură similară cu cea prevăzută la pct. 44-53".
Intimata precizează că, în speță, conform dispozițiilor pct. 51 lit. b) din RODAS "emiterea delegațiilor pentru efectuarea controlului", în delegațiile emise pentru acțiunile de control se vor mai consemna și următoarele: "extinderea automată a perioadei supuse verificării în cazul constatării unor deficiențe a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă și care pot avea caracter de continuitate (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziții publice ori privind inventarierea patrimoniului, neevidențierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau a unor deficiențe care provin din perioada anterioară cetei supuse verificării și care pot sau nu continua până la zi, deficiențe care se referă la: (i) nestabilirea, neevidențierea și neîncasarea la termen a drepturilor de creanță cuvenite entității și bugetelor publice (clienți, dividende, impozite, taxe, contribuții, etc.); (ii) încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanțarea și plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioada anterioară celei supuse verificării."
Din cuprinsul normelor care reglementează activitatea specifică a instituției, rezultă cu puterea evidenței faptul că auditorii publici externi ai Camerei de Conturi (...) aveau nu numai dreptul, dar și obligația legală de a extinde verificarea pentru perioada anterioară celei supuse auditului și notificată recurentei, aceste aspecte fiind în mod corect reținute de către instanța de judecată.
Pe de altă parte, intimata precizează că susținerile recurentei potrivit cărora "cu ocazia controlului efectuat anterior, în perioada 18-21 iunie 2013 s-a verificat inclusiv transferul fondurilor publice către Școala Gimnazială (...)(...), împrejurare față de care activitatea de control nu a respectat cerințele legale ale RODAS, astfel încât Decizia emisă în urma acestui control este nelegală" sunt nefondate, având în vedere faptul că în anul 2013, cu ocazia controlului invocat, recurenta reclamantă nu avea înregistrate în evidențele contabile aceste transferuri.
Intimata precizează că în mod evident, se invocă în apărare abateri de la legalitate și regularitate provenite din anii anteriori perioadei supuse verificării, având în vedere faptul că evidența centralizată a lucrărilor plătite și neexecutate încă din anii 2008-2009 a fost înregistrată în documentele contabile ale recurentei abia în anul 2014.
Având în vedere argumentele mai sus prezentate, intimata apreciază că nu pot fi primite criticile sub aspectul nelegalității actelor administrative emise de Camera de Conturi (...), motivele invocate de către recurentă în ceea ce privește misiunea de audit fiind nefondate.
Actele administrative, respectiv Decizia nr. (...)/17.10.201 și încheierea nr. 5 din 15.12.2016 sunt emise cu îndeplinirea tuturor condițiilor de validitate, atât sub aspect formal, cât și de fond, fiind respectate atât dispozițiile Legii nr. 94/1992, republicată, cât și prevederile RODAS, abaterile de la legalitate și regularitate identificate de echipa de auditori publici externi ai Camerei de Conturi a Județului (...) fiind consemnate clar și concis, iar starea de fapt menționată fiind dovedită cu actele cuprinse în anexele acestora.
În ceea ce privește fondul abaterii, intimata apreciază că instanța de fond în mod corect a reținut aspectele prezentate în cuprinsul întâmpinării, probate cu înscrisurile care au stat la baza emiterii actelor administrative contestate, înscrisuri care provin din evidențele financiar contabile ale recurentei și care au fost puse la dispoziția echipei de auditori de către persoanele responsabile din cadrul UATC (...).
Intimata învederează că execuția lucrărilor de "Construcție Școală nouă sat (...) comuna (...)" a fost atribuită societății (...) S.R.L. (...), în baza contractului de lucrări nr. (...)/9.10.2008 în valoare de 559.973 Iei (fără TVA) (anexa nr. W la procesul verbal de constatare).
Potrivit art.6 din contractul mai sus menționat, "durata de execuție este de 12 luni, termen care poate fi prelungit cu respectarea legislației în vigoare".
Potrivit art.12 din contract "(12.1), "în cazul în care din vina sa exclusivă executantul nu reușește să-și îndeplinească obligațiile asumate prin contract, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din prețul contractului ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,10% pentru fiecare zi de întârziere din prețul contractului, până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor. "
În timpul misiunii de audit entitatea a prezentat documentele justificative cuprinse în anexele nr.11(a) - 11(d) la procesul verbal de constatare, care privesc lucrările de investiții pentru obiectivul "Construcție școală nouă sat (...) comuna (...)".
Potrivit Listei Administrației Finanțelor Publice (...) nr. (...)/29.12.2009 și a H.G. nr. (...)/2009 privind finanțarea în anul 2009, din bugetul Ministerului (...) pe anul 2009, a unor cheltuieli de capital pentru unități de învățământ preuniversitar de stat, a fost repartizată suma de 105 mii lei pentru reparații capitale la Școala cu clasele I-VIII din satul (...) comuna (...) (anexa nr.11 lit. g) la procesul verbal de constatare). Conform extrasului de cont din data de 24.12.2009 a fost plătită suma de 330 mii lei (anexa nr. 11 h la procesul verbal de constatare).
Intimata învederează că în urma acțiunii de verificare efectuată pe teren la obiectivul de lucrări "Construcție scoală nouă (...)", a contractului de lucrări nr. (...)/ 9.10.2008 încheiat cu societatea (...) S.R.L. (...) (anexa nr.10 la procesul verbal de constatare), a examinării și inspecției documentelor justificative pentru plățile efectuate în perioada 2008 - 2009 și a anexelor la facturile pentru decontarea lucrărilor executate s-a constatat că nu au fost executate lucrările plătite, aspecte consemnate în nota de constatare nr. (...)/13.09.2016 privind rezultatul verificărilor în teren.
Intimata menționează că situațiile de lucrări prezentate au fost vizate de către dirigintele de șantier (...) în baza contractului de servicii nr. (...)/16.10.2008, care la art. 2.1 prevede: "prestatorul se obligă să asigure realizarea nivelului de calitate corespunzătoare exigențelor de performanță pentru investiția "Construcție școală nouă sat (...) comuna (...) (anexa nr. 17 la procesul verbal de constatare).
Dirigintele de șantier, potrivit obligațiilor prevăzute la art. 5.2 din contract "este pe deplin responsabil pentru executarea corectă, calitativă și cantitativă a lucrării de construcții contractate, prestarea în conformitate cu graficul de prestare convenit."
Centralizatorul privind lucrările realizate pentru luna septembrie 2009 pentru lucrarea de investiții "Construcție Școală Nouă (...) pentru obiectivele infrastructură în valoare de 37.333,29 lei și suprastructură în valoare de 47.960,34 lei (anexa nr. 18 la procesul verbal de constatare) a fost vizat de către reprezentantul școlii, (...) și de către dirigintele de șantier (...), lucrările neexecutate fiind plătite de către directorul unității de învățământ.
În anul 2014, conform notei contabile nr. (...)/31.12.2014, lucrările neexecutate în sumă totală de 103.544,74 lei și plătite către societatea (...) S.R.L. au fost reflectate în evidența contul 231 "active fixe corporale în curs de execuție" (anexa nr.20 la procesul verbal de constatare), cu mențiunea că până în anul 2014 întreaga evidență a acestor lucrări nu a fost centralizată și nu a fost reflectată în evidența centralizată de la bugetul local al comunei.
Intimata menționează că în baza contractului de lucrări nr. (...)/9.10.2008 încheiat cu societatea (...) S.R.L. (...), în valoare de 559.973 lei (fără TVA), reclamanta a efectuat plăți în anul 2008 și anul 2009, care se regăsesc în soldul contului 231 "active fixe corporale în curs de execuție" și în bilanțul contabil la data de 31.12.2015, pentru obiective de lucrări de infrastructură și construcții arhitectură, neexecutate până la data prezentei misiuni de audit.
Intimata precizează că recurenta reclamantă susține faptul că "instanța de fond a interpretat și a aplicat greșit dispozițiile art.4 alin.(3) și alin.(4), art.14 alin.(2) și alin.(3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, în sensul că aceste dispoziții legale vizează situațiile în care sunt efectuate plăți în mod nelegal, și nu situațiile în care nu se recuperează paguba în cadrul termenului de prescripție ".
Intimata solicită înlăturarea acestor argumente, care exced controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ și asupra cărora instanța de fond în mod corect a reținut că "împrejurarea că persoanele vinovate de producerea pagubelor ar putea invoca prescripția dreptului la acțiune și că litigiile ce ar trebui pornite în acest sens ar genera costuri nu constituie cauze de nelegalitate a măsurii nr. II. 4 din Decizia nr. (...)/17.10.2016 a Camerei de Conturi (...), având în vedere că nulitatea este sancțiunea care intervine în cazul nerespectării cerințelor legale la momentul emiterii actului, or aspectele ipotetice invocate privesc faza îndeplinirii măsurii legal dispuse ".
În altă ordine de idei, intimata arată că reclamanta invocă în apărare propria culpă în ceea ce privește atât plata lucrărilor neexecutate, cu nerespectarea dispozițiilor legale menționate mai sus, cât și lipsa de diligentă în recuperarea prejudiciului creat prin neîndeplinirea atribuțiilor ordonatorului de credite, ceea ce potrivit principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans, nu este permis.
Cu privire la cererea de obligare a Curții de Conturi a României, la plata cheltuielilor de judecată, solicită, de asemenea respingerea acestei cereri, fiind nefondată.
În drept, intimata invocă dispozițiile art. 490 alin.(2) din Codul de procedură civilă, cât și pe dispozițiile legale menționate în cuprinsul întâmpinării, respectiv: pct. 42, pct. 51, pct. 58 alin. (2), pct. 109, pct. 276, pct. 352 și pct. 354 din RODAS, art. 4 alin. (3), art. 4 alin. (4), art. 14 alin. (2), art. 14 alin. (3) art. 21 alin. (4), art. 22 alin. (l) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, art. 14 alin. (3), art. 51 pct. (3), art. 54 alin. (5), art. 54 alin. (6) și art. 54 alin. (9) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, art. 3 și art. 4 din HG nr. (...)/2009 privind finanțarea în anul 2009, din bugetul Ministerului (...) pe anul 2009, a unor cheltuieli de capital pentru unități de învățământ preuniversitar de stat și alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2009, pentru finanțarea unor cheltuieli de capital pentru autoritățile administrației publice locale la unități de învățământ preuniversitar de stat, art. 10 alin. (4) și art. 10 alin. (5) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, punctul 2, paragraful 2 și paragraful 6 din O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, art. l alin. 1, art. 4 alin. l, art. 5 alin. (l), art. 5 alin. (2), art. 6 alin. (l), art. 7 alin. (l), art. 7 alin. (2) din HG nr. 264 din 13 martie 2003, republicată, privind stabilirea acțiunilor și categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor și limitelor pentru efectuarea de plăți în avans din fonduri publice.
Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de recurs a reținut următoarele:
Criticile recurentei vizează aplicarea greșită a normelor de drept material prevăzute de pct. 42 coroborat cu pct. 58 alin. 2 lit. a) din Hotărârea nr. 155/2014 a Plenului Curții de Conturi în ceea ce privește extinderea tematicii de control la altă perioadă decât cea învederată prin notificarea prev. la punctul 31, precum și a prevederilor art. 4 alin. 3 și 4 și art. 14 alin. 2 și 3 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
Prin Decizia nr. (...)/17.10.2016 s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de a dispune măsuri în vederea stabilirii întinderii prejudiciului actualizat la obiectivul de lucrări "Construcție școală nouă sat (...)";, reprezentat de efectuarea de plăți nelegale pentru lucrări neexecutate și neluarea măsurilor de recuperare a acestuia în termenul de prescripție, a persoanelor răspunzătoare, luarea măsurilor legale de recuperare și înregistrarea în evidența contabilă a operațiunilor ce decurg din stabilirea /recuperarea prejudiciului actualizat - cap. II pct. 4
Recurenta susține ca în mod nelegal echipa de audit a extins perioada controlului, verificând și sumele alocate de MECI pentru anul 2008 și 2009, deși aceste perioade nu au fost supuse controlului din punct de vedere al obiectivelor de control, neintrând în tema acțiunii de control așa cum este reglementată de disp. pct. 42 coroborat cu pct. 58 alin. 2 lit. a) din Hotărârea nr.155/2014 a Plenului Curții de Conturi.
Analizând aceste critici, instanța de recurs a constatat că sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 42 din Hotărârea nr.155/2014 a Plenului Curții de Conturi, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, activitatea de control se desfășoară conform programului anual de activitate aprobat de plenul Curții de Conturi și a tematicilor specifice elaborate de către structurile de specialitate, pe categorii de persoane juridice, pe domenii sau pe sectoare de activitate, în conformitate cu atribuțiile și competențele stabilite instituției prin lege.
În conformitate cu prevederile pct. 58 din Hotărârea nr.155/2014, planificarea activității de control presupune întocmirea de către auditorii publici externi a unui plan de control. Acesta se avizează de către directorul direcției din cadrul departamentului/directorul adjunct al camerei de conturi și se aprobă de către șeful departamentului/directorul camerei de conturi, ocazie cu care se verifică și repartizarea de către șeful de echipă, dacă este cazul, a obiectivelor de control pe fiecare auditor public extern din cadrul echipei.
Recurenta susține ca din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că odată emis planul de control, acesta nu mai poate fi modificat, iar controlul trebuie să se realizeze strict în limitele acestuia.
Contrar acestei opinii, instanța de recurs a constatat că perioada supusă controlului poate fi extinsă, extindere care este chiar obligatorie în anumite situații expres indicate în Hotărârea nr. 155/2014, în cuprinsul reglementărilor ce se referă la extinderea perioadei supuse verificării.
Potrivit pct. 107 din Hotărâre, în situația în care se constată erori sau abateri de la legalitate și regularitate și/sau fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, care provin din exercițiile financiare anterioare perioadei verificate și care pot sau nu continua până la zi, controlul se poate extinde și asupra acestora.
Potrivit pct. 108 din Hotărâre, în cazul prevăzut la pct. 107, auditorii publici externi întocmesc o notă în care vor formula propunerea de extindere a perioadei supuse verificării, pe care o înregistrează la registratura structurii de specialitate din care fac parte. Directorul direcției din cadrul departamentului/Directorul camerei de conturi va analiza nota întocmită de echipa de control și va solicita avizul șefului departamentului coordonator al acțiunii, în situația în care nu este depășită durata maximă de timp prevăzută în Metodologia de elaborare, modificare și urmărire a realizării programului de activitate a Curții de Conturi pentru tipul de acțiune respectiv. Această procedură de extindere a perioadei supuse verificării constituie o excepție de la prevederile privind modificarea programului de activitate.
Prin prevederile pct. 109 s-a instituit excepția de la regula stabilită prin pct. 108. Potrivit acestor prevederi, prin excepție de la prevederile pct. 108, în scopul remedierii deficiențelor care pot avea caracter de continuitate, este obligatorie extinderea perioadei supuse verificării, fără a mai fi necesară obținerea avizului șefului departamentului coordonator al acțiunii, dacă pe parcursul acțiunii de control se constată abateri financiar-contabile a căror remediere ulterioară nu mai este posibilă (de exemplu: nerespectarea prevederilor legale privind întocmirea programului anual de achiziții publice ori privind efectuarea inventarierii patrimoniului, neevidențierea unor bunuri în patrimoniu etc.) sau care se referă la: a) nestabilirea, neevidențierea și neîncasarea la termen a drepturilor de creanță cuvenite entității și bugetelor publice (clienți, dividende, impozite, taxe, contribuții, etc..); b) încălcarea prevederilor legale referitoare la lichidarea, ordonanțarea și plata unor cheltuieli bugetare care au fost angajate în perioade anterioare celei supuse verificării.
La controlul efectuat, în urma acțiunii de verificare efectuată pe teren la obiectivul de lucrări "Construcție scoală nouă (...)", a contractului de lucrări nr. (...)/ 9.10.2008 încheiat cu societatea (...) S.R.L. (...), a examinării și inspecției documentelor justificative pentru plățile efectuate în perioada 2008 - 2009 și a anexelor la facturile pentru decontarea lucrărilor executate, s-a constatat că nu au fost executate lucrările plătite, aspecte consemnate în nota de constatare nr. (...)/13.09.2016 privind rezultatul verificărilor în teren.
Instanța de recurs a reținut că recurenta nu contestă că a efectuat plăți pentru lucrări neexecutate, ipoteza în care situația acesteia este încadrabilă în prevederile art. 109 lit. b) din Hotărârea nr.155/2014 a Plenului Curții de Conturi întrucât pe parcursul acțiunii de control s-a constatat încălcarea prevederilor legale referitoare la plata unor cheltuieli bugetare angajate în perioade anterioare celei supuse verificării.
Prin urmare, contrar opiniei recurentei putea fi extins controlul efectuat și pe perioade anterioare. Mai mult, instanța de recurs a reținut ca veridică și afirmația intimatei potrivit căreia plățile efectuate au fost evidențiate în evidența contabil fiscală doar în anul 2014.
Cât privește greșita aplicare de către instanța de fond a prevederilor art. 4 alin.3 și 4, art. 14 alin. 2 și 3 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, nici aceste critici nu sunt întemeiate.
Prin decizia nr. (...)/17.10.2016 s-a stabilit în sarcina recurentei reclamante obligația de a dispune măsuri în vederea stabilirii întinderii prejudiciului actualizat la obiectivul de lucrări "Construcție școală nouă sat (...)";, reprezentat de efectuarea de plăți nelegale pentru lucrări neexecutate și neluarea măsurilor de recuperarea a acestuia în termenul de prescripție.
Conform raportului de audit întocmit de pârâta Camera de Conturi (...), în urma misiunii de audit financiar asupra contului de execuție întocmit pe anul 2015 de către U.A.T. (...), s-a constat că recurenta reclamanta a efectuat plăți pentru lucrări neexecutate și nu a îndeplinit măsuri pentru recuperarea acestora. S-a reținut că execuția lucrărilor de "Construcție școală nouă sat (...), comuna (...)"; a fost atribuită operatorului economic SC (...) SRL (...) în baza contractului de lucrări nr. (...)/09.10.2008. S-au efectuat plăți către SC (...) SRL, de către directorul Școlii gimnaziale "(...)";, în perioada 28.11.2008-29.12.2009, în valoare totală de 103.544,74 lei. În urma acțiunii de verificare efectuată pe teren la obiectivul de lucrări "Construcție școală nouă (...)", a examinării și inspecției documentelor justificative pentru plățile efectuate în perioada 2008 - 2009 și a anexelor la facturi, s-a constatat că nu au fost executate lucrările plătite și nu s-au luat măsuri în vederea recuperării prejudiciului. S-a mai arătat că doar în anul 2014, conform notei contabile nr. (...)/31.12.2014, lucrările neexecutate în sumă totală de 103.544,74 lei au fost reflectate în evidența contului 231 "active fixe corporale în curs de execuție";, anterior întreaga evidență a acelor lucrări nefiind centralizată și reflectată în evidența centralizată de la bugetul local al comunei.
S-a reținut ca prin aceste fapte, U.A.T. a încălcat prevederile art. 4 al. 3 și 4, art. 21, 22 și art. 14 din Legea nr. 500/2002, H.G. nr. 1531/2009, O.G. nr. 119/1999.
Potrivit art. 4 alin. 3 din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se face numai în limita creditelor de angajament și în scopurile pentru care au fost aprobate.
În conformitate cu prevederile alin. 4, angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii.
Potrivit art. 14 alin. 2 din Legea nr. 500/2002, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială, iar potrivit alin. 3, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.
Analizând textele de lege enunțate, instanța a reținut că nu pot fi angajate cheltuieli decât în măsura în care au acoperire legală, bugetară și în scopurile aprobate.
Efectuarea de plăți din bugete aprobate pentru un anumit scop, respectiv Construcție școală nouă sat (...), comuna (...), pentru lucrări care nu au fost efectuate, nu respectă interdicțiile impuse de textele de lege enunțate, situație în care instanța de recurs a constatat că normele legale nu au fost respectate.
Prin acest mod de efectuare a plaților s-a pricinuit o pagubă bugetului de stat, pagubă care nu a fost recuperată. În această situație, în mod justificat s-a menționat în raportul de audit și faptul că recurenta nu a luat nici o măsură de înlăturare a consecințelor actelor sale nelegale care, chiar dacă nu ar fi înlăturat nelegalitatea plăților, ar fi dus la acoperirea prejudiciului creat.
Prin urmare, în mod corect s-a dispus măsura recuperării prejudiciului, cauza fiind încălcarea dispozițiilor legale care au creat prejudiciul și nerecuperarea acestuia.
Instanța a reținut că doar în ipoteza în care s-ar fi luat de către recurentă masuri de recuperare a prejudiciului, măsura dispusă de intimată nu se impunea. În situația de față însă, soluția instanței de fond, de menținere a Deciziei nr. (...)/17.10.2016 este legală și temeinică.
Referitor la critica recurentei prin care aceasta invocă prescripția dreptului său la acțiune împotriva executantului lucrărilor de construire, instanța de recurs a reținut că aspectul prescripției dreptului la acțiune în vederea recuperării prejudiciului nu poate constitui motiv de nelegalitate a Deciziei.
Pe de altă parte, Curtea a reținut că problema prescripției dreptului la acțiune poate fi analizată doar în cadrul acțiunii promovate în vederea recuperării prejudiciului, acțiune care poate fi îndreptată împotriva oricărei persoane responsabile de producerea prejudiciului, nu doar a executantului lucrărilor.
Pentru aceste motive, constatând că motivul de casare prev. de art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă nu este întemeiat, în baza art. 496 Cod de procedură civilă, instanța de recurs a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna (...), împotriva sentinței nr. (...)/CA/18.04.2017 pronunțată de Tribunalul (...), pe care a menținut-o în totalitate, fără cheltuieli de judecată, nefiind formulată solicitare în acest sens.
| ← Rectificare de carte funciară. Jurisprudență Cadastru. Intabulare | încetarea raportului de serviciu din motive de... → |
|---|
