Reintegrarea minorului în familie. Interesul superior al copilului
| Comentarii |
|
Redarea copiilor în familia mamei corespunde pe deplin interesului superior al acestora, acela de a fi crescuţi de către mamă, care în prezent doreşte să se ocupe de creşterea şi educarea celor doi copii şi deţine mijloacele materiale pentru a le asigura acestora condiţii decente de trai, având în vedere, totodată, că planurile individualizate de protecţie revizuite, prezentate instanţei, prevăd ca finalitate reintegrarea copiilor în familia mamei, precum şi consimţământul copiilor, care au împlinit vârsta de 10 ani, exprimat în fata instantei.
Trib. Bistriţa-Năsăud, s. I civ., sent. nr. 73 din 16 august 2012,
Prin cererea înregistrată, reclamanta D.G.A.S.P.C. Bistriţa-Năsăud, în contradictoriu cu pârâta M.S.T., a solicitat instanţei să dispună înce
tarea măsurii plasamentului la Centrul de plasament din cadrul C.S.S.C. Teaca pentru copiii M.C.V. şi M.S.M. şi reintegrarea acestora în familia mamei M.S.T.
Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:
Copiii M.C.V., născut la 31.05.1998, şi M.S.M., născută la data de 10.09.1996, ambii în Bistriţa, sunt fiii pârâtei M.S.T., aşa cum rezultă din copia actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei. Prin sentinţa civilă nr. 832/F/2007, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, s-a stabilit în favoarea acestora măsura plasamentului la Centrul de plasament de tip familial din cadrul C.S.S.C. Teaca. Din dovezile cauzei, respectiv raportul asupra anchetei sociale, efectuat de reclamantă, ancheta socială efectuată de Primăria municipiului B., cererea mamei, cererile celor doi copii, adeverinţa medicală care atestă starea de sănătate a mamei, precum şi cea a copiilor, copia contractului de închiriere a unei locuinţe sociale de către pârâtă, procesul-verbal de primire-predare a locuinţei, tribunalul reţine că, în prezent, mama copiilor este în măsură să asigure acestora condiţiile materiale şi morale necesare creşterii, îngrijirii şi educării. Redarea copiilor în familia mamei corespunde pe deplin interesului superior al acestora, acela de a fi crescuţi de către mamă, care, în prezent, deţine mijloacele materiale pentru a asigura copiilor săi condiţii decente de trai. Audiaţi fiind în camera de consiliu, atât S.M., cât şi C.V. au fost de acord cu reintegrarea lor în familia mamei.
Având în vedere faptul că mama doreşte să se ocupe de creşterea şi educarea celor doi copii, că aceasta are în prezent condiţii materiale şi morale să o facă, că planurile individualizate de protecţie revizuite, prezentate tribunalului, prevăd ca finalitate reintegrarea copiilor în familia mamei, precum şi consimţământul copiilor, care au împlinit vârsta de 10 ani, exprimat în faţa instanţei, tribunalul, în baza art. 68 şi art. 124 din Legea nr. 272/2004, a admis acţiunea aşa cum a fost formulată, a dispus redarea celor doi minori în familia pârâtei, dispunând în acelaşi timp şi redarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti către mamă.
Jurisprudenţă C.E.D.O. 1. Deşi trebuie atins un just echilibru între interesul copilului de a rămâne în plasament [familial] şi cel al familiei naturale de a trăi cu el, Curtea acordă o importanţă particulară interesului superior al copilului, care, astăzi, în vârstă de 14 ani, şi-a manifestat întotdeauna dorinţa fermă de a nu părăsi familia substitutivă. în acest caz, interesul copilului predomină asupra interesului bunicilor săi (C.E.D.O., Bronda c. Italiei, 9 iunie 1998).
2. Curtea a reţinut că separarea imediată a copilului de familia substitutivă ar fi putut avea efecte negative asupra sănătăţii sale fizice şi men
tale. Totuşi, ţinând seama de faptul că reclamantul este tatăl biologic al copilului şi doreşte, indiscutabil, să aibă grijă de el, Curtea nu este convinsă de faptul că instanţa a examinat toate soluţiile posibile ale problemei [din moment ce a respins cererea reclamantului], (...), instanţa s-a concentrat, aparent, pe efectele iminente pe care o separare de familia substitutivă le-ar fi avut asupra copilului, dar nu a luat în considerare efectele pe termen lung pe care o separare permanentă de tatăl natural le-ar putea avea asupra copilului. Soluţia (...) de a facilita şi a înmulţi contactele între reclamant şi copil, care, într-un stagiu iniţial, ar fi continuat să trăiască cu familia substitutivă, nu a fost luată în considerare (C.E.D.O., Gorgulu c. Germaniei, 26 februarie 2004)
| ← Reintegrare în familie. Dispariţia împrejurărilor care au... | Plasament de urgenţă. înlocuirea măsurii → |
|---|
