Renunţarea la judecată de către creditorul care a formulat cererea de deschidere a procedurii după deschiderea procedurii. efecte în cazul în care în tabelul creditorilor au fost înscrişi şi alţi creditori.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia II-a civila Decizie nr. 944 din data de 28.11.2017
Principiul disponibilității care guvernează procesul civil în baza căruia părțile pot determina, pe de o parte, existența procesului prin declanșarea procedurii judiciare și prin libertatea de a pune capăt procesului și, pe de altă parte, conținutul procesului prin stabilirea cadrului procesual în privința obiectului și a participanților la proces, nu are caracter absolut.
În anumite cazuri expres prevăzute de lege acestui principiu îi sunt aduse limitări.
Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței stabilește o derogare de la principiul disponibilității în sensul că după deschiderea procedurii, procedura nu mai este la dispoziția părții care a declanșat-o, ci odată deschisă ea devine colectivă potrivit principiului prevăzut de dispozițiile art.5 pct.44 care definește procedura colectivă ca fiind procedura în care creditorii participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, în modalitățile prevăzute delege.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 178 din Legea nr. 85/2014, care condiționează închiderea procedurii, fără radierea debitorului, de plata creanțelor către toți creditorii înscriși în tabelul definitiv al creanțelor sau renunțarea la judecată a tuturor creditorilor.
Prin sentința nr. 462 din data de 27 iunie 2017, Tribunalul Dolj- Secția a II-a Civilă a admis cererea creditoarei SCETASRL.
În temeiul art. 72 alin. 6 din Legea nr. 85/2014 a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei SCNCSRL.
În temeiul art. 73 din Legea nr. 85/2014 a numit administrator judiciar provizoriu pe MRLISPRL, care va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 58 din Legea nr. 85/2014 cu o retribuție lunară provizorie de 1.000 lei lunar.
În temeiul art. 99 și urm. din Legea nr. 85/2014 a dispus notificarea deschiderii procedurii debitoarei, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj, prin Buletinul Procedurilor de Insolvență, în vederea efectuării din oficiu a mențiunilor, precum și tuturor băncilor unde debitorul are deschise conturi.
În temeiul art. 74 din Legea nr. 85/2014 a pus în vedere debitoarei ca în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii să depună actele și informațiile prevăzute de art. 67 alin. 1 din lege.
Raportul prevăzut de art. 92 și art. 54 din lege s-a depus la data de 20.07.2017, iar raportul prevăzut de art. 97 din Legea nr. 85/2014 s-a depus în termen de 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar.
A fixat termenul limită pentru depunerea creanțelor la 30.07.2017, termenul limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, înregistrarea la tribunal și publicarea în BPI a tabelului preliminar al creanțelor la 19.09.2017, termenul de definitivare și publicare în BPI a tabelului creanțelor la 03.10.2017.
A dispus trimiterea notificărilor către toți creditorii debitoarei de către lichidatorul judiciar, publicarea într-un ziar de largă circulație, precum și în B.P.I.
În temeiul art. 53 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 a dispus convocarea adunării generale a asociaților de către administratorul judiciar, în termen de maximum 10 de zile de la notificarea deschiderii procedurii, pentru desemnarea administratorului special.
In temeiul art. 39 din Legea nr. 85/2014 a dispus deschiderea de către debitoare a unui cont la o unitate bancară la care aceasta are deschis cont, din care vor fi suportate cheltuielile aferente procedurii, în termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii. În caz de neîndeplinire a atribuției, contul va fi deschis de către lichidatorul judiciar. Eventualele disponibilitățile bănești vor fi păstrate într-un cont special de depozit bancar.
A dispus comunicarea sentinței către instanțele judecătorești în a căror jurisdicție se află sediul debitorului și tuturor băncilor unde acesta are deschise conturi.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că debitorul datorează creditorului ETASRL suma de 95.270,05 lei, compusă din 39.752,05 lei - debit principal cu o vechime mai mare de 60 de zile și 55.518,00 lei - penalități de întârziere cu o vechime mai mare de 60 de zile.
Potrivit art. 5 (20) din Legea nr. 85/2014, orice creditor care are una sau mai multe creanțe certe, lichide și exigibile a căror valoare să fie superioară valorii prag, poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolvență din cauza încetării plăților față de acesta, timp de cel mult 60 de zile.
Pentru a se aplica procedura insolvenței, legea impune astfel îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții: creditorul să aibă o creanță certă, lichidă și exigibilă având o valoare cel puțin egală cu valoarea-prag indicată de lege și debitorul să se afle în situația de a nu mai putea face față datoriilor sale comerciale.
Creanța trebuie să aibă un cuantum superior sumei de 40.000 lei, conform art. 5 pct. 72 din lege.
Totodată, potrivit Codului de procedură civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul.
Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o osebită socoteală.
Creanța este exigibilă atunci când aceasta a ajuns la scadență.
Instanța a constatat astfel, cu privire la cererea introductivă a creditorului că, fiind constatată prin titluri executorii a căror validitate nu este afectată până în prezent, creanța invocată de către acest creditor ca temei al solicitării sale depășește la momentul soluționării prezentei cereri valoarea prag de 40.000 lei și prezintă caracterele certitudinii, lichidității și exigibilității.
Potrivit art. 5 pct. 29 lit. a) din lege, insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori, insolvența fiind tocmai acea stare a patrimoniului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Debitoarea nu a înlăturat prezumția de insolvență, nefăcând dovada achitării debitului către creditoare.
Raportându-se și la dispozițiile art. 662 Cod procedură civilă, instanța a constatat că, în cauză, creditorul are împotriva debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile (condiție impusă de art. 5 pct. 20), al cărei cuantum este superior celui prevăzut de art. 5 pct. 20 din Lg. nr. 85/2014, astfel că cererea de deschidere a procedurii insolvenței este întemeiată.
În consecință, a fost admisă cererea de deschidere formulată de ETASRL.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel debitoarea SCNCSRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel, apelanta a arătat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr.85/2014 privind creanța certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 40.000 lei și starea de insolvență a debitoarei.
Apelanta debitoare a invocat faptul că pentru creanța în cuantum de 95.270,05 lei creditoarea nu a făcut dovada existenței unui contract în care să fie prevăzute penalitățile de întârziere.
Cu privire la starea de insolvență apelanta a invocat existența lichidităților și faptul că intenționează să achite creanța creditoarei SCETASRL.
La data de 04.10.2017, intimata creditoare SCETASRL a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului.
În cuprinsul întâmpinării intimata creditoare a invocat existența clauzei privind penalitățile în art. 5 al contractului și recunoașterea acestora de către debitoare prin semnarea facturilor, precum și îndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 85/2014 pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
La cererea debitoarei Curtea a acordat termen la data de 28.11.2017 pentru ca aceasta să facă dovada achitării tuturor creanțelor înscrise în tabelul preliminar.
La termenul din data de 28.11.2017 debitoarea a depus la dosar dovada achitării creanței creditoarei SCETASRL, iar creditoarea SCETASRL a formulat cerere de renunțare la judecata cererii de deschidere ca urmare a tranzacției intervenite între părți.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea a constatat următoarele:
Potrivit art. 70 alin.1 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii poate formula o cerere introductivă împotriva unui debitor prezumat în insolvență.
În accepțiunea Legii nr. 85/2014, conform art. 5 pct. 20, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile.
În înțelesul aceleiași legi, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile și este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori(art. 5 pct.29 lit. a).
Din interpretarea textelor menționate coroborate cu dispozițiile art. 5 pct. 72 care definesc valoarea prag ca reprezentând cuantumul minim al creanței-40.000 lei - pentru a putea fi introdusă cererea creditorului, rezultă condițiile ce trebuie îndeplinite pentru deschiderea procedurii insolvenței: existența unei creanțe certe, lichide și exigibile de mai mult de 60 de zile în cuntumul precizat și starea de insolvență.
Condițiile enumerate mai sus sunt întrunite în speță.
Creanța certă este acea creanță a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul(art. 5 pct.20 din Legea nr. 85/2014).
Concluzia judecătorului sindic, potrivit căreia creanța este certă, rezultând din contractul încheiat între părți, care cuprinde clauze privind plata penalităților de întârziere și facturile fiscale semnate de debitor este corectă.
Achitarea creanței anterior pronunțării hotărârii de deschidere reprezintă tot o recunoaștere a creanței și nu este de natură a conduce la concluzia că nu este îndeplinită condiția cuantumului valorii prag.
O interpretare contrară ar permite un comportament abuziv din partea debitorului chemat în judecată pentru a fi supus procedurii insolvenței care ar putea să facă o plată parțială, astfel încât să diminueze cuantumul creanței sub cuantumul valorii prag.
În plus achitarea totală a creanței efectuată după pronunțarea hotărârii de deschidere nu poate produce efecte, plata fiind nulă potrivit art. 84 din Legea nr. 85/2014 care stabilește că în afara cazurilor prevăzute la art. 87, de cele autorizate de judecătorul-sindic sau avizate de către administratorul judiciar, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule de drept.
Și condiția existenței stării de insolvență este îndeplinită.
Chiar în contextul în care debitorul a avut disponibilități pentru plata datoriei față de creditorul SCETASRL nu a plătit creanțele către DGRFPC, UBSAB, DITMC, SCJDTRD SRLC, SCMDGSRLB, SCEHSABB, SCERSAB, SCPPSRLT, SCRDSRLB, SCBSSRLB, SCBMSA, care au formulat cereri de înscrieri la masa credală ( fila 54 dosar apel).
Neplata acestor creanțe, ca de altfel și plata efectuată după deschiderea procedurii a creanței SCETASRL se datorează lipsei de disponibil care semnifică lipsa sumelor de bani de care debitorul să poată dispune imediat, cum ar fi: sume de bani în casă, disponibilități în conturile bancare, efecte de comerț sau valori imobiliare încasabile la vedere, sume provenind din credite bancare, etc.
Pentru considerentele expuse, având în vedere că sentința de deschidere a procedurii prin care a fost admisă cererea de deschidere formulată de SCETASRL este temeinică și legală în temeiul dispozițiilor art. 480 C.pr.civ., Curtea a respins apelul ca nefondat.
În ceea ce privește cererea de renunțare la judecată formulată de SCETASRL la data de 28.11.2017, Curtea nu i-a dat eficiență.
Principiul disponibilității care guvernează procesul civil în baza căruia părțile pot determina, pe de o parte, existența procesului prin declanșarea procedurii judiciare și prin libertatea de a pune capăt procesului și, pe de altă parte, conținutul procesului prin stabilirea cadrului procesual în privința obiectului și a participanților la proces, nu are caracter absolut.
În anumite cazuri expres prevăzute de lege acestui principiu îi sunt aduse limitări.
Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței stabilește o derogare de la principiul disponibilității în sensul că după deschiderea procedurii, procedura nu mai este la dispoziția părții care a declanșat-o, ci odată deschisă ea devine colectivă potrivit principiului prevăzut de dispozițiile art.5 pct.44 care definește procedura colectivă ca fiind procedura în care creditorii participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, în modalitățile prevăzute delege.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 178 din Legea nr. 85/2014, care condiționează închiderea procedurii, fără radierea debitorului, de plata creanțelor către toți creditorii înscriși în tabelul definitiv al creanțelor sau renunțarea la judecată a tuturor creditorilor.
Ca urmare, în contextul în care după deschiderea procedurii au formulat cereri de declarare a creanței și alți creditori (DGRFPC, UBSAB, DITMC, SCJDTRDSRLC, SC MDGSRLB, SCEHSABB, SCERSAB, SCPPSRLT, SCRDSRLBI, SCBSSRLB, SCBMSA), creditorul care a formulat cererea de deschidere nu poate închide singur procedura renunțând la judecata cererii.
| ← Contestaţia formulată în temeiul art. 113 alin.1 din legea... | Analiza valabilităţii actului ce constituie temei al creanţei... → |
|---|
