Respinge cererea de anulare a încheierii în baza art art. 1023 din Noul Cod de procedură civilă, prin care s-a respins cererea de emitere a ordonanţei de plată, cerere formulată de reclamantă
| Comentarii |
|
Judecătoria LIPOVA Sentinţă civilă nr. 489 din data de 06.08.2015
Poziția processuală a reclamantei:
Constată că prin cererea privind acțiunea în anulare a somație de plată, înregistrată la data de 13 iulie 2015 la această instanță, reclamanta - creditoare X, a depus cerere în anulare a Încheierii nr. 401/08.06.2015 pronunțată în dosarul nr. al Judecătoriei Lipova, prin care s-a respins cererea de emitere a ordonanței de plată.
În motivare, reclamanta - creditoare a argumentat că prin cererea înregistrată la Judecătoria Lipova sub nr. 470 din data de 09 aprilie 2015, a solicitat să se dispună emiterea ordonanței de plată pentru suma de 366 lei. A mai precizat că cererea a fost respinsă, deoarece instanța a reținut că trebuie probate modalitatea de evidențiere a debitoarei pe piața de capital, perioada de timp în care societatea debitoare a fost evidențiată ca societate tranzacționată, modalitatea de înștiințare a debitoarei în privința sumelor datorate, precum și modalitatea de plată la scadență. Reclamanta - creditoare a argumentat că a depus în susținerea cererii înscrisuri din care rezultă obligația debitoarei de plată a sumei de 366 lei, reprezentând tariful de menținere în evidențele CNVM, conform Regulamentului nr. 7/2006 privind veniturile extrabugetare constituite din cotele și tarifele menționate în acesta pentru societățile tranzacționate pe piața de capital. A precizat că debitoarea a fost admisă la tranzacționare pe piața de capital, fiind înregistrată și figurând în evidențele Y cu un capital social de 2.737,50 lei și având capital social/valoare emisiune de până la 200.000 lei inclusive, rezultând că societatea datorează către Y suma de 366 lei, reprezentând tariful de menținere a valorilor mobiliare în valoare de 350 lei/an, precum și accesoriile acestor sume. A argumentat că debitoarea figurează ca societate deținută public în evidențele Oficiului de Evidență Valorilor Mobiliare până la data radierii valorilor mobiliare. A mai precizat că creanța este certă, deoarece se întemeiază pe prevederile statutare și cee ale regulamentelor ASF/CNVM. De asemenea, a mai precizat că creanța este lichidă, deaorece cuantumul acesteia este determinat în mod expres prin prevederile Regulamentelor CNVM/ASF nr. 2/2005 și nr. 7/2006 cu modificările ulterioare. A argumentat că creanța este exgibilă, deoarece sumele datirate au ajuns la termenul scadent și nu au fost achitate de societatea debitoare
În drept, a invocat dispozițiile 1023 Cod de procedură civilă.
Prin întâmpinare, pârâta - debitoare a solicitat respingerea cererii în anulare ca netemeinică și menținerea Încheierii nr. 401/08.06.2015 pronunțată în dosarul nr. al Judecătoriei Lipova. Cu cheltuieli de judecată.
În drept, întâmpinarea este întemeiată pe dispozițiile art. 1018 alin. 3 coroborate cu dispozițiile art. 205, art. 1014, art. 1018 și art. 1020 - 1021 Cod de procedură civilă.
Verificându-și competența potrivit dispozițiilor art. 131 raportat la art.650 Cod procedură civilă, instanța va constata că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere.
În soluționarea cererilor de probațiune formulate de către părți, se procedează astfel:
În temeiul dispozițiilor art. 254 alin. 1 Cod procedură civilă, va încuviința ca probe necesare soluționării cauzei înscrisurile care conțin documentația depusă în dosarul nr. al Judecătoriei Lipova, constând din următoarele înscrisuri; notificare, notă de inventor, confirmare de primire, bursa de valori.
Analizând probele administrate în cauză, respectiv; documentația depusă în dosarul nr. al Judecătoriei Lipova, constând din următoarele înscrisuri; notificare, notă de inventor, confirmare de primire, bursa de valori, extras din reglementările legale referitoare la plata taxelor către Y, instanța reține următoarele:
Prin cererea formulată în dosarul nr. al Judecătoriei Lipova, reclamanta - debitoare a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată prin care să se dispună obligarea pârâtei - debitoare la plata sumei de 366 lei, reprezentând tariful de menținre a valorilor mobiliare la Y pentru anul 2014 în valoare de 350 lei și accesorii în valoare de 16 lei, sumă ca va fi aplicată până la data plății efective. În argumentarea cererii, reclamanta - creditoare a precizat că, că este autoritate centrală, de specialitate, care își exercită atribuțiile prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private și că, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. 1, lit. a) din OUG nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Y, aprobată și completată prin Legea nr. 113/2013, exercită atribuții de autorizare, reglementare, supraveghere și control asupra emitenților de valori mobiliare, altor persoane fizice și juridice care desfășoară activități conform Legii nr. 297/2004, OUG nr. 32/2012, OUG nr. 25/2002, Legii nr. 253/2004, OG nr. 9/2004 și OUG nr. 99/2006.
Examinând admisibilitatea cererii în anulare formulate de reclamanta creditoare, se reține, din aceste reglementări, că tarifele percepute de această autoritate pentru menținerea valorilor mobiliare sunt reglementate după caz: prin Regulamentul ASF/CNVM nr.7/2006, pct. 6.5 din anexă și prin acte normative care stabilesc că aceste sume se calculează în funcție de capitalul social al respectivelor societăți și se fac venit la bugetul ASF/CNVM. Pentru plata acestor tarife, sumele provenite din tarifele percepute pentru operațiunile prevăzute la pct. 6.5 din anexă se plătesc de către emitenții de valori mobiliare cel mai târziu în ultima lună a semestrului I al anului pentru care aceste sume se datorează. Pentru nevirarea sumelor prevăzute de prezentul regulament la termenele stabilite A.S.F/C.N.V.M are dreptul să calculeze penalități pe zi întârziere în conformitate cu legislația aplicată veniturilor bugetare.
Prin încheierea nr. 401/08.06.2015 pronunțată în dosarul nr. al Judecătoriei Lipova, s-a respins cererea de emitere a ordonanței de plată, cu motivarea că părțile își dispută pe calea unei proceduri speciale creanța pentru care creditoarea susține că valoarea calculată de 366 lei întrunește condițiile caracterelor cert, lichid și exigibil ale unei creanțe față de debitoare. Însă, pentru verificarea acestor condiții impuse ca această creanță pretinsă să poată fi valorificată, deoarece debitoarea contestă caracterul cert și exigibil al creanței, soluționarea obiecțiilor ridicate tind la abordarea fondului litigiului. S-a reținut că procedura notificării prevăzută de art. 1.014 C. pr. civ. a fost îndeplinită de creditoare. Notificarea adresată debitoarei fiind comunicată prin scrisoare recomandată cu aviz de primire și conținut declarat, filele 12 - 14 dosar.
Examinând cererea de anulare a încheierii atacate, instanța constată că, din extrasul paginii de internet listat în data de 30 ianuarie 2015, fila 16 dosar, informațiile privind situația debitoarei pe Piața RASDAQ, cum s-a menționat mai sus, la data de 13 decembrie 2000, aceast era menționată cu o stare a instrumentelor financiare suspendată în 7 noiembrie 2002, societate fără contract de registru și transfer ARENA, având un preț de 0,4000. Informațiile se coroborează cu cele conținute de Extrasul din Registrul Comerțului referitor la situația juridică a debitoarei, filele 29 - 34 dosar, debitoarea fiind menționată că are un număr total de 27.375 acțiuni nominative, fiecare în valoare de 5,81 RON cu un capital subscris de 159.048,75 Ron.
Însă, din documentația atașată cererii, respectiv extrasul de la fila 15 dosar , rezultă că că debitoarea este trecută cu informații de tranzacționare pe piața de capital la Bursa de Valori București cu un capital social de 2.737,50 lei și având un capital social/valoare emisiune de până la 200.000 lei, inclusiv, însă datele conținute de acest extras nu depășesc data de 27.10.2006. Astfel, pentru a se stabili dacă debitoarea datorează creditoarei 366 lei reprezentând tariful de menținere a valorilor mobiliare în valoare de câte 350 lei/an (pentru anul 2014) precum și accesoriile acestor sume, stabilit potrivit celor precizate la pct. 2.2 din cerere, ar trebui efectuate demersuri probatorii spre a se specifica serviciile prestate debitoarei pârâte după această data întrucât suma pretinsă este aferentă anului 2014.
În aceste condiții, completul colegial apreciază că cererea reclamantei, care se pretinde creditoarea pârâtei, cade sub incidența art. 1020 alin. 2 Cod procedură civilă; ,,Dacă apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute la alin. (1), iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanța va respinge cererea creditorului privind ordonanța de plată prin încheiere";. Astfel, este evident că, din această perspectivă, aceasta nu este admisibilă.
În plus, se poate constata că obligația debitoarei provine dintr-o dispoziție legală prevăzută de legislația specială a pieței de capital, respectiv aceea de a achita tariful de menținere a valorilor mobiliare în evidențele creditoarei pentru fiecare an financiar, precum și accesoriile acestor sume. În aceste condiții, obligația debitoarei are natură legală și nu contractuală. Aceasta, deoarece din art.1 al OUG nr.25/2002, actul normative de bază ce reglementează statutul legal al reclamantei, rezultă cu certitudine că aceasta este o autoritate publică cu atribuții de reglementare și supraveghere a pieței de capital, acționând în raporturile cu terții de pe această poziție de autoritate care nu are nimic comun cu legislația civilă ce presupune poziția de egalitate a părților în raporturile juridice dintre acestea. Textul legal amintit este relevant pentru concluzia de mai sus;
,,(1) Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, denumită în continuare C.N.V.M., este o autoritate administrativă autonomă, de specialitate, independentă, autofinanțată, cu personalitate juridică.
(2) C.N.V.M. reglementează și supraveghează piața de capital, piețele reglementate de mărfuri și instrumente financiare derivate, precum și instituțiile, instrumentele și operațiunile specifice acestora.
(2^1) C.N.V.M. este autoritatea competentă de reglementare și supraveghere, în sensul art. 22 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit, și are atribuțiile și competențele stabilite prin acesta, exercitate în conformitate cu prevederile prezentului statut";.
Aceeași concluzie rezultă și din examinarea textului care reglementează atribuțiile acesteia, art. 2 din același act normativ;
,,Obiective fundamentale
C.N.V.M. elaborează și aplică politica pieței de capital și are drept obiective fundamentale:
a) stabilirea și menținerea cadrului necesar dezvoltării piețelor de instrumente financiare;
b) promovarea încrederii în piețele de instrumente financiare și în investițiile în instrumente financiare;
c) asigurarea protecției operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase;
d) promovarea funcționării corecte și transparente a piețelor de instrumente financiare;
e) prevenirea fraudei, a manipulării pieței și asigurarea integrității piețelor de instrumente financiare;
f) stabilirea standardelor de soliditate financiară și de practică onestă pe piețele de instrumente financiare;
g) adoptarea măsurilor necesare pentru evitarea apariției riscului sistemic pe piețele de instrumente financiare;
h) prevenirea afectării egalității de informare și tratament al investitorilor sau a intereselor acestora;
i) cooperarea pe plan internațional cu autorități competente similare, în scopul atingerii obiectivelor prevăzute la lit. a) - h)";.
Actele emise de această autoritate sunt acte administrative unilaterale și nu evocă prin niciuna din caracteristicile lor contractile civile sau administrative. Astfel, art. 7 din același act normativ demonstrează neechivoc aceasta;
,,Prerogativele și actele C.N.V.M.
(1) În vederea îndeplinirii obiectivelor sale stabilite la art. 2 C.N.V.M. își exercită prerogativele legale privind reglementarea prin adoptarea de norme, emiterea de acte individuale și dispunerea de măsuri, după deliberare în ședințe ținute conform prevederilor art. 3.
(2) În vederea îndeplinirii obiectivelor sale privind protecția operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, precum și pentru funcționarea corectă și transparentă a pieței, prevenirea manipulării și evitarea apariției riscului sistemic pe piețele reglementate, C.N.V.M. va supraveghea în timp real și periodic instituțiile, operatorii și operațiunile de pe piața de capital și de pe piețele reglementate de mărfuri și instrumente financiare derivate.
(2^1) Obligația de păstrare a secretului de serviciu nu poate fi opusă C.N.V.M. în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de lege.
(2^2) Informațiile de natura secretului profesional primite de către C.N.V.M. în exercitarea atribuțiilor sale pot fi utilizate numai în următoarele situații:
a) în scopul verificării respectării condițiilor impuse pentru acordarea autorizației entităților reglementate, pentru facilitarea supravegherii, pe baze consolidate sau neconsolidate a desfășurării activității entității reglementate, în special a cerințelor de adecvare a capitalului, a procedurilor contabile și administrative și a mecanismelor de asigurare a controlului intern;
b) în scopul impunerii de sancțiuni;
c) în cadrul plângerilor administrative și acțiunilor intentate împotriva actelor individuale emise de C.N.V.M.
(3) C.N.V.M. adoptă norme prin regulamente și instrucțiuni care sunt puse în aplicare prin ordin al președintelui acesteia.
(3^1) C.N.V.M. este competentă să ia măsuri pentru impunerea respectării legislației pieței de capital și să aplice sancțiunile legale în cazurile de nerespectare a acestora.
(3^2) C.N.V.M. autorizează, controlează și verifică, pe baza raportărilor primite și prin inspecții la fața locului, registrele, conturile de numerar și de instrumente financiare și orice alte documente ale entităților reglementate, autorizate și/sau supravegheate, dacă apreciază că este necesar.
(3^3) C.N.V.M. are dreptul să solicite orice informații și să aibă acces la orice document, sub orice formă ar fi, de la și cu privire la orice persoană sau entitate supusă supravegherii sale, în exercitarea atribuțiilor sale de autorizare, supraveghere și control, pentru îndeplinirea obiectivelor fundamentale prevăzute la art. 2.
(4) Actele individuale emise de către C.N.V.M. sunt deciziile, ordonanțele, atestatele și avizele.
(5) Actele individuale ale C.N.V.M. sunt înscrisuri oficiale și beneficiază de forța probantă a înscrisurilor autentice, conținutul lor putând fi contrazis numai prin procedura înscrierii în fals.
(6) C.N.V.M. poate realiza, la cerere sau din oficiu, interpretarea oficială a tuturor reglementărilor emise de aceasta, aplicabile entităților reglementate și supravegheate.
(7) C.N.V.M. este singura autoritate în măsură să se pronunțe asupra considerentelor de oportunitate, evaluărilor și analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale, prevăzute la alin. (1) și (2). În caz de litigiu, actele individuale emise de către C.N.V.M. cu privire la interpretările prevăzute la alin. (6) pot fi atacate cu contestație la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Hotărârea pronunțată este definitivă. Până la pronunțarea hotărârii judecătorești, executarea actelor C.N.V.M. nu se suspendă";. Însăși calea de atac a acestor ultime acte denotă că ne aflăm în prezența unor acte administrative.
Or, prin art. 1.013 din Codul de procedură civilă, pentru a fi aplicabilă procedura somației de plată, creanța trebuie să provină dintr-o obligație de plată care să rezulte dintr-un contract civil. Chiar când creanța este determinată potrivit unui statut sau regulament ori alt înscris, ea are aceeași natură contractuală civilă, căci presupune încheierea contractului între un profesionost și o autoritate contractantă și cerința însușirii prin semnătură sau în alt mod admis de lege; ,, Prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege";. Or, reclamanta, având doar atribuții de reglementare și supraveghere a pieței de capital, emițând doar acte administrative unilaterale, nu poate pretinde că se află în poziția unei autorități contractante, căci nu are atribuții care să îi permită încheierea unor contracte, fie ele chiar administrative.
Ultima concluzie rezultă din modul de reglementare a sursei creanței în litigiu. Astfel, art. 13 din OUG nr. 25/2002, care reglementează sursele de finanțare ale CNVM este și el elocvent;
,, Surse de finanțare
(1) C.N.V.M. se finanțează integral din venituri extrabugetare.
(2) Veniturile C.N.V.M. provin din:
a) o cotă de cel mult 0,08% din valoarea tranzacțiilor cu instrumente financiare supuse reglementării și/sau supravegherii C.N.V.M., suportată de către cumpărător, cu excepția instrumentelor financiare derivate;
b) o cotă lunară de cel mult 0,1% din valoarea activului net al organismelor de plasament colectiv;
c) o cotă de cel mult 0,5% din valoarea ofertelor publice de vânzare;
d) o cotă de cel mult 2% din valoarea ofertelor publice de cumpărare-preluare;
e) tarife și cote pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate;
f) tarife și cote percepute la activități pentru care se emite de către C.N.V.M. un act individual;
g) tarife și cote percepute pentru prestarea de servicii către entități supravegheate sau terțe persoane;
h) penalități stabilite prin reglementări proprii ca sancțiuni patrimoniale;
i) donații;
j) activități de editură, publicitate, multiplicare;
k) orice alte surse legale.
(3) Cotele și tarifele prevăzute la alin. (2) se stabilesc periodic prin regulament al C.N.V.M";.
Ultimul alineat prevede clar că aceste cote și tarife sunt stabilite în mod unilateral.
În ce privește natura juridică a creanței pretense, se reține că reclamanta își motivează cererea susținând că SC Agromec este o societate ale cărei acțiuni sunt înregistrate la CNVM și listate pe piața de capital, ca urmare a participării acestei societăți la Programul de Privatizare în Masă. Ea ar fi înscrisă ca societate aflată public în evidențele Oficiului de Evidență a Valorilor Mobiliare până la data radierii valorilor mobiliare. Astfel, susține reclamanta că, pentru această societate, obligația de plată a taxelor de menținere a valorilor mobiliare la ASF/CNVM ca și toate celelalte obligații ce cad în sarcina societății, încetează în momentul radierii emitentului din Oficiul de Evidență a Valorilor Mobiliare. În concluzie obligația de plată a tarifului de menținere a valorilor mobiliare la ASF/CNVM incumbă debitoarei până la data retragerii valorilor mobiliare de pe piața de capital și a radierii acestora din evidența ASF/CNVM. În consecință, reclamanta pretinde o creanță care ar reprezenta o ,, (…) taxă de menținere a valorilor mobiliare la ASF/CNVM"; iar în altă formulare că acestea ar avea natura unor ,,(…) tarife percepute de ASF/CNVM pentru menținerea valorilor mobiliare emise de societățile comerciale și admise la tranzacționare";. În aceste condiții, cum art. 13 alin. 3 din OUG nr. 25/2002 relevă modul unilateral în care sunt stabilite aceste tarife (,,Cotele și tarifele prevăzute la alin. (2) se stabilesc periodic prin regulament al C.N.V.M";), ele nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 1013 alin. 1 Cod procedură civilă. Căci, acesta prevede două condiții; prima, ca suma de bani pretinsă să provină dintr-un contract civil, iar a doua subsecventă, în ipoteza în care suma este determinate potrivit unui regulament, statut sau altui înscris, condiția însușirii acestuia de către părți prin semnătură sau în alt mod admis de lege.
În situația debitoarei, chiar dacă s-ar considera că denumirea de tarif evocă contraprestația unui serviciu prestat ce ar putea deriva dintr-un contract civil, cu consecința că, în această ipoteză, reclamanta ar putea avea calitatea de autoritate contractantă, nu este îndeplinită condiția însușirii de către cealaltă parte. Căci nu poate fi identificat acel alt mod de însușire admis de lege. Modalitatea în care a ajuns pârâta debitoare în evidențele CNVM, prin participarea la programul de privatizare în masă, nu relevă îndeplinirea condiției însușirii atât timp cât art. 224 din Lg. nr. 297/2004 stabilește obligația înregistrării la CNVM pentru societățile admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Or, debitoarea contestă că ar fi depus vreo cerere de înregistrare iar reclamanta nu a probat existent unei atare cereri. Doar dacă s-ar fi depus o atare cerere s-ar putea susține existența unui mod de însușire a unui contract civil din care să decurgă plata tarifelor percepute. În caz că societatea debitoare nu și-ar îndeplini atare obligație, ea nu poate fi sancționată prin impunerea unui atare contract, căci nici măcar un contract administrativ nu poate fi considerat ca încheiat în această modalitate. Reclamanta ca autoritate de reglementare și supraveghere a pieței de capital ar fi trebuit să îi aplice sancțiuni prevăzute de lege însă nu poate pretinde existent unui contract în acest caz cu consecința perceperii unor tarife. Legea stabilește într-adevăr că reclamanta poate percepe atare tarife, le poate stabili și cuantumul însă, pentru a intra sub incidența acestor tarife, ca ele să aibă natură civilă, este necesară prezența manifestării de voință a plătitorului tarifului. Doar obligațiile care provin din taxe, impozite și alte contribuții de acest gen pot fi impuse în mod unilateral. Astfel, inclusiv din această perspectivă cererea reclamantei nu este admisibilă.
În consecință, în baza art art. 1023 din Noul Cod de procedură civilă, instanța va respinge cererea de anulare a încheierii nr. 401/08.06.2015 prin care s-a respins cererea de emitere a ordonanței de plată, cerere formulată de reclamanta - creditoare X, cu sediul în București, în contradictoriu cu debitoarea S.C. Z S.A, cu sediul în R, jud. A.
Constatând că s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâta - creditoare, în sumă de 500 lei în această procedură, se constată că avocatul pârâtei a reluat doar în argumentarea întâmpinării depuse cele motivate în cursul procedurii judecării cererii de emitere a somației de plată. Or, în această ultimă procedură, s-au acordat deja 500 lei cheltuieli de judecată. În consecință, cum reprezentantul pârâtei nu s-a prezentat nici la acest termen, se justifică reducerea onorariului în raport cu activitatea avocatului în baza art. 451 alin 2 Cod procedură civilă, la suma de 200 lei. Ca atare, va obliga reclamanta - creditoare să plătească pârâtei - debitoare suma de 200 lei cheltuieli de judecată parțiale, prin reducerea onorariului reprezenatntului acesteia, de la suma de 500 lei, la cuantumul de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Constată că Judecătoria Lipova este competentă general, material și teritorial să soluționeze cererea.
Admite, ca probe necesare soluționării cauzei, înscrisurile care conțin documentația depusă în dosarul nr. al Judecătoriei Lipova, constând din următoarele înscrisuri; notificare, notă de inventor, confirmare de primire, bursa de valori.
Respinge cererea de anulare a încheierii nr. 401/08.06.2015 prin care s-a respins cererea de emitere a ordonanței de plată, încheiere pronunțată în dosar nr. al Judecătoriei Lipova, cerere formulată de reclamanta - creditoare Y, Cod fiscal Nr. X, cu sediul în B, în contradictoriu cu debitoarea S.C. X S.A, cu sediul în R, jud. A.
Obligă reclamanta - creditoare să plătească pârâtei - debitoare suma de 200 lei cheltuieli de judecată parțiale, prin reducerea onorariului reprezenatntului acesteia, de la suma de 500 lei, la cuantumul de 200 lei.
| ← anularea în întregime a procesului verbal pentru netemeinicie,... | Superficialitate şi comoditate la punerea în valoare a... → |
|---|
