Respins recurs asigurare. Jurisprudență Asigurări auto şi alte asigurări
| Comentarii |
|
Tribunalul BRAŞOV Sentinţă civilă nr. 458/R din data de 07.05.2014
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BRAȘOV
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 458/R
Ședința publică din data de 7 mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE - R. A.
JUDECĂTOR - S. O.
JUDECĂTOR - O. A.
GREFIER - C. S.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta reclamantă SC A. A. V. I. G. SA împotriva sentinței civile nr.13188/14.10.2013 pronunțată de Judecătoria Brasov în contradictoriu cu intimata pârâtă SC M. T. SRL, având ca obiect "pretenții";.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 18 aprilie 2014 în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 25 aprilie 2014, iar din lipsa de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la 30 aprilie 2014 și respectiv 7 mai 2014.
T R I B U N A L U L
Prin Sentința civilă nr. 13188/14.10.2013 pronunțată de Judecătoria Brașov a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a AUTORITĂȚII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ, succesoare în drepturi a COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR, cu sediul în B, str. A, NR. X, sector X, a fost respinsă cererea reconvențională formulată de pârâta SC M. T. SRL, prin reprezentant legal M.I.D., cu sediul în B., str. T.nr. x, jud. B., în contradictoriu cu reclamanta SC A. R. A. V. I. G. SA, prin reprezentant legal I.E.T., cu sediul procesual ales în B., STR. X. , jud. B., a fost admisă în parte acțiunea principală astfel cum a fost precizată, și în consecință și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 59,65 lei, precum și la plata dobânzii comerciale la această sumă începând cu data de 1 iulie 2007.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a AUTORITĂȚII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ, succesoare în drepturi a COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR, față de faptul că această entitate nu este parte în contractul de asigurare încheiat între reclamantă și pârâta SC M. T. SRL, și constată că soluția pronunțată asupra acestei excepții face inutilă analizarea și a excepțiilor prematurității și a inadmisibilității, invocate prin întâmpinare de COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR.
Prin cererea introductivă de instanță, ulterior precizată, reclamanta SC A. R. A. SA, devenită ulterior SC A. R. A. V. I. G. SA, a solicitat obligarea pârâtei SC M. T. SRL la plata sumei de 4.543,65 lei reprezentând indemnizație de asigurare nedatorată precum și la plata dobânzii legale comerciale de la data de 1 iulie 2007 și până la achitarea debitului principal, iar în motivare a arătat că i-a achitat pârâtei o sumă mai mare decât costul efectiv al reparației autovehiculului.
Instanța reține că în temeiul poliței de asigurare CASCO seria AR nr. 0786518 (fila 9), pentru avariile suferite de autovehiculul proprietatea pârâtei (fila 14), reclamanta i-a achitat acesteia la data de 14 februarie 2007 suma de 14.956 lei (fila 12).
Ulterior, la data de 7 mai 2007 pârâta a formulat o cerere de redeschidere a dosarului de daună (fila 16), prin care a arătat că a reparat autovehiculul în regie proprie și a solicitat o diferență de despăgubire de 1.080 EUR, și la care a atașat o serie de facturi și chitanțe emise pentru suma totală de 10.074,88 lei (filele 17-26), situație față de care, considerând că i-a achitat pârâtei o sumă mai mare decât cea pe care o datora în realitate, reclamanta i-a solicitat pârâtei la data de 24 mai 2007 restituirea diferenței dintre suma achitată, de 14.956 lei, și cea pentru care s-au făcut dovezile anterior amintite, de 10.074,88 lei, respectiv 4.881,12 lei (fila 13).
Pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 188 lei și 1.080 EUR, arătând că din dovezile pe care le deține rezultă că reclamanta a despăgubit-o cu o sumă inferioară pagubei suferite de autovehicul.
Pentru stabilirea costului real al reparațiilor făcute la autovehiculul proprietatea pârâte, în cauză s-a întocmit o expertiză tehnică auto, care a stabilit că remedierea avariilor a costat 4.484 lei manopera și 10.412,35 lei piesele, în total 14.896,35 lei (fila 303).
Față de faptul că reclamanta i-a achitat pârâtei, astfel cum s-a arătat anterior, suma de 14.956 lei, instanța va respinge cererea reconvențională și va admite în parte acțiunea principală, și în consecință o va obliga pe pârâtă să îi achite reclamantei suma de 59,65 lei, cu dobânda comercială de la data de 1 iulie 2007, aceasta fiind data la care pârâta a fost pusă în întârziere să restituie diferența nedatorată de indemnizație de asigurare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta reclamantă SC A. R. A. V. I. G. SA, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost precizată pentru suma de 4.543,65 lei cu titlu de diferență, cu cheltuieli de judecată în fond și în recurs.
În motivarea recursului reclamanta recurentă a arătat că sentința este nelegală și netemeinică, deoarece instanța a luat în considerare un deviz de reparație auto estimativ pentru vehiculul în cauză care constituie doar un document cu o valoare de apreciere relativ la costul real al manoperei, dar în lipsa unei facturi fiscale nu există nicio dovadă că acel preț a fost efectiv plătit.
Se mai arată că autovehiculul avariat fiind considerat daună totală nu mai exista niciun interes real pentru a fi reparat, situație în care potrivit contractului de asigurare CASCO s-a achitat 80% din valoarea totală a acestuia.
De asemenea reclamanta recurentă a arătat că totalul sumelor cheltuite pentru reparație și care rezultă din acte justificative nu a fost mai mare de 10.074,88 lei,rezultând o diferență de despăgubire încasată nejustificat de 4.881,12 lei.
Tot recurentă a arătat că în caz de reparație efectivă auto valoarea de despăgubire se determină pe baza cap. IX pct. 41 din contractul de asigurare bunuri, respectiv pe bază de facturi și chitanțe.
În drept au fost invocate prevederile art. 304/1 și art. 299 C. pr. civ..
Prin întâmpinarea depusă, intimata SC M. T. SRL, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, intimata pârâtă a arătat că a efectuat reparația în regie proprie pentru care nu este necesară justificarea cu acte contabile.
Mai arată intimata pârâtă că reclamanta refuză să calculeze cererea de despăgubire în regie proprie, având obligația legală să ia în considerare timpii normali pentru reparația în regie proprie și să facă o evaluare proprie.
Tot intimata a arătat că a plătit suma la care a fost obligată de prima instanță cu dobânda legală aferentă, către reclamantă.
Instanța reține că recursul a fost legal timbrat.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate și ținând cont și de dispozițiile art. 304/1 C. pr. civ., Tribunalul urmează să respingă recursul și să mențină în tot sentința atacată, pentru motivele care vor fi arătate în continuare:
Pârâta SC M. T. SRL, în baza poliței de asigurare CASCO seria AR nr. 0786518/20.12.2005 încheiată de reclamanta SC A. R. A. V. I. G. SA, a primit o despăgubire în sumă de 14.956 lei, considerându-se că vehiculul asigurat a suferit o daună totală.
Cu toate acestea, pârâta a optat pentru repararea vehiculului în regie proprie, iar suma totală cheltuită pentru repararea acestuia a fost de 14.896,35 lei.
Această sumă a fost stabilită prin expertiza tehnică nr. 516431/28.01.2011 întocmită de expertul tehnic dr. ing. N. I..
Contrar celor susținute de recurentă în cazul în care se optează de asigurat pentru efectuarea reparației autovehiculului în regie proprie, costul acesteia se stabilește pe baza unor devize estimative nefiind necesară emiterea de facturi fiscale.
În plus, în cauza de față costul reparației s-a făcut în baza expertizei tehnice încuviințate în cauză, fiind astfel stabilit conform dispozițiilor legale.
Recurenta nu face distincție între repararea vehiculului la un service autorizat și agreat în care costul reparației se achită pe bază de facturi și chitanțe și repararea vehiculului în regie proprie, cum a fost în cazul de față, în care costul reparației se achită pe baza unor devize estimative.
Față de cele arătate, instanța, în baza art. 312 al. 1 rap. la art. 304/1 C. pr. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă SC A. R. A. V. I. G. SA, prin reprezentant legal, împotriva Sentinței civile nr. 13188/14.10.2013, pronunțată de Judecătoria Brașov, pe care o va menține.
Având în vedere dispozițiile art. 274 C. pr. civ., instanța va obliga reclamanta SC A. R. A. V. I. G. SA, la plata către pârâta SC M.T. SRL, a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă SC A. R. A. V. I. G. SA, prin reprezentant legal, împotriva Sentinței civile nr. 13188/14.10.2013, pronunțată de Judecătoria Brașov, pe care o menține.
Obligă reclamanta SC A. R. A. V. I. G. SA, la plata către pârâta SC M. T. SRL, a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 07.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
R. A. A. S. O. A. O.
GREFIER,
C. S.
Red./S.O./21.05.2014
Dact. C.S.- 22.05.2014
2 ex.
Judecător fond - A. G.
| ← Actiune in anulare adunarea creditorilor | Respins recurs asigurare drumuri. Jurisprudență Asistenţă... → |
|---|
