Revizuire. Adopţie. Numele pe care urmează să îl poarte adoptatul. Obiecţiile direcţiei judeţene pentru evidenţa persoanelor. Lipsa interesului
Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia nr. 855 din 24 septembrie 2014
Prin sentinţa civilă nr. 425/C din 11 iulie 2014, pronunţată de Tribunalul Sălaj, a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a sentinţei civile nr. 148/C/1014 a Tribunalului Sălaj, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a revizuentei Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 148/C/1014 a Tribunalului Sălaj formulată de revizuenta Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj în contradictoriu cu intimaţii R.M., R.S. şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj, a fost respinsă cererea intimatului R.M. privind obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut următoarele:
Conform art. 509 alin. 1 pct. 7 C.PCiv., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau dacă evocă fondul, poate fi cerută dacă (.. .)minorii nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere..
Această cale extraordinară de atac, în retractare, este deschisă numai părţilor din
proces.
În doctrină şi jurisprudenţă s-a statuat constant că, fiind o cale de atac, revizuirea nu declanşează un litigiu nou, ci reprezintă numai o fază procesuală a aceleaşi cauze, ceea ce face ca în mod firesc ea să nu se poată desfăşura decât în cadrul procesual deja existent în etapele procesuale anterioare.
Revizuirea nu permite modificarea cadrului procesual stabilit de instanţa a cărei hotărâre se solicită a fi revizuită. Calitatea de revizuent, aşadar, o poate avea partea din procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată, care justifică un interes în promovarea căii de atac.
De asemenea, în condiţiile art. 92 C.Proc.Civ., şi procurorul poate să exercite această cale de atac.
In speţă, revizuenta Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj, care nu a fost parte în procesul finalizat prin pronunţarea sentinţei civile nr. 148/C/2014 solicită revizuirea cu privire la numele pe care instanţa a decis că-l va purta minorul după adopţie.
In baza considerentelor arătate, instanţa a apreciat că revizuenta nu îşi justifică calitatea procesuală activă şi implicit îndeplinirea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile, atrăgând astfel inadmisibilitatea acesteia.
Verificând cererea şi prin prisma circumscrierii motivului invocat în enumerarea limitativă prevăzută de art. 509, instanţa a constatat că motivul invocat, respectiv pct. 7 nu este incident în cauză.
In dosarul nr. 4223/84/2013, interesul superior al minorului G.A. a fost apărat, în cauză având calitate de parte mama biologică a acestuia, precum şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj.
In vederea protejării intereselor acestuia, la şedinţele de judecată a participat şi un reprezentant al Ministerului Public.
Nu s-a susţinut argumentat şi nu s-a dovedit efectuarea unei apărări a intereselor acestuia, cu viclenie.
Pentru motivele arătate, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a revizuentei Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj
A respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinţei civile nr. 148/C/1014 a Tribunalului Sălaj formulată de revizuenta Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj în contradictoriu cu intimaţii R.M., R.S. şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj.
Intimatul R.M. a solicitat obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocaţial.
Sarcina probei efectuării acestor cheltuieli incumbă acestuia, conform art. 249
C.proc.Civ.
Intimatul nu a făcut o astfel de dovadă, chitanţa depusă în probaţiune dovedind efectuarea unei plăţi de un anume I.T.E., în favoarea Cab. Av. C.A..
Pentru aceste motive, cererea intimatului a fost respinsă.
Intrucât cererea de revizuire a fost soluţionată la primul termen de judecată, cererea de suspendare a sentinţei civile a rămas fără obiect şi a fost respinsă în consecinţă.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel revizuienta Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj, solicitând instanţei admiterea apelului, anularea sentinţei, iar în subsidiar, casarea sentinţei şi rejudecarea acesteia conform prevederilor art. 480 alin. 3 teza a II-a Cod proc. civ.
In motivarea apelului revizuienta a arătat că prin prezenta cerere de revizuire a acţionat ca instituţie publică cu atribuţii de stat, nu ca funcţionar de la evidenţa populaţiei, invocând prev. art. 6 alin. 3 din OG nr. 84/2001, care precizează că, serviciile publice comunitare judeţene funcţionează ca instituţii publice de interes judeţean, cu personalitate juridică, precum şi dispoziţiile art. 7 alin. 1 din acelaşi act normativ, care statuează că revizuienta are atribuţii în coordonarea şi controlul metodologic al activităţii serviciilor publice comunitare locale, în ceea ce priveşte întreg ansamblul evidenţei persoanelor, precum şi coordonarea şi controlul privind modul de gestionare şi de întocmire a registrelor de stare civilă.
Prin acest demers, revizuienta a încercat să stopeze crearea unui precedent defectuos în domeniul adopţiilor, menţionând că interesul demersului făcut izvorăşte din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport de conexitate cu acel drept, recunoscut de lege.
întrucât pe parcursul derulării procesului privind încuviinţarea adopţiei, participanţii în proces nu au sesizat eroarea de drept privind capătul de cerere cu privire la numele purtat de către copilul adoptat după adopţie şi după pronunţarea sentinţei nu au fost exercitate căile de atac ordinare în ceea ce priveşte păstrarea de către adoptat a numelui de familie avut la naştere, a considerat că, prin sesizarea făcută instanţei ce a pronunţat sentinţa criticată în cererea de revizuire, va fi activat rolul activ al judecătorului stipulat de art. 22 alin. 2 Cod proc. civ., pentru a folosi toate mijloacele legale în vederea pronunţării unei hotărâri legale şi temeinice, iar procurorului dându-i dreptul să intervină oricând, potrivit dispoziţiilor art. 92 alin. 1 şi 4 Cod proc. civ.
Se arată că s-a invocat prin întâmpinare interesul superior al copilului, însă revizuienta arată că şi acest interes trebuie exercitat în temeiul legilor al cărui cetăţean este copilul, care avea posibilitatea să îşi schimbe numele, potrivit procedurii de schimbarea numelui pe cale administrativă, OUG nr. 41/2003.
În cazul adopţiei interesul superior al copilului este urmărit prin stipularea expresă cu privire la numele său de familie, ca fiind acela ca şi al celorlalţi membrii din familia unde şi el devine parte, contopindu-se prin aceasta în familia compusă din părintele adoptiv şi mama naturală.
In drept, apelul a fost motivat pe dispoziţiile art. 466 alin. 1 şi 480 alin. 3 teza a II-a Cod proc. civ.
Prin întâmpinare, intimaţii R.M. şi R.S. au solicitat respingerea apelului, apreciind că revizuienta nu are calitate procesuală activă şi această calitate o dobândeşte numai partea din procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată şi care justifică un interes în promovarea căii de atac.
Analizând sentinţa pronunţată prin prisma motivelor de apel invocate, curtea constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Cererea de încuviinţare a adopţiei este o cerere necontencioasă, care este reglementată de dispoziţiile art. 527-537 Cod proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 534 Cod proc. civ., calea de atac împotriva unei încheieri dispusă într-o procedură necontencioasă este apelul şi, conform art. 534 alin. 4 Cod proc. civ., acest apel poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluţionarea cererii.
Din dispoziţiile legale mai sus reţinute rezultă că împotriva unei încheieri necontencioase poate fi exercitată calea de atac a apelului şi căile extraordinare de atac, dacă se impun, a contestaţiei în anulare şi revizuire, însă persoana care exercită aceste căi de atac trebuie să justifice interesul în efectuarea acestui demers, potrivit dispoziţiilor art. 534 alin. 4 Cod proc. civ.
În cazul de faţă, revizuienta Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj a invocat interesul în formularea cererii de revizuire din perspectiva atribuţiilor conferite de art. 6 şi 7 din OG nr. 84/2001, care reglementează serviciile publice comunitare judeţene.
Din dispoziţiile art. 7 lit. b şi c OG nr. 84/2001, rezultă că Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj are atribuţia de a controla metodologic activitatea birourilor de evidenţa persoanelor, precum şi modul de întocmire a registrelor de stare civilă, însă aceste atribuţii de control vizează doar birourile din subordinea revizuientei, sub aspectul îndeplinirii atribuţiilor proprii ce revin birourilor de evidenţa persoanelor, referitoare la modul de întocmire a registrelor de stare civilă, respectiv aceste registre să fie ţinute cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj are atribuţii de a înscrie o hotărâre de adopţie în registrele de stare civilă, însă nu are atribuţii cu privire la modul în care au fost respectate drepturile unui copil minor în cazul procedurii de adopţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 77 Legea nr. 273/2004 Oficiul, în prezent, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie acţionează pentru apărarea drepturile şi interesul superior al copiilor ce fac obiectul procedurilor de adopţie, scop în care poate introduce cereri şi poate formula apărări în toate cauzele care intră sub incidenţa legii adopţiei.
Pe de altă parte, cererile formulate în procedura adopţiei se soluţionează cu participarea obligatorie a procurorului potrivit dispoziţiilor art. 76 Legea nr. 273/2004.
In ipoteza în care interesele unui minor au fost ocrotite cu viclenie, sunt prevăzute persoanele juridice care justifică interesul menţionat în art. 534 alin. 4 Cod proc. civ., să formuleze o cale de atac împotriva hotărârii date în procedura adopţiei.
Apelanta este o persoană juridică care este obligată să înscrie în registrul de stare civilă hotărârea dată în procedura de adopţie şi fiind vorba de hotărâre definitivă, nu are calitatea să repună în discuţie aspecte care au fost tranşate definitiv, ci trebuie să execute acea hotărâre intrată în circuitul civil.
Potrivit dispoziţiilor art. 22 Cod proc. civ., judecătorul are rol activ în soluţionarea litigiului, însă acest rol activ este limitat de mijloacele legale prin care poate interveni pentru pronunţarea unei hotărâri temeinice şi legale, şi, în cazul de faţă, rolul activ a judecătorului care a soluţionat cererea de revizuire este limitat de dispoziţiile art. 534 alin. 4 C.pr.civ. coroborate cu dispoziţiile art. 509 pct.7 Cod proc. civ. şi dispoziţiile Legii nr. 273/2004.
Prin urmare, curtea apreciază că în mod legal instanţa de fond a respins revizuirea, ca formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, din perspectiva lipsei de interes a acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 534 alin. 4 Cod proc. civ.
In temeiul art. 480 Cod proc. civ., curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sălaj.
← Hotărâre împotriva căreia nu se poate exercita recursul.... | Contestaţie la titlu. Solicitarea transformării pe această... → |
---|