Revizuire. Decizie în recurs care nu evocă fondul. Inadmisibilitate.
| Comentarii |
|
Tribunalul DÂMBOVIŢA Decizie nr. 1128 din data de 17.12.2013
Potrivit art. 322 alin. 1 Cod procedură civilă hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii numai atunci când evocă fondul, neintrând în această categorie deciziile prin care recursul a fost respins, anulat, perimat, în aceste ipoteze calea de atac a revizuirii fiind inadmisibilă.
Prin cererea înregistrată la data de 22.11.2013 revizuienții S.V. și S.D. au solicitat în contradictoriu cu intimații C.G., C.L. și F.I. anularea deciziei civile nr. 806/2013 pronunțată în dosarul nr. 34/284/2012 al Tribunalului Dâmbovița.
Motivându-și cererea, revizuienții au arătat că dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire, că instanța de recurs a reținut titlurile de proprietate ale autoarei însă nu a reținut nimic referitor la istoricul litigiilor privind întinderea proprietății pe care le-a avut cu Fieraru Ion și Viorica și că nu a analizat motivele de recurs, respingând acțiunea pe motivul că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate.
S-a mai arătat că titlul de proprietate al autoarei a fost emis ca urmare a deciziei civile nr. 513/1991, adeverinței nr. 286/29.10.1991, a procesulu-verbal nr. 140/1995 de punere în posesie și a sentinței civile nr. 437/1993 și că dacă se efectua o cercetare la fața locului instanța nu ar mai fi respins acțiunea cu motivația că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate.
Revizuienții au mai arătat că instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, nu s-a pronunțat asupra unor lucruri cerute și a dat mai mult decât s-a cerut și în acest sens instanța nu s-a pronunțat cu privire la încălcările de procedură din dosarul nr. 34/2012, că un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, elocvent în acest sens fiind faptul că printre dosarele solicitate de către Consiliul Superior al Magistraturii se află și dosarul nr. 505/284/2010, că statul nu a fost apărat în nicio formă nici la instanța de fond și nici în calea de atac a recursului, că cele două instanțe nu au verificat la fața locului sau prin expertiză ordonată din oficiu faptul că s-a adus un prejudiciu și statului, că există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad și de grade deosebite în una și aceeași pricină între aceleași persoane și având aceeași calitate și că instanța de fond în anul 2010 și ulterior în anul 2013 a încălcat flagrant principiul autorității de lucru judecat și sub forme mascate, ilegal, a adus modificări unei hotărâri definitive și irevocabile și anume decizia civilă nr. 513/17.05.1991.
În consecință, revizuienții au solicitat admiterea cererii de revizuire, rejudecarea pricinii pe baza probelor existente la dosar neluate în calcul la luarea deciziei civile, cu schimbarea în tot a soluției pronunțate sau să se dispună anularea deciziei civile nr. 806/2013 ca fiind contradictorie, cu dispoziții potrivnice, cu decizia civilă nr. 513/17.05.1991, sentința civilă nr. 1411/05.04.1993 rămasă definitivă prin nerecurare și decizia civilă nr. 1449/2009 ce nu se poate aduce la îndeplinire.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 322 pct. 1, 2, 4, 6 și 7 Cod procedură civilă.
În termen legal, intimații au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată, susținând că motivele invocate nu sunt altceva decât un istoric al proceselor ce au avut loc între părți, că statul nu a fost parte în nici un proces iar motivul întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 4 Cod procedură civilă nu poate fi primit atât timp cât motivele se referă la un magistrat care nu a luat parte la soluționarea litigiului nici în fond și nici în recurs.
În ședința publică din data de 17.12.2013 tribunalul a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de revizuire în raport de dispozițiile art. 322 Cod procedură civilă în considerarea faptului că hotărârea atacată nu evocă fondul.
Excepția este întemeiată și va fi admisă pentru următoarele motive:
Conform art. 322 Cod procedură civilă sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare precum și hotărârile instanțelor de recurs atunci când evocă fondul.
Hotărârea care evocă fondul în sensul art. 322 Cod procedură civilă este aceea prin care instanța de recurs rejudecă fondul după casare sau prin admiterea recursului și modificarea deciziei, în categoria hotărârilor care evocă fondul fiind exclusă încadrarea deciziilor prin care recursul a fost respins, anulat, perimat, în aceste ipoteze calea de atac a revizuirii fiind inadmisibilă.
În speță, decizia atacată pe calea revizuirii respectiv decizia civilă nr. 806/01.10.2013 nu este o hotărâre care să evoce fondul așa cum prevede drept condiție de admisibilitate a revizuirii art. 322 Cod procedură civilă întrucât prin decizia respectivă a fost respins recursul.
Prin urmare, neîndeplinind condiția prevăzută de art. 322 Cod procedură civilă de a evoca fondul pricinii, decizia instanței de recurs atacată pe calea revizuirii nu este susceptibilă de exercițiul acestei căi de atac, care în această situație devine inadmisibilă.
În consecință, față de considerentele de mai sus, tribunalul va respinge cererea re revizuire cu care a fost investit, ca inadmisibilă.
| ← Competenţa materială a instanţei de tutelă în soluţionarea... | Contestaţie în anulare – Art. 318 teza I Cod procedură civilă → |
|---|
