revocare donaţie. Jurisprudență Donaţii
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 20 din data de 27.05.2013
revocare donație
Dosar nr.
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ………..
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr.
Ședința publică de la
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Grefier
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ……, reclamant ……. și pe pârât ………., având ca obiect revocare donație.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prin serviciul registratură s-a depus la dosar din partea avocatei pârâtului dovada cheltuielilor de judecată , după care:
Se constată faptul că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din ……, când părțile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de ……….., dată la care, la cererea de amânare a avocatei pârâtului, a amânat pronunțarea la data de ………, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
DELIBERÂND:
ISTORICUL CAUZEI
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Oradea la ………, precizată la ………, reclamanții …… au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul ………, să dispună revocarea parțială a actului de donație autentificat sub nr. … pentru ingratitudine și să dispună repunerea părților în situația anterioară încheierii actului, respectiv să fie obligat pârâtul la plata a ½ din contravaloarea imobilului, respectiv 10.350 lei, restituirea în natură nefiind posibilă din cauza grevării acestuia cu sarcini, iar în subsidiar să constate nulitatea absolută a contractului pentru lipsa consimțământului și lipsa cauzei. Cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea de fapt arată că în anul .. au încheiat contractul de donație autentificat sub nr. …… cu pârâtul și ….., fiica lor și soția pârâtului, având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului situat în .. ……. proprietatea reclamanților. Liberalitatea a fost făcută în considerarea calității fiicei lor, în scopul de a o ajuta material să-și construiască o casă. Contractul a fost trecut și pe numele pârâtului întrucât, fiind soțul fiicei, nu doreau să le creeze tensiuni în familie. Între reclamant și pârâți au existat permanent tensiuni, pârâtul le-a adus injurii grave și i-a agresat ori de câte ori interveneau în disputele cu fiica lor suferindă, pe care a agresat-o în mod repetat; ca urmare a agresiunilor fizice, reclamantului i s-a eliberat certificat medico-legal la ……... Consimțământul trebuie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice, or, în speță, manifestarea de voință în sensul gratificării pârâtului s-a realizat sub o constrângere de ordin familial; manifestarea de voință s-a făcut cu o rezervă mintală despre care pârâtul știa, având în vedere starea tensionată dintre părți, determinată fiind și de discordanța dintre interesele lor de natură juridică civilă și interesul salvării aparențelor morale ale căsniciei fiicei lor. Lipsa intenției de a gratifica echivalează cu lipsa totală a consimțământului și nu doar a cauzei, sancțiunea fiind nulitatea absolută.
În drept invocă art. 831 cod civil de la 1864, 1023 Cod civil nou.
În probațiune depun înscrisuri și solicită proba testimonială.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 721 lei și cu timbru judiciar de 0,3 lei.
Prin întâmpinarea depusă la …… prin serviciul registratură al instanței .. pârâtul a invocat excepția inadmisibilității acțiunii întrucât este întemeiată pe dispozițiile noului Cod civil, or, în speță este aplicabil Codul civil de la 1864; a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei ……… întrucât din motivele cererii rezultă că doar împotriva reclamantului au fost exercitate actele de violență, iar acțiunea în revocare pentru ingratitudine este una personală.
Pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondată. În motivare arată că relația cu socrii săi a fost de la început afectată de faptul că el era ortodox, iar ei - baptiști, fiind nemulțumiți că nepotul lor a fost botezat ortodox. Soția sa suferă de o boală gravă, iar reclamanții s-au considerat îndreptățiți să intervină în căsnicia lor, fiind prezenți zilnic în casa lor și intrând fără a cere permisiunea. Cu privire la incidentul din ……….. arată că reclamanții au intrat în casă fără să bată la ușă, iar la reproșul pârâtului reclamantul a arătat că vine în propria sa casă și, provocat și de reclamantă, l-a amenințat că-l dă afară; a izbit cu pumnul în frigider, apoi a încercat să-l ia pe pârât de gulerul pijamalei, dar a alunecat, reușind să-i agațe urechea. Consideră pârâtul că incidentul a fost provocat de reclamanți și nu poate constitui o cauză de revocare a donației, fiind rezultatul exclusiv al manevrelor acestora. Donația nu poate fi nulă absolut pentru lipsa cauzei, întrucât din contractul de donație rezultă clar intenția de a gratifica, iar prin faptul că reclamanții i-au donat terenul pentru a nu crea tensiuni în familie reiese existența unui consimțământ valabil. Neînțelegerile și divorțul dintre donatari precum și faptele personale ale donatorilor care au generat discuțiile nu reprezintă cauze de revocare.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, interogatoriul părților și proba testimonială.
Excepțiile inadmisibilității și a lipsei calității procesuale active a reclamantei …………, invocate de pârât, au fost respinse de instanță în ședința publică din ….
ANALIZA INSTANȚEI
Situația de fapt reținută
Prin contractul de donație imobiliară autentificat sub nr. … de BNP .… reclamanții au donat pârâtului și soției sale, …….., dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ………. ce constă în teren intravilan în pusta …, în suprafață de 180 mp, înscris în CF …….., nr. cadastral …….. Din înscrierile în CF reiese că pe terenul primit cu titlu de donație soții .. și-au ridicat o casă și că întregul imobil este ipotecat în favoarea …. pentru garantarea unui împrumut.
Fiica reclamanților, …… suferă de tetrapareză spastică HTA (certificat medico - legal - .), care se manifestă, conform declarațiilor martorilor, prin stări de dezechilibru, necesitând ajutor în acele situații.
Din interogatoriul reclamanților luat în ședința publică din .. …, instanța reține următoarele: au donat terenul în cauză, care se afla lângă casa lor, pentru a avea posibilitatea să-și ajute fiica bolnavă; inițial au intenționat să doneze doar fiicei, dar pârâtul a fost nemulțumit și, pentru a nu crea tensiuni, au donat ambilor soți; aveau cheie de la imobilul soților .., putând intra oricând ar fi fost nevoie, la fel cum și pârâtul avea acces în casa reclamanților cu propria cheie.
În primăvara anului …, aflându-se în mașina sa, pe fondul unor certuri, pârâtul a adresat cuvinte jignitoare reclamantei și, pentru că aceasta l-a scuipat, a dat-o jos din mașină (interogatoriul pârâtului …, interogatoriul reclamantei - …declarația martorei …)
Pe ……… reclamanta relatează în interogatoriu că a fost chemată de pârât pentru a o ajuta pe fiica sa, care căzuse, supărată fiind din cauza unei certe casnice; din cauză că a pus mâna mai brusc pe aceasta pentru a o ridica, pârâtul s-a enervat crezând că reclamanta i-a lovit soția, luând-o de umeri și lovind-o. Pârâtul a confirmat incidentul în interogatoriul luat în ședința publică din …), a recunoscut faptul că a împins-o pe reclamantă, dar nu și actele de violență.
Martora ……… a declarat că după acest eveniment pârâtul a schimbat yala de la ușa imobilului său …
Cu privire la incidentul din …, reclamanții arată în interogatoriu că au fost sunați de fiica lor, plângând, întrucât este jignită de pârât. Reclamantul a intrat în casa soților ……. fiind ușa deschisă. Pârâtul i-a cerut pe un ton violent să plece din casă, dar pentru că reclamantul a refuzat, l-a împins; reclamantul s-a dezechilibrat și, pentru a nu cădea, s-a agățat de cămașa pârâtului, care s-a rupt. În urma incidentului reclamantul a avut vânătăi în zona capului, reclamanta s-a plâns de dureri de cap (declarația martorei …….), iar pârâtul a avut o rană la ureche (declarația martorei …….).
Din relatările celor patru martori audiați în cauză instanța reține că relațiile dintre soții … și dintre reclamanți și pârât au fost bune, tinerii fiind ajutați de părinți. Martora ….. a arătat că pârâtul a fost un soț bun: își susținea soția la locul de muncă, organiza excursii și concedii pentru a i oferi o viață normală, o ducea la doctor și se interesa de diverse tratamente pentru ameliorarea sănătății sale. Aceeași martoră a arătat că pârâtul era nemulțumit de faptul că reclamanții interveneau mai mult decât era necesar în relația sa matrimonială …
Prin sentința civilă nr. 673/18.01.2012 a Judecătoriei Oradea a fost desfăcută căsătoria dintre soții …. prin acord.
Soluția instanței
Contractul de donație dedus judecății a fost încheiat în anul 2007, astfel că, în temeiul art. 3 din Legea 71/2011, în speță sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864.
Conform art. 831 pct. 2 Cod civil de la 1864, donația se revocă dacă donatarul este culpabil de delicte, cruzimi sau injurii grave.
În lipsa unor criterii stabilite de legiuitor, gravitatea injuriilor și a delictelor se apreciază de instanță în funcție de împrejurări și de calitatea părților.
Relațiile dintre reclamanți, în calitate de socri și pârât, în calitate de ginere au fost bune din anul 2007 până în anul 2011, când au început să se deterioreze, apărând certuri ce au culminat cu incidentele expuse mai sus.
Pârâtul a adus injurii și a exercitat acte de violență asupra reclamanților, dar acestea s-au produs în contextul unor certuri conjugale, pârâtul fiind oarecum provocat: cuvintele jignitoare ale pârâtului din primăvara anului 2011 au fost adresate reclamantei în timpul unor certuri în care cel mai probabil și reclamanta a avut un limbaj nepotrivit, din moment ce în final l-a scuipat pe pârât; comportamentul violent al pârâtului din 27.09.2011 a fost cauzat de impresia că reclamanta i-a lovit soția; reclamantul a intrat în casa pârâtului în seara zilei de 04.10.2011 fără a avea permisiunea acestuia, în situația în care și-a manifestat refuzul de a-i mai permite accesul neîngrădit prin schimbarea yalei la ușă.
Deteriorarea relațiilor dintre socri și ginere au fost cauzate de intervenția reclamanților - justificată din punctul lor de vedere, dat fiind starea specială de sănătate a fiicei - în neînțelegerile conjugale dintre pârât și soția sa. Faptele pârâtului din anul 2011 nu sunt o consecință a ingratitudinii sale față de donatori, ci o reacție, într-adevăr nedorită, la ingerința acestora, pe fondul unei stări sufletești deja tulburi.
Pentru motivele de mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiate capetele de cerere privind revocarea donației pentru ingratitudine și repunerea părților în situația anterioară.
Cauza actului juridic este formată din două elemente: scopul imediat și cel mediat.
Scopul imediat este un element abstract și invariabil întrucât este comun pentru toate actele juridice din aceeași categorie. La donație scopul imediat constă în intenția de a gratifica. Acesta a existat la încheierea contractului de donație nr. ………, reclamanții exprimând acordul de voință în acest sens în fața notarului. De asemenea, reclamanta a arătat în interogatoriul său că s-a gândit mai mult timp înainte să doneze pârâtului, ceea ce dovedește intenția sa de a gratifica.
Scopul mediat este motivul determinant pentru care s-a încheiat contractul de donație și este un element variabil, diferit de la donator la donator. Acest element a fost avut în vedere de reclamanți când au arătat că au donat pârâtului nu pentru a-l gratifica, ci pentru a evita crearea unor tensiuni în familia fiicei lor. Sancțiunea pentru cauza falsă este, prin interpretarea dispozițiilor art. 948 pct. 4 cod civil de la 1864, nulitatea relativă, nu cea absolută. Termenul de prescripție pentru nulitatea relativă este de 3 ani, care s-a împlinit având în vedere că reclamanții au cunoscut eroarea la momentul încheierii contractului în anul 2007.
Semnând un act în fața notarului, fiind de acord ca acesta să fie înscris în cartea funciară și ca pârâtul să construiască o casă pe terenul donat, nu se poate reține existența unei rezerve mintale cu privire la intenția de a gratifica. Chiar dacă s-ar reține lipsa intenției reclamanților ca actul juridice să producă efecte în ce-l privește pe pârât, sancțiunea este aceeași, nulitatea relativă, nu nulitatea absolută, termenul de prescripție la acțiune fiind împlinit.
Pentru motivele de mai sus, constatarea nulității absolute a contractului de donație pentru lipsa cauzei și a consimțământului va fi respinsă ca neîntemeiată.
În temeiul art. 274 Cod proc. Civ., reclamanții vor fi obligați să achite pârâtului cheltuieli de judecată de 2.000 lei, reprezentând onorariu avocat achitat cu chitanța …………..
Văzând valoarea de sub 100.000 lei a obiectului cererii de chemare în judecată, conform art. 1 pct.1 ind. 1 alin.1 Cod de procedură civilă, instanța constată că prezenta hotărâre este supusă recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanții ………., domiciliați în Oradea, str. ………… în contradictoriu cu pârâtul …………., domiciliat în Oradea, str. …
Obligă reclamanții să achite pârâtului cheltuieli de judecată de 2.000 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, ……
PREȘEDINTE GREFIER
.
red. jud.
| ← rectificare carte funciară. Jurisprudență Proprietate privată | rezoluţiune contract. Jurisprudență Contracte → |
|---|
