rezoluţiune contract. Jurisprudență Contracte
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 14195/2013 din data de 19.12.2013
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. 21794/271/2012
SENTINȚA Nr. 14195/2013
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: ……..
Grefier: ……..
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții …….. și pe pârâții …, având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință expune referatul cauzei, învederându-se instanței că în prezenta cauză s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, după care:
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința din 28.11.2013, fiind consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunțarea soluției, inițial pentru data de 05.12.2013 și pentru data de 12.12.2013 și, ulterior, pentru astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea pe data de 10.12.2012, sub dosar cu nr. 21794/271/2012, reclamanții ….. și .., în contradictoriu cu pârâții …. și …….., au solicitat instanței:
- să dispună rezoluțiunea contractului de întreținere încheiat intre reclamanți si pârâți autentificat la data de 11 aprilie 2011 la BNP ….. cu nr. 423;
- sa dispună revenirea la situația anterioara încheierii contractului de întreținere cu privire la imobilele constând in: o casa de locuit situata in comuna Biharia, str. ……… înscrisa in CF …. B……(pe suport hirtie), situata pe parcela nr. top 1……. …….., din care fiecare a avut in proprietate cota de 1/2, precum si imobilele constând in:
- teren intravilan, parcela nr. top. …., suprafața de …….. mp. teren arabil, parcela nr. top. 1…………, teren intravilan reprezentând curtea casei de mai sus, in suprafața de 1507 mp. si
- teren extravilan proprietate extrafunciară conform Titlului de proprietate nr. ……...03.1997,constând in cota de 24000/689800 parți din parcela nr. ……, cota de 22373/583400 din parcela ……, cota de 22500/684600 parți din parcela nr. top. …., cota de 8500/266000 parți din parcela 1…., cota de 10000/101400 parți din parcela nr. top …, vie in extravilan, parcela nr. top. 1…../33, in
suprafața de 7200 mp, vie in extravilan in întregime, proprietatea reclamantului ……, dobândite prin Titlul de proprietate de mai sus, situate pe raza localității Biharia, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că reclamanții au încheiat cu pârâții un contract de întreținere la data de 21 aprilie 2011, prin care au transmis acestora dreptul de nuda proprietate asupra casei si terenului situat intravilan descris mai sus, precum si întreg dreptul de proprietate asupra terenurilor extravilane descrise mai sus. Pentru imobilele dobândite, pârâții trebuiau sa le asigure întreținerea completa, cu toate cele necesare traiului, alimente, îmbrăcăminte, combustibil pentru iarna, asistenta medicala si medicamente. îngrijire corporala si curățenia domiciliului. Aceștia nu au respectat contractul, deoarece de la mijlocul lunii noiembrie 2012 nu le-au mai adus deloc mâncare, iar anterior au pregătit mâncarea din gâștele si ratele din gospodăria lor, crescute de ei, in loc sa o procure ei. Mai mult, consumau si ei din mâncarea pregătita din pasările crescute de noi. Ei nu le-au adus mâncare decât o data pe zi. Haine nu le-au adus deloc, combustibil pentru foc nu ne-au adus deloc, fiind cumpărat de ei din
banii lor. Medicamente au cumpărat pe banii lor, iar curățenie acasă nu le-au făcut. Când reclamanta a fost bolnava la pat, nu i-au asigurat îngrijirea corporala conform contractului de întreținere încheiat. Pârâții le-au luat suma de 19.000 lei din casa, mințindu-i ca o vor pune la banca pentru înmormântarea lor, pe numele lor, deși ei sunt obligați sa îi înmormânteze pe cheltuiala lor, conform contractului. Aceasta s-a întâmplat la câteva luni după încheierea contractului de întreținere. Nu le-au dat niciun fel de acte cu privire la suma de 19 000 lei, din care sa rezulte ca au depus-o la banca. Suma reprezenta economiile reclamanților. Pentru nerespectarea contractului încheiat si al comportamentului inadecvat al pârâților fata de ei, solicita rezoluțiuna contractului de întreținere încheiat si revenirea la situația anterioara încheierii acestuia cu privire la imobile.
In drept, invocă dispozițiile art. 969, 1020, 1021 cod civil.
Prin încheierea din data de 08.05.2013, instanța a admis în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanți (fila 57), obligându-i pe aceștia să achite o taxă de timbru în cuantum de 2.877,46 lei și 2,5 lei timbru judiciar. Prin încheierea de ședință din 22.05.2013, instanța a dispus eșalonarea acestei taxe de timbru în 10 rate lunare (filele 63-64).
Reclamanții au achitat parțial taxa de timbru, și anume suma de 1787 lei, conform chitanțelor depuse la filele 66, 81-82, 87, 90 și 102 din dosar, pentru diferență urmând a fi executați silit de organul fiscal competent.
Pârâții au depus întâmpinare (fila 13), solicitând respingerea acțiunii. Au arătat că, în fapt, corespunde adevărului că între pârâți, pe de o parte, și reclamanți, pe de altă parte, a fost încheiat la data de 11.04.2011 un contract de
întreținere. Pârâții și-au îndeplinit în totalitate obligațiile asumate, în sensul în care am prestat întreținerea față de reclamanți, asigurându-le acestora toate cele
necesare traiului, respectiv, alimente, îmbrăcăminte, combustibil pentru încălzire în timpul iernii, medicamente, precum și asistență medicală în raport cu starea de sănătate a acestora. Au precizat că nu corespund adevărului afirmațiile din acțiunea principală, prin care se arată că, începând cu mijlocul lunii noiembrie 2012, ar fi întrerupt prestația obligației de întreținere, dovada contrară acestui fapt fiind actele medicale eliberate ulterior acestui moment, precum și înscrisuri reprezentând bonuri fiscale care atestă faptul că pârâții au fost cei care le-au achiziționat medicamentele necesare în fiecare lună. De asemenea, au precizat că și-au îndeplinit obligațiile și în ceea ce privește asigurarea hranei zilnice și a combustibilului pentru foc necesar bunicilor lor. De altfel, este evident că motivul pentru care s-a procedat la introducerea unei asemenea cereri nu este reprezentat în mod real de neexecutarea obligațiilor de întreținere de către pârâți, ci de interesele unor persoane străine de familia lor și care doresc anularea acestui contract și încheierea unui nou contract cu bunicii lor. O dovadă clară în acest sens o reprezintă faptul că în acțiune se susține că, începând eu mijlocul lunii noiembrie 2012, pârâții nu și-ar mai fi îndeplinit obligațiile asumate prin contract, iar acțiunea a fost introdusă în data de 10.12.2012, această grabă fiind total nejustificată, în condițiile în care nu a existat nicio discuție în familie legată de vreo nemulțumire a bunicilor lor raportat la modul în care i-au întreținut în toată această perioadă.
Instanța a încuviințat în cauză proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părților, precum și proba testimonială, fiind ascultați martorii …. (fila 91), ……(filele 92-93), …… (filele 105-106), …… (filele 107-108), …….. (filele 110-111).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele, instanța reține următoarele:
În fapt, prin contractul de întreținere încheiat intre reclamanții ……., pe de o parte, si pârâții ……., pe de altă parte, s-a încheiat contractul de întreținere autentificat la data de 21 aprilie 2011 la BNP …… prin încheierea de autentificare nr. …. (filele 6-7). De menționat că pârâtul ………… este nepotul reclamanților.
Prin acest contract, primii s-au obligat să dea cu titlu de întreținere întregul lor drept de proprietate asupra tuturor imobilelor terenuri extravilane descrise mai sus la punctul 3 și nuda proprietate asupra casei și terenurilor intravilane descrise la punctul 1 și 2, numiților ……. și …….., în schimbul întreținerii lor complete cu toate cele necesare traiului, alimente, îmbrăcăminte, combustibil pentru încălzire în timpul iernii, în caz de boală să li se asigure asistență medicală și medicamente, să li se asigure întreținere corporală, curățenia domiciliului lor, iar la decesul lor să fie înmormântați cu cinstea cuvenită, întreținătorii suportând și cheltuielile de înmormântare. Reclamanții și-au rezervat dreptul de uzufruct viager asupra casei de locuit.
Obiectul acestui contract l-au constituit următoarele imobile: o casa de locuit situata in comuna Biharia, str. ……. in CF ….Biharia (pe suport hârtie), situata pe parcela nr. top 1…… Biharia; teren intravilan, parcela nr. top. …. suprafața de 3…… m.p. teren arabil, parcela nr. top. 1………., teren intravilan reprezentând curtea casei de mai sus, in suprafața de 1507 m.p.; teren extravilan proprietate extrafunciară, conform Titlului de proprietate nr. …..28.03.1997, constând in cota de 24000/689800 parți din parcela nr. …., cota de 22373/583400 din parcela … cota de 22500/684600 parți din parcela nr. top. .. de 8500/266000 parți din parcela …, cota de 10000/101400 parți din parcela nr. top …., vie in extravilan, parcela nr. top. …, in
suprafața de 7200 mp, vie in extravilan in întregime, situate pe raza localității Biharia.
Instanța va reține că prezentul contract este unul dintre contractele nenumite, prin care o parte își asumă obligația de a-i asigura întreținerea celeilalte părți, pe tot timpul vieții, în schimbul înstrăinării unor bunuri.
Având în vedere caracteristicile contractului de întreținere sinalagmatic, oneros și aleatoriu, speța poate fi analizată prin prisma art.1020 Cod civil, potrivit căruia condiția rezolutorie este întotdeauna subînțeleasă în contractul sinalagmatic, în cazul în care una din părți nu-și execută obligațiile.
În cazul în care debitorul întreținerii nu-și îndeplinește obligațiile asumate din cauza unor împrejurări ce îi sunt imputabile, creditorul întreținerii are dreptul să ceară în justiție, în temeiul art. 1021 din vechiul cod civil (aplicabil în speță, raportat la data nașterii raporturilor juridice dintre părți), fie rezoluțiunea contractului, fie transformarea obligației de întreținere în despăgubiri echivalente, potrivit art. 1075 din același Cod civil. Culpa trebuie, prin urmare, să aparțină celeilalte părți contractante, și nu creditorului întreținerii.
Debitorul întreținerii este obligat sa acorde întreținerea in natura, in condițiile prevăzute in contract, iar in lipsa unor stipulații speciale, potrivit regulilor aplicabile obligațiilor de a face contractate intuitu personae.
In prezenta cauza, intre parți, s-au prevăzut in contract, condițiile speciale de acordare a întreținerii in natura, astfel cum acestea au fost descrise mai sus. De menționat că întreținerea in natura este variabila, in funcție de necesitățile creditorului, de costul vieții si trebuie sa acopere nevoile creditorului întreținerii.
Din probatoriul administrat în cauză, reiese că pârâții nu își pot executa obligațiile de întreținere a reclamanților, în contextul în care aceștia din urmă sunt cei care refuză întreținerea.
Astfel, pârâții, întrebați fiind la interogatoriu (filele 78-80), au susținut că au dus mâncare reclamanților o dată pe zi începând cu data încheierii contractului până în data de 01.12.2012, când reclamanții au refuzat să mai primească mâncarea, motivând că nu le mai place mâncarea. Ulterior, reclamanții au refuzat să mai primească mâncarea, aruncând-o. Au mai arătat că mergeau la medicul curant al reclamanților și, în baza rețetelor date de acesta, achiziționau medicamentele necesare pentru reclamanți, pe care le duceau reclamanților. Atunci când reclamanții le permiteau să intre în locuința lor, lăsau medicamentele pe masă, iar ulterior, atunci când reclamanții nu i-au mai lăsat să intre în locuință, lăsau plasa de medicamente lângă ușa de la intrare. Au mai arătat că i-au dus pe reclamanți la medicul ortoped și la neurolog atunci când a fost nevoie, vizitând-o pe reclamantă la spital atunci când aceasta a fost internată.
Din interogatoriul luat reclamanților (filele 74-77), reiese că pârâții veneau în fiecare seară la locuința reclamanților pentru a le aduce mâncare, însă reclamanții erau cei care refuzau mâncarea. Astfel, la întrebarea nr. 5 din interogatoriu, reclamanta a relatat că ,,am refuzat mâncarea și să-i primesc pe pârâți în casă, deoarece veneau târziu, la ora 20:00 seara, oră la care nu aveam nevoie de mâncare, ci doar de puțin ceai’’. La întrebarea nr. 4, reclamanta a declarat: ,,când am fost internată în spital, m-a dus salvarea, iar nepoții (pârâții - s.n.) au venit să mă viziteze la spital. Nepoții (pârâții - s.n.) au fost cei care m-au dus la ortoped și neurolog când a fost nevoie’’.
De asemenea, la întrebările nr. 5 și 6 din interogatoriu, reclamantul a declarat următoarele: ,,arăt că pârâții veneau zilnic, seara, în jur de ora 19:00, însă noi refuzam mâncarea, deoarece mâncarea nu era de natură a fi mâncată de bătrâni ca noi… În urmă cu 2 săptămâni, pârâții au venit și au lăsat agățată în poartă o pungă cu medicamente, care și în prezent se află în același loc’’.
Instanța va reține că declarațiile pârâților sunt susținute de înscrisurile depuse de aceștia la filele 15-31 din dosarul cauzei. Astfel, pârâții au depus la dosar adeverințe medicale, fișe de examinare medicală, rezultatele unor analize de sânge, bilete de consultații, bilete de ieșire din spital, toate eliberate pe seama reclamanților. Pârâții au mai depus o adeverință eliberată de farmacia ,,Sancta Trinitas’’ SRL, din care reiese că pârâta a achiziționat medicamente pentru reclamantă, în baza unor prescripții medicale. Pârâții au depus inclusiv bonuri fiscale cu care probează că au achiziționat astfel de medicamente.
Prin urmare, din aceste înscrisuri, reiese că pârâții s-au preocupat de reclamanți, în sensul că i-au dus la medic atunci când aveau nevoie și le-au cumpărat și medicamente. Instanța va prezuma toate aceste lucruri, din moment ce, în caz contrar, pârâții nu ar fi avut vreo posibilitate să depună aceste acte medicale la dosarul cauzei.
Reclamanții au mai susținut că au înmânat pârâților suma de 19.000 lei, pentru ca aceștia din urmă să o depună la bancă și să se folosească de ea, atunci când va fi nevoie, pentru suportarea cheltuielilor de înmormântare ale reclamanților, însă pârâții nu au depus la bancă acești bani.
Această susținere este contrazisă de contractul de depozit bancar depus de pârâți la filele 94-95, din care reiese că pârâta a depus suma de 19.000 lei la Banca Transilvania, cu titlu de depozit. Este adevărat că suma de bani a fost depusă pe numele pârâtei, însă este plauzibil acest lucru, deoarece, cum voința reclamanților a fost aceea ca banii să fie folosiți pentru înmormântarea lor, în cazul în care banii ar fi fost depuși pe numele lor, pârâții nu mai aveau acces la bani atunci când urmau să îi folosească în scopul arătat.
Starea de fapt descrisă de pârâți este susținută și prin declarațiile martorilor propuși de aceștia. Astfel, martorul ……. a relatat că, de câțiva ani, pârâții mergeau zilnic la reclamanți, ducându-le mâncare și medicamente, care inițial au fost acceptate de reclamanți, iar apoi refuzate. Martorul i-a însoțit personal pe pârâți la locuința reclamanților, asistând personal la discuții între aceștia, constatând că pârâții încercau să le vorbească frumos reclamanților, iar aceștia din urmă îi dădeau afară. Martorul a mai fost de față atunci când reclamanții le-au comunicat pârâților că refuză să mai primească mâncare și medicamente de la ei, deoarece pârâții încearcă să îi otrăvească. Odată, martorul a văzut personal mâncarea pe care pârâții o duceau, fiind vorba despre supă și felul doi, martorul relatând că el însuși ar fi mâncat acea mâncare. Martorul a mai fost de față și atunci când pârâtul lăsa pe masă mâncarea, iar reclamanții refuzau să o ia, odată văzând-o personal pe reclamantă aruncând cu mâncarea după pârâți. Martorul a mai relatat că are cunoștință de faptul că medicamentele cumpărate de pârâți erau achiziționate pe baza rețetelor primite de la medicul de familie al reclamanților, iar pârâtul i-a arătat personal rețeta primită de la medicul de familie, martorul constatând că medicamentele duse reclamanților se regăseau pe rețetă (fila 91).
Cel de-al doilea martor propus de pârâți, numitul ………. (filele 105-106), a relatat următoarele: fiind consătean și fost coleg de clasă cu pârâtul, acesta din urmă i-a relatat că încheiase un contract de întreținere cu reclamanții, care erau bunicii săi. Pârâtul i s-a plâns că reclamanții refuzau alimentele și medicamentele pe care le ducea acestora, context în care pârâtul l-a rugat să îl însoțească la locuința reclamanților, pentru ca lumea din sat să nu comenteze că nu și-ar îndeplini obligațiile de întreținere față de reclamanți. Martorul a mai arătat că, începând cu luna noiembrie 2012, s-a deplasat împreună cu pârâtul de mai multe ori la locuința reclamanților, uneori chiar săptămânal, constatând personal că pârâtul le ducea acestora mâncare gătită, apă îmbuteliată și medicamente. A mai arătat că reclamanții refuzau să primească bunurile aduse de pârât, însă pârâtul le-a lăsat de fiecare dată la locuința lor. Martorul a asistat la discuții în care reclamanta îi solicita pârâtului să părăsească locuința lor, adresându-i cuvinte jignitoare, spunându-i că nu au nevoie de alimentele și medicamentele aduse de acesta. De asemenea, martorul a mai relatat că, fiind agent de poliție la postul de poliție din Biharia, a auzit zvonuri prin comună din care reieșea că reclamanții au fost influențați de anumiți vecini în decizia lor de a rezilia contractul de întreținere, în concret fiind vorba despre doamnele ………. Fiind coleg de școală cu pârâtul și cunoscându-l pe acesta de mic copil, mai știe că pârâtul a avut o relație foarte bună cu reclamanții, până în urmă cu 1-2 ani. De asemenea, mergând în locuința reclamanților, martorul nu i-a auzit niciodată pe aceștia făcând vreun reproș concret pârâților cu privire la întreținerea prestată de aceștia din urmă, însă foarte des îi adresau pârâtului injurii atunci când acesta mergea la locuința lor pentru a le duce alimente, martorul asistând de multe ori la astfel de incidente.
Declarația martorei ………, propusă de reclamanți, este, în parte, conformă cu cele relatate de toate părțile litigante (fila 92). Astfel, martora a arătat că pârâții duceau mâncare în fiecare seară reclamanților și le luau hainele la spălat o dată pe săptămână. Martora știe că reclamanții aruncau de fiecare dată mâncarea, pentru că nu le convenea modalitatea în care era gătită. Martora a mai avut cunoștință și de faptul că pârâții cumpărau medicamente reclamanților, iar după ce reclamanții au refuzat să-i mai primească pe pârâți în locuința lor, aceștia din urmă lăsau medicamentele și mâncarea lângă poartă. Martora a mai relatat că, inclusiv cu o lună anterior datei la care i-a fost luată depoziția de martor în fața instanței, martora a văzut medicamentele agățate de pârâți de poarta reclamanților. Martora a mai fost prezentă personal la spital atunci când pârâții au vizitat-o pe reclamanta care era internată.
Aceeași martoră a insistat însă și pe faptul că, în contextul în care pârâții nu îi îngrijeau corespunzător pe reclamanți, ea însăși a fost cea care i-a îngrijit personal pe reclamanți. Însă, declarațiile acestei martore sunt contradictorii. Astfel, aceasta a relatat că, deși pârâtul i-a solicitat la începutul anului 2011 să aibă grijă de reclamantă, care era bolnavă, contra unei sume de bani, nu a fost de acord, ,,deoarece am considerat că era prea mare bătaie de cap’’. Ulterior, însă, martora și-a schimbat radical poziția, arătând că a fost de acord să meargă chiar zilnic la reclamanți, spălând-o și îngrijind-o zilnic pe reclamantă în această perioadă, inclusiv în prezent, obișnuind să efectueze curățenie în casa reclamanților, ,,deși nu mi se oferea niciun fel de beneficiu financiar’’.
Cu privire la declarațiile celorlalte două martore propuse de reclamanți, instanța le va înlătura, pentru următoarele considerente: martora …….. (filele 107-108) a arătat la începutul declarației că relațiile dintre reclamanți și pârâți nu au fost niciodată prea bune și nu înțelege care a fost motivul pentru care între părți s-a încheiat contractul de întreținere. Ulterior, pe la jumătatea declarației dată în fața instanței, martora a declarat că, de fapt, părțile s-au înțeles la început, iar neînțelegerile dintre ele au început doar după încheierea contractului de întreținere.
Martora a mai arătat că, vecină fiind cu reclamanții, știe că în fiecare seară, atunci când pârâții veneau de la serviciu, treceau pe la locuința reclamanților pentru a le duce de mâncare. De menționat că martora a relatat că nu a fost niciodată prezentă în locuința reclamanților atunci când pârâții veneau să le aducă mâncare și medicamente, prin urmare nu a fost prezentă personal la discuțiile dintre părțile litigante și nici nu a putut constata personal comportamentul acestora.
Martora a mai relatat că reclamanții i se plângeau că mâncarea dusă de pârâți nu era bună. Martora a arătat că nu știe în concret ce fel de mâncare duceau pârâții reclamanților, însă, odată, chemată fiind de reclamantă, aceasta i-a arătat că primise de la pârâți în seara respectivă un bol cu macaroane și două bucăți de costiță, cu privire la care reclamanții se plângeau că nu este mâncare adecvată.
Martora a mai relatat că pârâții nu s-au preocupat să îi ducă pe reclamanți la spital și nu i-au vizitat niciodată pe reclamanți atunci când erau internați, singurele persoane care s-au preocupat de reclamanți în timp ce aceștia erau internați în spital fiind doar martora și vecina lor, doamna …….. (care și aceasta a fost ascultată ca martor în cauză). Însă, declarația martorei este contrazisă de chiar răspunsurile la interogatoriu oferite de reclamanți, care au declarat că pârâții i-au vizitat la spital când au fost internați, i-au dus la medicul ortoped și la cel neurolog atunci când a fost nevoie, aspecte care reies din cele de mai sus. De altfel, din chiar declarația martorei ……, propusă de reclamanți, reiese că martora ……a fost prezentă personal la spital atunci când pârâții au vizitat-o pe reclamanta care era internată.
Martora ….. (filele 110-111), propusă tot de reclamanți, a relatat că pârâții nu i-au vizitat pe reclamanți decât după încheierea contractului de întreținere. Ulterior încheierii contractului, pârâții obișnuiau să ducă mâncare reclamanților, iar martora a fost de față odată, când a vizualizat mâncarea și a constatat că era vorba despre niște macaroane, mâncare pe care martora nu a considerat-o comestibilă. Din spusele reclamanților, a aflat de la aceștia că pârâții nu le-au efectuat niciodată curățenie și nu le-au spălat hainele, reclamanta povestindu-i că a trebuit să cheme o dată o vecină pentru a o pieptăna, motivând că pârâtei îi este greață să facă acest lucru. Tot de la reclamanți martora știe că pârâta a refuzat să îi taie reclamantului unghiile de la picioare, motivând că îi este greață. Mai știe de la reclamanți că pârâții nu le-au cumpărat niciodată lemne și nu au prestat niciodată întreținere corporală reclamanților, iar reclamanții i-au spus că pârâtul le-a promis că îi va duce la azil.
Raportat la suma de bani înmânată de reclamanți pârâților pentru a folosi această sumă de bani cu ocazia înmormântării lor, martora a dorit să fie de față atunci când pârâtul a fost chemat de o vecină la locuința reclamanților, pentru a fi interogat cu privire la ce anume a făcut cu banii respectivi.
Instanța va reține însă, că deși martora a relatat în detaliu despre refuzul reclamanților de a presta întreținere reclamanților și de a le duce o mâncare adecvată, fiind foarte interesată să afle de la reclamanți despre toate acestea aspecte, precum și despre destinația care a fost dată de pârâți banilor primiți de la reclamanți, aceeași martoră nu a fost nici măcar curioasă ca, atunci când a văzut o plasă cu medicamente agățată de ușa reclamanților, să îi întrebe pe aceștia ce este cu acele medicamente.
Instanța va înlătura declarația acestei martore, dat fiind faptul că nu a fost prezentă în locuința reclamanților atunci când pârâții veneau să le aducă mâncare și medicamente, prin urmare nu a fost prezentă personal la discuțiile dintre părțile litigante și nici nu a putut constata personal comportamentul acestora.
Mai mult, instanța va mai reține că, doar cu câteva luni înainte de a-i fi luată depoziția de martor în fața instanței, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP …. sub nr. 1115/13.05.2013 (fila 114), reclamantul, prin mandatar …. (care este fiul martorei ! ), a înstrăinat numitului …. (care este soțul martorei ! ), o suprafață de teren aflată chiar în apropierea terenului înstrăinat de reclamanți pârâților în schimbul întreținerii lor. De menționat că relațiile de rudenie arătate au fost recunoscute în fața instanței chiar de martora ...
Deși cea mai virulentă declarație împotriva pârâților a fost cea a martorei ….. instanța va pune sub semnul îndoielii cele relatate de aceasta, având în vedere că a relatat aspecte pe care reclamanții înșiși nu le-au relatat nemijlocit în fața instanței, atunci când au fost ascultați la interogatoriu ( ex: că pârâții nu le-au efectuat niciodată curățenie și nu le-au spălat hainele, că pârâții nu le-au cumpărat niciodată lemne și nu au prestat niciodată întreținere corporală reclamanților, că pârâtul le-a promis că îi va duce la azil etc). Or reclamanții nu au susținut aceste lucruri, ci dimpotrivă, au recunoscut că pârâții le duceau mâncare și medicamente, îi duceau la medic și îi vizitau la spital etc.
Dat fiind existența contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP ….. sub nr. …..5/13.05.2013 (fila 114), instanța nu va exclude posibilitatea ca martora ……… să aibă vreun interes personal în desființarea contractului de întreținere care face obiectul cauzei, motiv pentru care va înlătura în totalitate, pentru toate cele reținute mai sus, declarația acestei martore.
Punând în balanță declarațiile martorilor propuși de pârâți cu declarațiile celorlalte două martore propuse de reclamanți, instanța va da valoare probatorie mai mare primelor declarații, dat fiind că depozițiile martorelor propuse de pârâți, …., sunt contradictorii, iar ultima nici nu a fost prezentă personal la discuțiile dintre părțile litigante și nici nu a putut constata personal comportamentul acestora.
De menționat că martorul ….. a și relatat că, fiind agent de poliție la postul de poliție din ….. a auzit zvonuri prin comună din care reieșea că reclamanții au fost influențați de anumiți vecini în decizia lor de a rezilia contractul de întreținere, în concret fiind vorba despre doamnele …. și Petricaș (ambele martore propuse în cauză de reclamanți, cu privire la ultima existând indicii serioase, dovedite prin contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP .. sub nr. 1115/13.05.2013, că poate avea un interes în acest sens).
După cum s-a reținut mai sus, rezoluțiunea contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere se poate dispune în temeiul dispozițiilor art. 1020 din vechiul Cod civil numai dacă, din culpa pârâților, reclamanții nu au primit întreținerea cuvenită. Astfel, o asemenea sancțiune se poate dispune doar in cazul in care rezulta neîndoielnic doar culpa debitorului obligației de întreținere, întrucât daca neexecutarea obligației este determinata de culpa creditorului, care refuza nejustificat primirea întreținerii sau daca neexecutarea întreținerii se datorează conduitei capricioase a creditorului, o astfel de sancțiune nu, poate interveni, decât cu acordul debitorului.
Or, în speța dedusă judecății, rezoluțiunea nu poate fi dispusă, în contextul în care pârâții nu și-au putut executa obligațiile de întreținere din însăși culpa reclamanților care cer rezoluțiunea, aceștia din urmă refuzând să li se mai presteze întreținerea, fie din proprie inițiativă, fie la sugestiile unor terți interesați de imobilele care fac obiectul contractului de întreținere.
In speță, s-a făcut dovada că pârâții și-au îndeplinit obligațiile asumate atâta timp cât au fost lăsați să o facă. Reclamanții nu pot invoca propria culpă în neexecutarea obligațiilor asumate de pârâți. Astfel, întreținutul nu poate cere desființarea contractului pe motiv ca nu mai dorește sa primească întreținerea.
Este aplicarea in practica a adagiului ,,nemo auditur propriam turpitudinem alegans - nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze de propria sa culpă pentru a obține in justiție ocrotirea unui drept’’.
Având în vedere aceste argumente de fapt și de drept, instanța va respinge ca nefondată prezenta acțiune.
Raportat la art. 274, alin. 1 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a reclamanților, instanța va respinge cererea acestora de acordare a cheltuielilor de judecată. Instanța va lua act că, deși pârâții au solicitat cheltuieli de judecată, nu au depus niciun înscris justificativ în acest sens, putându-le eventual solicita pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de reclamanții .., ambii domiciliați în Biharia, str. Gării, nr. 49, județul Bihor, în contradictoriu cu pârâții .., ambii domiciliați în Biharia, str. ……….., județul Bihor.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica azi, 19 decembrie 2013.
Președinte, Grefier,
……..
Red…………………
……….
| ← evacuare. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte... | partaj judiciar. Jurisprudență Succesiuni, moşteniri → |
|---|
