Sechestru judiciar. Condiţii pentru a se putea dispune înfiinţarea unui sechestru judiciar
| Comentarii |
|
C.proc.civ., art. 596 C.civ., art. 1632
Sechestrul judiciar, ca şi sechestrul asigurător, constituie mijloace procesuale puse la îndemâna creditorilor pentru a putea împiedica înstrăinarea sau degradarea, în timpul judecăţii, a averii debitorului sau a bunului urmărit prin proces, asigurând astfel executarea hotărârii viitoare.
Din cuprinsul prevederilor înscrise în art. 596 C.proc.civ. şi art. 1632 C.civ., rezultă că, pentru încuviinţarea sechestrului judiciar, se cere să existe un proces cu privire la proprietatea sau posesia unui lucru mobil sau imobil, ori la administrarea sau folosinţa unui bun proprietate comună. în caz contrar, o asemenea măsură nu poate fi dispusă.
C.S.J., secţia civilă, decizia nr. 219 din 28 ianuarie 1994
N.M.R. a chemat în judecată pe H.A. solicitând ca, prin ordonanţă preşedinţială, să se dispună indisponibilizarea, prin sechestru, a apartamentului nr. 44 situat în Deva, bd. Decebal bl. R., sc. D., et. II, deoarece, în legătură cu acest apartament între părţi s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare în baza căruia el a plătit pârâtei, ca garanţie, 5000 dolari SUA, iar în prezent există riscul ca pârâta să înstrăineze apartamentul altei persoane.
Prin sentinţa civilă nr. 427 din 24 ianuarie 1992, dată în temeiul art. 581 C.proc.civ., fără citarea părţilor, Judecătoria Deva a admis cererea
reclamantului şi a dispus înfiinţarea sechestrului judiciar asupra imobilului precizat în cerere, numind în calitate de sechestru judiciar pe R.N.
Procurorul general a declarat recurs extraordinar susţinând că instanţa a înfiinţat sechestrul asupra apartamentului proprietatea pârâtei, fără să fie întrunite cerinţele legale referitoare la aplicarea acestei măsuri.
S-a cerut, prin recursul extraordinar, casarea hotărârii şi respingerea cererii reclamantului.
Recursul extraordinar este întemeiat. Sechestrul judiciar, ca şi sechestrul asigurător, constituie mijloace procesuale puse la îndemâna creditorilor pentru a putea împiedica înstrăinarea sau degradarea, în timpul judecăţii, a averii debitorului sau a bunului urmărit prin proces, asigurând astfel executarea hotărârii viitoare.
Reglementarea acestor măsuri procesuale conduce la realizarea principiului ce rezultă din dispoziţiile art. 1718 C.civ., potrivit cărora orice persoană obligată personal este ţinută a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.
Referitor la sechestrul judiciar, art. 596 C.proc.civ., prevede că ori de câte ori există un proces asupra proprietăţii sau posesiei unui lucru mişcător sau nemişcător, ori asupra administrării sau folosinţei unui lucru comun, instanţa de judecată va putea, la cererea celui interesat şi după citarea părţilor, să încuviinţeze sechestrul bunului sau al lucrului comun, a căruia proprietate, posesie, administrare sau folosinţă se discută.
Instituţia sechestrului judiciar este reglementată şi în art. 1632 C.civ., care precizează că instanţa de judecată poate ordona sechestrul unui imobil sau al unui lucru mobil pentru a cărui proprietate ori posesie se judecă două sau mai multe persoane.
Din cuprinsul textelor menţionate rezultă că, pentru încuviinţarea sechestrului judiciar se cere să existe un proces cu privire la proprietatea sau posesia unui lucru mobil sau imobil, ori la administrarea sau folosinţa lucrului comun.
Rezultă, de asemenea, că cererea de sechestru judiciar se judecă cu citarea părţilor.
în cauză, nu s-a dovedit că între părţi există un proces cu privire la imobilul asupra căruia s-a cerut aplicarea sechestrului judiciar, iar cererea a fost soluţionată, contrar dispoziţiilor art. 596 C.proc.civ., prin ordonanţă preşedinţială, fară citarea părţilor.
în aceste condiţii, recursul extraordinar a fost admis şi a fost casată hotărârea pronunţată în cauză, respingându-se cererea formulată de reclamant pentru înfiinţarea sechestrului judiciar.
| ← Sechestru asigurător. Condiţii. Procedură | Sechestru asigurător. Instituire. Temei juridic → |
|---|
