servitute. Jurisprudență Servituţi
| Comentarii |
|
Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 48 din data de 10.01.2013
Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulată de către reclamantul M. L., împotriva pârâtei A. U. .I, având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul personal, reprezentanta acestuia av. B. V. și reprezentantul pârâtei, av. K.J
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentanta reclamantului depune la dosar în ședință publică dovada achitării diferenței onorariu expert în sumă de 225 lei.
Reprezentantul pârâtei se obligă, ca până la sfârșitul dezbaterilor să depună la dosar dovada achitării diferenței onorariu expert în sumă de 200 lei.
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, respectiv stabilirea unui drept de servitute de trecere cu animalele pe imobilul cadastral nr. 95, proprietatea pârâtei, conform variantei II din lucrarea de expertiză întocmită de exp. B. I..
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepției lipsei de interes a reclamantului. De asemenea solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Precizează faptul că, dacă trecerea animalelor nu este îngrădită, nu se poate respecta un traseu bine definit sau prestabilit, intrând și pe terenurile învecinate, distrugând astfel pășunea.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la instanță la data de 30.09.2011, reclamantul M. L. a chemat în judecată pe pârâta A. U. I., solicitând stabilirea unui drept de servitute de trecere cu animalele în favoarea fondului dominant cu nr. cadastral … înscris în Cf nr. …. F. - proprietatea reclamantului asupra fondului aservit - proprietatea pârâtei, pe drumul cel mai scurt spre calea publică, precum și la Crișul Negru pentru adăpatul animalelor și la terenurile destinate pășunatului acestora, servitute care urmează a se stabili printr-o lucrare de expertiză topografică; să se dispună intabularea dreptului de servitute în cartea funciară; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, se arată că reclamantul este proprietar tabular asupra imobilului nr. cad. …., ce în natură reprezintă pășune și construcție anexă. Reclamantul, în calitate de crescător de animale a amenajat pe acest teren un saivan și instalațiile necesare creșterii și întreținerii animalelor.
Se arată că, din Adeverința nr. …..din 12.07.2011, eliberată de Primăria com. Finiș rezultă că reclamantul împreună cu fiul său M. Ni.. figurează în evidențe cu un efectiv de 350 de oi.
Totodată reclamantul precizează faptul că mai deține și alte terenuri destinate pășunatului animalelor, pe care le-a dobândit cu titlu de cumpărare, deoarece asociația a refuzat să-i închirieze reclamantului terenuri pentru pășunat.
Terenul pe care este construit saivanul și terenurile folosite pentru pășunat formează două corpuri distincte, fiind două locuri înfundate care sunt separate de pășunea - proprietatea pârâtei, trecerea peste pășune fiind singurul loc prin care i se poate asigura accesul reclamantului. Fără acest acces, folosința terenurilor în scopul pentru care au fost dobândite nu este posibilă, reclamantul neavând posibilitatea de a ocoli pășunea urbarială, deoarece într-o parte sunt terenuri agricole cultivate, peste care nu se poate trece, iar în cealaltă parte este vegetație forestieră, proprietatea pârâtei.
În aceste condiții, terenul aflat în proprietatea reclamantului este un loc înfundat, singura modalitate de acces la calea publică fiind terenul proprietatea pârâtei.
Din aceste motive, reclamantul solicită să se stabilească printr-o expertiză de specialitate, traseul de la terenul său la locurile pentru pășunatul și adăpatul animalelor, urmând ca acest traseu să se realizeze pe calea cea mai scurtă. Se arată că terenurile proprietatea pârâtei sunt cuprinse în Titlurile de proprietate nr. ….. și nr. …...
Reclamantul menționează faptul că pajiștea pârâtei nu este productivă, astfel că nu se poate produce nici o pagubă ca urmare a trecerii animalelor, motiv pentru care nu se impune acordarea de despăgubiri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 576 coroborat cu art. 616-619 cod civil.
În probațiune s-a depus la dosar Cf nr. …. F., Titlurile de proprietate nr. …., nr. …., nr. …./04.05….
Prin întâmpinarea depusă la data de 24.11.2011, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării, se arată că prezenta acțiune a fost formulată ca urmare a altor cereri privind stabilirea unui drept de servitute de trecere de către M.N.L., cereri care au fost înregistrate sub dosar nr. …../187/2009 al Judecătoriei Beiuș, dosar în care s-a constatat lipsa calității procesuale active a reclamantului de atunci, care este fiul reclamantului din prezentul dosar și s-a respins acțiunea, motivând că reclamantul nu este proprietar tabular asupra vreunei suprafețe de teren care să fie considerat fond dominant. Această soluție a fost menținută prin Decizia civilă nr. …/R/2010 pronunțată de Tribunalul Bihor.
Având în vedere susținerile din cauza inițială, în care s-a susținut că proprietarul celor 350 de oi era la acea vreme numitul M.N. L., coroborate cu adeverința nr. … din …..011 emisă de Primăria com. Finiș, care atestă faptul că M. L. este înregistrat în Registrul Agricol al com. Finiș și împreună cu fiul acestuia ar deține un număr de 350 de oi, pârâta invocă excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acțiuni.
Se precizează că există o îndoială serioasă cu privire la proprietarul animalelor, pârâta susținând că acesta ar fi M. N. L., care însă nu a mai fost trecut ca și reclamant pentru a nu se putea invoca excepția autorității lucrului judecat. În atare condiții s-a eliberat Adeverința nr. …./12.07….., care să justifice oarecum calitatea și interesul reclamantului în promovarea prezentei acțiuni, însă conținutul acesteia este contradictoriu, neputând crea convingerea că reclamantul ar deține animale în proprietate.
De asemenea, pârâta arată că nu sunt evidențiate terenurile care compun fondul aservit, fiind depuse doar cele 3 Titluri de proprietate, prin care pârâtei i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra pădurilor urbariale - T.P. nr. …., asupra pășunilor urbariale - T.P. nr. …. și nr. ….07. Raportat la aceste susțineri, pârâta arată că petitul cererii reclamantului este incomplet, neputând verifica condițiile de admisibilitate a unei cereri privind stabilirea unui drept de servitute de trecere raportat la prevederile art. 613-619 din vechiul cod civil. Nu se poate stabili față de care imobile, proprietatea reclamantului ar constitui loc înfundat de așa natură să reclame stabilirea unui drept de servitute de trecere, servitute care ar urma să se stabilească fără acordarea de despăgubiri, deoarece susține reclamantul că terenurile pârâtei nu ar fi productive.
Totodată, pârâta arată că nu ar putea fi de acord cu stabilirea unui drept de servitute de trecere pe terenurile sale, în condițiile în care întinderea acestora este de sute de hectare, ori stabilirea unei căi de acces pe toate aceste suprafețe, care să fie tranzitată de o turmă de 350 de oi, este inadmisibil de conceput. Este cunoscut faptul că o turmă de 350 de oi, atâta timp cât eventuala cale de acces nu ar fi îngrădită, niciodată nu respectă un traseu bine definit sau prestabilit, intrând pe terenurile învecinate, distrugând astfel pășunea.
Or, contrar susținerilor reclamantului, membrii Asociației Urbariale sunt la rândul lor deținători de animale, în special bovine și tocmai pentru aceea au militat să li se reconstituie dreptul de proprietate să poată folosi aceste suprafețe de teren pentru pășune, pentru propriile animale.
Mai mult decât atât, tocmai datorită faptului că reclamantul și familia acestuia folosea în mod abuziv parte din terenurile asociației, de-a lungul timpului s-au purtat mai multe litigii între reclamant și pârâtă, parte din ele cercetându-se la organele de Poliție și Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș, parte din ele fiind înregistrate la Judecătoria Beiuș. Astfel, prin Sentința civilă nr. …/2006 rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. …/A/2007 a Tribunalului Bihor s-a dispus ca reclamantul și familia acestuia să înceteze pășunarea ovinelor și caprinelor pe imobilele proprietatea pârâtei.
În drept, pârâta a invocat prev.art.115 -118 C.pr.civilă .
Alăturat întâmpinării s-a depus Sentința civilă nr. …./2009 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr. …./187/2009, Decizia civilă nr. ../R/2010 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. …/187/2009.
Prin precizarea de acțiune depusă la data de 19.01.2012, reclamantul a solicitat stabilirea unui drept de servitute de trecere cu animalele în favoarea fondului dominant cu nr. cadastral …. înscris în Cf nr. …. F. - proprietatea reclamantului asupra fondului aservit cu nr. cad. 95 înscris în Cf nr. …F. - proprietatea pârâtei, pe drumul cel mai scurt spre calea publică.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul arată că interesul reprezintă o condiție pentru exercitarea acțiunii, care trebuie să fie personal, ceea ce înseamnă că, în principiu acțiunea civilă nu poate fi pornită decât de titularul dreptului. În calitate de proprietar tabular asupra terenului care formează fondul dominant și proprietar al animalelor, este incontestabil interesul legitim al reclamantului pentru punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Calitatea procesuală nu este lăsată la aprecierea părții și nu rezultă dintr-o adeverință, ci este dată de actul de proprietate din care rezultă că reclamantul este proprietar și nu fiul acestuia, iar servitutea de trecere se stabilește pentru titularul dreptului de proprietate al terenului dominant.
Se arată că adeverința nr. …./2011 eliberată de Primăria com. Finiș atestă faptul că reclamantul deține împreună cu fiul său un număr de 350 de oi. De asemenea din adeverința nr. …./2012 eliberată de Primăria com. Finiș rezultă că reclamantul locuiește în aceeași gospodărie cu fiul său și familia acestuia.
Reclamantul precizează că acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. …./187/2009 al Judecătoriei Beiuș nu s-a judecat fondul cauzei, ci a fost respinsă având în vedere lipsa calității procesuale active a reclamantului M.. N.r Liviu, acestuia nerecunoscându-i-se nici un drept de proprietate, situație în care nu sunt incidente dispozițiile art. 1201 Cod civil.
Reclamantul a făcut demersuri pentru închirierea pășunii, care în cea mai mare parte este nefolosită și nevalorificată, însă s-a lovit de un refuz nejustificat din partea reprezentanților asociației. Prin prezenta acțiune, reclamantul arată că a solicitat stabilirea unui culoar de trecere de la fondul dominant la calea publică, nicidecum stabilirea unei căi de acces pe o suprafața de sute de hectare, astfel cum se susține prin întâmpinare.
Alăturat precizării de acțiune și răspunsului la întâmpinare s-au depus Cf nr. … Finiș și adeverința nr. …./16.01….. emisă de Primăria com. Finiș.
În probațiune s-a întocmit un raport de expertiză de către expertul B.I..
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dovezile administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul este proprietarul imobilului cu nr. cadastral …. din cf cu același nr. F.,imobil ce în accepțiunea legii ,respectiv ale prevederilor art.616 cod civil este un loc înfundat și care nu are nici o ieșire la calea publică.
Așa cum rezultă din actele depuse, din lucrarea de expertiză efectuată ,dar mai ales din ieșirea la fața locului a instanței de judecată, rezultă fără dubii că terenul deținut de reclamant este un loc înfundat, fiind înconjurat pe trei laturi de numeroase terenuri agricole cultivate și pe o latură învecinându-se cu terenul proprietatea pârâtei ce reprezintă pășune.
Astfel din toate probele administrate rezultă că servitutea stabilită prin completarea lucrării de expertiză,conform schiței de la fila 79 din dosar ,este cale cea mai scurtă de acces nu numai la drumul public ci și la râul Crișul Negru, nu trece peste terenuri agricole unde animalele prin trecerea lor ar provoca numeroase pagube mai multor proprietari,iar valoarea pentru stabilirea despăgubirilor ar fi mult mai mare datorită categoriei terenului, este pe jumătate delimitată de gard viu care împiedică accesul animalelor pe terenurile agricole din acea parte ,iar pentru închiderea accesului pe restul pășunii ,necesită minime investiții.
Prin această variantă se îndeplinesc cerințele prevăzute atât în art.617 cât și în art.618 cod civil, în speță ,față de data introducerii acțiunii fiind aplicabile dispozițiile vechiului cod civil.
Pe întreg parcursul procesului pârâții s-au opus admiterii acțiunii susținând atât lipsa de interes a reclamantului cât și faptul că ar produce pagube pășunii.
Reclamantul gospodărește împreună cu fiul său și familia acestuia,dețin animale și mai mult este proprietarul tabular al terenului care conform probelor administrate este un loc înfundat. Orice proprietar ,conform prevederilor art.480 cod civil trebuie să se bucure și să poată exercita toate prerogativele ce îi sunt atribuite de dreptul său ,fapt ce poate fi realizat numai dacă are asigurat și accesul la acest teren.
Față de cele de mai sus, în temeiul art.616,617 și 618 cod civil, instanța va admite acțiunea reclamantului și va stabili un drept de servitute de trecere cu animalele pe imob. cu număr cadastral 95, proprietatea pârâtei spre imobilul cu nr. cadastral …., proprietatea reclamantului, conform variantei a doua din lucrarea de expertiză efectuată de expert B. I fila 76-79 din dosar, pe drumul în lungime de 322 m și lățime de 4 m.
Va obliga pe pârâtă la plata către reclamant a sumei de 3.544 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat și onorariu expert.
Având în vedere faptul că prin încheierea de ședință din data de 15.11.2012, instanța i-a pus în vedere reprezentantului pârâtei să achite suma de 200 lei cu titlu de diferență onorariu pentru expertul B. I., iar reprezentantul pârâtei nu s-a conformat dispozițiilor instanței în acest sens, va obliga pe pârâtă la plata către expertul B. I. a sumei de 200 lei, cu titlu de diferență onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea reclamantului M. L., împotriva pârâtei A. U.I.
Stabilește un drept de servitute de trecere cu animalele pe imob. cu nr. cadastral … proprietatea pârâtei spre imobilul cu nr. cadastral …., proprietatea reclamantului, conform variantei a doua din lucrarea de expertiză efectuată de expert B. I., fila 76-79 din dosar, pe drumul în lungime de 322 m și lățime de 4 m.
Obligă pe pârâtă la plata către reclamant a sumei de 3.544 lei cheltuieli de judecată.
Obligă pe pârâtă la plata către expertul B. I. a sumei de 200 lei, cu titlu de diferență onorariu expert.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 10.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← reziliere contract. Jurisprudență Reziliere | BILET LA ORDIN CONTESTAT. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
