Stabilire culpă procesuală pt. Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar
Comentarii |
|
Tribunalul BACĂU Decizie nr. 823 din data de 26.11.2014
Prin sentința civilă nr. 1709 din 14.03.2014 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 15507/180/2010 s-a admis în parte acțiunea având ca obiect fond funciar ,s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 286551/2005 în ceea ce privește suprafața de 1002 m.p., din T 30, P 929/55 identificată în raportul de expertiză G.M. - suplimentul nr. 3 pe aliniamentul punctelor 1-20-b-a-1.a fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții F.E. și F.A. și au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța hotărârea precizată mai sus instanța de fond a reținut următoarele:
"La data de 12.05.1997 a fost emis titlul de proprietate nr. 172135 (fila 4) în favoarea moștenitorilor defunctei C.V. - F.M., C.P., C.M., C.I. și C.G. pentru suprafața de 2 ha 9195 m.p. teren situat pe raza com. F., în care este inclusă și suprafața de 6662 m.p. situată în T 30, P 929/2.
La data de 23.02.2005 a fost emis titlul de proprietate nr. 286551 în favoarea numitului F.Ș. pentru suprafața de 6341 m.p. teren situat pe raza com. F., în care este inclusă și suprafața de 4100 m.p. teren situat în T 30, P 929/55.
Din raportul de expertiză topo-cadastru efectuat în cauză (suplimentul nr. 3 la raportul G.M.) reiese că între cele două suprafețe există o suprapunere de 1.002 m.p., identificată pe schița anexă pe punctele 1-20-b-a-1. Instanța va avea în vedere acest din urmă raport, dat fiind că se coroborează în ceea ce privește lățimea la DC 944 cu adresa nr. 3504/30.10.2012 a Primăriei com. F. (fila 188 dosar) unde se precizează că această lățime este, conform planului cadastral (extras al acestui plan aflându-se atât la fila 103, la fila 189, cât și la fila 222 dosar) de 54 m. Totodată, instanța reține din acest ultim raport de expertiză că lățimea la drum a suprafeței de 4100 m.p. din T 30, P 929/55, inclusă în T.P. nr. 286551/2005 este de 20,66 m (4,86 + 15,80), astfel cum se reține și în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 59/08.01.2009 la B.N.P. O.A.E. prin care F.Ș. a vândut intervenienților F.E. și F.A. suprafața de 4100 m.p., și în documentația cadastrală anexă a acestui contract ce a fost recepționată de O.C.P.I.
În această situație de suprapunere, instanța trebuie să verifice îndreptățirea părților asupra suprafeței în litigiu, pentru a stabili dacă vreunul din cele două titluri care cuprind aceeași suprafață a fost eliberat cu încălcarea dispozițiilor legale.
În raportul de expertiză G.M. se precizează că inițial suprafețele de teren reconstituite prin cele două titluri de proprietate au făcut parte din același trup de teren, de cca. 2 ha, care a fost proprietatea defunctei C.V. și care se întindea de la drumul comunal (actual DC 944), traversa pârâul "V.M."; și în continuare spre nord până la drum. Reclamanții au recunoscut că defuncta F.M., soția pârâtului (în prezent decedat) F.Ș. a fost înzestrată cu suprafața de 5.000 m.p. din aceste 2 ha aflate în punctul "sub coșerii vechi"; și deși expertul precizează că nu se poate stabili cu certitudine vechiul amplasament al suprafeței de 5.000 m.p., totuși având în vedere că acesta se întindea din DC 944 până la D.e 911/811, atunci în T.P. nr. 286551/2005 trebuie să figureze teren și în T 29, P 911/101, peste pârâu. Aceasta este și concluzia expertului S.V. care precizează că potrivit rolului agricol, fila 104, perioada 1959-1961, F.M. a fost înzestrată cu suprafața de 5500 m.p. în punctele "coșerii vechi";- 0,43 ha arabil și "coșerii vechi"; -0,12 ha neutil, ceea ce înseamnă că în titlul de proprietate emis în favoarea lui F.Ș. trebuiau incluse și terenuri slab productive aflate în T 29, nu numai terenuri productive din T 30. De altfel, este plauzibil ca defuncta C.V. să fi avut în vedere o înzestrare a tuturor celor patru copii (P.M.M. și I.) de la sud la nord, pentru ca toți să beneficieze de o suprafață egală nu numai ca întindere, ci și ca productivitate.
Potrivit art. III lit. a pct. ii din Legea nr. 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/199. În cauză, instanța a reținut că suprafața de 1.002 m.p. identificată pe punctele 1-20-b-a-1 se afla la rolul agricol al defunctei C.V., astfel că în mod corect această suprafață a fost inclusă în titlul de proprietate emis în favoarea moștenitorilor acesteia. Instanța nu neagă dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5.000 m.p. al numitului F.Ș. (de la soția sa, F.M.), însă constată că reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acestuia s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale, nu numai că la data emiterii sale era deja emis un titlu de proprietate pentru suprafața în litigiu, dar reconstituirea vizează și un alt amplasament (pentru 1002 m.p.) decât cel stabilit la rolul agricol. Este posibil ca această suprafață de 1.002 m.p. să se regăsească în titlul de proprietate nr. 172135/ 1997, însă câtă vreme instanța nu a fost învestită cu o cerere în acest sens, nu poate face astfel de verificări. E adevărat că litigiul dinte părți s-ar putea soluționa și pe calea partajului, pentru că și moștenitorii defunctei F.M. vin la succesiunea defunctei C.V. și sunt îndreptățiți să primească în natură terenuri din titlul de proprietate nr. 172135/12.05.1997, însă aceasta presupune o rezolvare amiabilă a diferendului și nu împiedică instanța să constate nelegalitatea emiterii titlului de proprietate.
Față de aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea formulată de reclamantele F.G. și C.M. și va constata nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 286551/2005 în ceea ce privește suprafața de 1002 m.p., din T 30, P 929/55 identificată în raportul de expertiză G.M. - suplimentul nr. 3 pe aliniamentul punctelor 1-20-b-a-1.
În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu, instanța reține că reclamantele nu au solicitat și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 59/08.01.2009 la B.N.P. E.O.A. prin care F.Ș. a înstrăinat intervenienților F.E. și F.A. suprafața de 4100 m.p. situat în sola 30, parcela 929/55 în care este inclus și terenul în litigiu, astfel că acesta este considerat valabil și își produce toate efectele, motiv pentru care instanța va respinge intervenția în interes propriu, dreptul lor de proprietate nefiind contestat.";
Împotriva sentinței civile nr. 1709 din 14.03.2014 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 15507/180/2010 a declarat recurs pârâta COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LG. 18/1991 BACĂU solicitând admiterea recursului, casarea parțială a sentinței civile nr. 1709/14.03.2014 pronunțată de Judecătoria Bacău, în sensul res0pingerii cererii privind obligarea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bacău la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului se arată că, Comisia Județeană Bacău nu are personalitate juridică și, pe cale de consecință, patrimoniu și buget propriu, motiv pentru care nu poate achita cheltuielile de judecată. De asemenea Comisia Județeană Bacău este autoritate administrativ-jurisdicțională, conform art. 52 alin.(1) din Legea nr. 18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, având competență să soluționeze contestațiile, să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de Comisiile locale și să elibereze titlurile de proprietate în baza documentațiilor înaintate de către Comisiile locale, aceste atribuții fiind stabilite conform art. 6 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare.
Componența acestei Comisii este reglementată de art. 4 din același act normativ, care stabilește că din această Comisie fac parte și reprezentanți ai O.C.P.I. Bacău, A.D.S., C.J. Bacău, D.S. Bacău, A.N.Î.F. etc. Acești membri ai Comisiei își desfășoară activitatea în baza legii și realizează un serviciu public legat de procedura reconstituirii/constituirii dreptului de proprietate iar patrimoniul fiecărui membru al Comisiei ori al Instituției din care fac parte nu poate fi "confundat"; cu patrimoniu Comisiei Județene.
De altfel, nu există nicio dispoziție legală care să atribuie Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor un patrimoniu din care să se poată, eventual, executa vreo obligație de plată a acestor cheltuieli de judecată
Prin excepție de la lipsa personalității juridice și, pe cale de consecință a patrimoniului aferent, legea acordă acestei comisii doar calitate procesuală pasivă sau activă, după caz, conform art. 52 alin.(2) din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În drept se invocă dispozițiile art. 52 din Legea nr. 18/1991 republicată, modificată și completată ulterior; art.4, art.6, art.36, din Regulament, aprobat prin HG nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare; art. 247, art. 304 pct. 9 și art. 3041 din Codul de procedură civilă.
Intimata F.G. a depus întâmpinare prin care arată că este de acord cu recursul COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LG. 18/1991 BACĂU și datorită faptului că pe durata procesului F.Ș. nu decedat, nu consideră că ceilalți moștenitori: F.Ș., ș.a. să devină pârâți cu drept de plată a cheltuielilor de judecată deoarece îi consideră victime ale fratelui lor F.E. și Comisiei locale F.. Solicită precizări după ce criterii s/au calculat cheltuielile de judecată în valoare de 300 lei pe care trebuia s/i recupereze de la pârâți dacă a depus la dosar(prin poștă) copii după chitanțele pentru expertizele topocadastrală de 500 ron și 300 ron știind că doamna avocat D.M. la rugămintea că a depus chitanța de 1000 ron reprezentând plata pentru onorariu avocat (în caz contrar solicită ca instanța să ceară considerând că are dreptul la recuperarea sumei integrale, adică 1000+500+300 =1800 ron). Depune la dosar dovada depunerii sumei de 500 lei la CEC Bank.
Ceilalți intimați nu au depus întâmpinare la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În ceea ce privește obligarea Comisia județene de aplicare a legilor fondului funciar Bacău la plata cheltuielilor de judecată comisia locală are în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, conform dispozițiilor art. 52.alin.1 din Legea nr. 18/1991, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentată legal prin primar,sau pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat. Alineatul 3 al aceluiași articol stabilește că prevederile art. 274 din codul de procedură civilă sunt aplicabile. Aceste dispoziții legale nu pot rămâne fără aplicabilitate doar pentru că nu există niște dispoziții legale care să prevadă în mod expres cum se recuperează aceste cheltuieli în condițiile în care comisiile de fond funciar nu au patrimoniu propriu, având în vedere că potrivit art.3 cod civil judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate.
Potrivit art. 6 din H.G. 890/2005 " Comisiile județene și a municipiului București au următoarele atribuții principale:
…………
c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora;
…………
e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orășenești sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare și parcelare;
f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;
……….";
În consecință instanța de fond a reținut în mod corect o culpă procesuală în sarcina Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, întrucât aceasta are atribuții de verificare a legalității propunerilor înaintate de comisiile comunale și în funcție de aceste verificări validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, emițând titlurile de proprietate pentru cererile validate.
Cele solicitate prin întâmpinare de către intimată urmează a nu fi analizate Ceea ce invocă intimata F.G. sunt critici ce ar fi putut fi analizate de către instanța de recurs dacă pârâta ar fi înțeles să declare recurs criticând sentința instanței de fond cu privire la aspectele prezentate în întâmpinare.
Față de cele reținute mai sus Tribunalul, având în vedere și dispozițiile art.312 alin1 Cod de procedură civilă, urmează să respingă recursul ca nefondat.
← Principiul nemijlocirii - obligaţia instanţei de a cerceta în... | Accesul liber la justiţie - art. 6 CEDO. Jurisprudență... → |
---|