Suspendarea executării actului administrativ - Decizie de imputare. Neîndeplinirea cerinţelor art.14 din Legea nr.554/2004.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 7466 din data de 10.07.2013
Suspendarea executării actului administrativ - Decizie de imputare. Neîndeplinirea cerințelor art.14 din Legea nr.554/2004.
Împrejurarea că decizia nr.28/01.06.2012 a Camerei de Conturi Sibiu a fost atacată cu acțiune în anulare, nu reprezintă un temei suficient în sensul prev. de art.2 lit.t din Legea nr.554/2004. Contestarea actului care a stat la baza emiterii deciziei de imputare nr.248/03.09.2012, nu reprezintă prin ea însăși un motiv care să pună la îndoială legalitatea actului atacat în prezenta procedură, atât timp cât nu se invocă și alte aspecte concrete de nelegalitate.
Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr. 7466/10 iulie 2013
Prin încheierea din 14.05.2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr. 7650/85/2012 s-a respins cererea de suspendare a executării Deciziei de imputare nr.317/2012.
Deliberând asupra cererii de suspendare a executării Deciziei de imputare nr. 317/2012, formulată de reclamant în temeiul art. 15 alin. 1 din Lg. nr. 554/2004, instanța a dispus respingerea acesteia, apreciind că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 14 alin.1 din Legea contenciosului administrativ, nefiind îndeplinită prima condiție a cazului bine justificat, întrucât fără a se antama fondul cauzei, reclamanta nu a invocat împrejurări care să aducă o puternică îndoială asupra prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ atacat.
Împotriva încheierii a declarat recurs reclamantul V.I.D. și a solicitat modificarea încheierii în sensul admiterii cererii de suspendare, cu motivarea că decizia de imputare a fost emisă de pârâtă în vederea aducerii la îndeplinire a deciziei nr.28/01.06.2012 a Camerei de Conturi Sibiu, asupra căreia planează suspiciunea nelegalității acestui act administrativ, sens în care reprezentantul UAT Municipiul Sibiu a solicitat atât suspendarea efectelor acestuia cât și anularea lui pentru motive de nelegalitate, acțiune are formează obiectul dosarului 6817/85/2012 pe rolul Tribunalului Sibiu. Se invocă totodată faptul că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.14 și 15 din legea nr.554/2004.
În drept s-au invocat disp. art.304/1, art.2, art.14 alin.4, art.15 din Legea nr.554/2004.
Examinînd actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și sub toate aspectele, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Conform art.14 din Legea nr.554/2004 suspendarea executării actului administrativ poate fi solicitată de reclamant în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
În conformitate cu art.2 lit.t din Legea nr.554/2004 cazul bine justificat este reprezentat de împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
În ceea ce privește cazul bine justificat, acesta, în lumina dispozițiilor art.2 lit.t din aceeași lege, reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Sub acest aspect, Curtea reține că în cauza dedusă judecății, recurentul nici prin cererea adresată primei instanțe și nici prin motivele de recurs nu a făcut dovada cazului bine justificat, deoarece acesta nu a invocat împrejurări de fapt sau de drept, care, fără a tinde a analiza în fond cauza, să poată crea o îndoială serioasă cu privire la legalitatea actului și să justifice suspendarea executării actului administrativ.
Împrejurarea că decizia nr.28/01.06.2012 a Camerei de Conturi Sibiu a fost atacată cu acțiune în anulare, nu reprezintă un temei suficient în sensul prev. de art.2 lit.t din Legea nr.554/2004. Contestarea actului care a stat la baza emiterii deciziei de imputare nr.248/03.09.2012, nu reprezintă prin ea însăși un motiv care să pună la îndoială legalitatea actului atacat în prezenta procedură, atât timp cât nu se invocă și alte aspecte concrete de nelegalitate.
În același sens, în ceea ce privește condiția pagubei iminente, astfel cum este ea definită în art.2 lit.ș din Legea contenciosului administrativ, Curtea va reține că nici cu privire la această condiție recurenta nu a făcut dovezi.
Se constată deci că nu s-au invocat aspecte de fapt și de drept care să facă admisibilă cererea de suspendare formulată de reclamant, astfel cum corect a concluzionat prima instanță.
În consecință, hotărârea atacată fiind legală și temeinică, Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul V.I.D. împotriva Încheierii pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă și de Contencios Administrativ la data de 14.05.2013.
| ← Plângere formulată împotriva unei decizii a Consiliului... | Incidenţa Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru... → |
|---|
