Termenul de declarare a căii de atac care curge de la data pronunţării, pentru partea prezentă la dezbateri, chiar dacă se dispune amânarea pronunţării
| Comentarii |
|
Tribunalul PRAHOVA Decizie nr. 2357 din data de 08.06.2015
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestației la executare, contestatoarea a învederat instanței faptul că, fără a fi antamat fondul contestației la executare, creanța pusă în executare de către intimată nu este o creanță certă, lichidă și exigibilă, fila CEC a fost obținută cu rea-credință, complet în alb, fără semnătura autorizată a reprezentantului legal al subscrisei (semnătura fiind contrafăcută), pretinsa creditoare o deține din eroare și din culpa sa, utilizând-o cu rea-credință.
În susținerea cererii de suspendare contestatoarea a susținut că exista riscul unei imposibilități a întoarcerii executării având în vedere suma considerabilă înscrisă în fila CEC, pretinsa creditoare SC L. S.R.L. își poate reduce cu ușurință valoarea patrimoniului sau poate fi afectată de criza economică din care România încă nu ieșit, putându-se confrunta chiar cu situația unei insolvențe, iar, o astfel de pagubă ireversibilă ar putea cauza, la rândul său, un blocaj financiar al societății subscrise.
De asemenea, contestatoarea a mai învederat că din verificările întreprinse pe portalul instanțelor de judecată, a observat că societatea "creditoare" SC L. S.R.L., se află în dificultate financiară fiind implicată în multe litigii în calitate de creditor (peste 130], în special contra unor societăți aflate deja în insolvență, astfel că probabilitatea de a-și recupera sumele este redusă (fapt care poate determina o reacție în lanț, atrăgând chiar insolvența acesteia).
În plus, creditoarea a arătat că executarea silită declanșată de SC L. S.R.L.,fiind efectuată sub imperiul noii legi procedurale (NCPC), evidențiază cu atât mai mult iminența producerii unei pagube iminente care au s-ar mai putea repara. Astfel, prin aplicarea dispozițiilor procedurale ale art. 786 NCPC privind consemnarea la dispoziția executorului judecătoresc în doar 5 zile a sumelor datorate de terțul poprit debitoarei, precum și faptul că, potrivit art. 863 C.proc.civ., atunci când există un singur creditor (situația speței -n.n.), suma de bani realizată prin urmărirea silită se eliberează acestuia în mod direct, nefiind caz de distribuire, deci nici de trecerea vreunui alt termen, înseamnă că în 5 zile contestatoarea poale fi executată silit și orice altă cerere ulterioară de suspendare (deci și cea din cadrul contestație la executare) va rămâne lipsită de obiect deoarece pretinsa creditoare va face dovada că a încetat executarea potrivit art. 702 pct. l NCPC, depunând încheierea executorului judecătoresc care atestă un astfel de fapt.
Cu privire la îndeplinirea urgenței, contestatoarea a susținut că aceasta trebuie apreciată de instanță în raport cu starea de fapt existentă în momentul pronunțării soluției. Or, așa cum rezultă din starea de fapt prezentată în precedent, împotriva contestatoarei s-a pornit, executarea silită în baza unui pretins titlu executoriu (fila CEC), obținut, completat și semnat cu rea-credință, procedura de executare fiind iminentă a se realiza efectiv prin indisponibilizarea și plata dintr-o dată a întregii sume supuse executării silite, sumă care, din punct de vedere valoric este importantă pentru societatea contestatoare.
Față de cele de mai sus contestatoare solicită intervenția prezentei instanțe pentru a se opri temporar executarea silită demarată, în special datorită cuantumului important al creanței, care, nu este statuat că este datorată de contestatoare, în condițiile în care sunt incidente cauze de nulitate a titlului executoriu, dar și pentru că, societatea "creditoare" nu prezintă garanții suficiente că ar putea restitui sumele poprite și care urmează a fi distribuite, în cazul în care ar surveni întoarcerea executării, atunci când instanțele judecătorești care vor analiza atât titlul, cât și raporturile juridice dintre părți, ar decide în favoarea contestatoarei.
În drept contestatoarea își întemeiază cererea pe prevederile art. 718 alin. 1 si 7 din Codul de Procedură Civilă.
Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din 12.12.2014 Judecătoria Ploiești a respins cererea de suspendare a executării silite ca neîntemeiată, reținând că potrivit art. 718 alin. 1 și alin. 2 NCPC până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată. Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației.
Din interpretarea acestor dispoziții legale, rezulta ca măsura suspendării executării silite poate fi luata numai daca există temeinice si dacă se achita cauțiunea in cuantumul prevăzut de lege.
Suspendarea executării silite reglementată de art.718 NCPC este o măsură excepțională, constând în oprirea temporară a executării silite pentru a preîntâmpina un eventual prejudiciu care ar putea rezulta din ducerea la capăt a executării silite.
Prin urmare, suspendarea executării presupune îndeplinirea pe lângă condiția de admisibilitate de plată a unei cauțiuni, și a unei condiții de temeinicie constând în existența unor motive temeinice care să justifice suspendarea.
Prin urmare, instanța a apreciat că suspendarea executării silite se poate dispune numai pentru a preîntâmpina un prejudiciu care ar putea rezulta din ducerea la capăt a executării silite.
În acest scop, partea care solicită luarea acestei măsuri trebuie să invoce un astfel de prejudiciu și să facă dovada iminenței producerii lui, condiții care nu sunt întrunite în cauză. În lipsa îndeplinirii acestor condiții, suspendarea nu apare ca fiind o măsură oportună.
Or, având în vedere susținerile contestatoarei referitoare la faptul că ar fi mult îngreunată o eventuală întoarcere a executării silite întrucât ar exista riscul ca patrimoniul intimatei să fie diminuat urmare a crizei financiare ce afectează România sau ca aceasta să își diminueze patrimoniul în urma pierderii proceselor în care este implicată, instanța a apreciat că acestea sunt simple alegații nesusținute de nici un înscris existent la dosarul cauzei.
În plus, deși se susține de către contestatoare că aplicarea art. 786 NCPC privind consemnarea la dispoziția executorului judecătoresc în doar 5 zile a sumelor datorate de terțul poprit debitoarei ar avea un impact negativ asupra veniturilor realizate de către aceasta cu consecința punerii în situația în care nu ar beneficia de resurse care să ii permită să achite salariile propriilor angajați, instanța o respinge ca neîntemeiată.
În aceste sens, instanța a constatat că deși creditoarei îi revenea obligația de a proba afirmațiile făcute în fața instanței, conform art. 10 alin. 1, partea a doua din NCPC se poate observa că nu a fost depus niciun înscris din care să reiasă în mod indubitabil situația grea prin care trece contestatoarea.
Faptul că titlul executoriu pus în executare se referă la o sumă mare de bani, nu este de natură a justifica suspendarea executării silită în situația în care creditoarea nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu iminent la care ar fi expusă în măsura în care această executare ar fi finalizată.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel, contestatoarea M.I. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în ceea ce privește motivarea apelului, o va face la acest moment succint, având în vedere că nu cunoaște motivarea acestei încheieri de ședință apelate, [necomunicate, din eroarea instanței, care a apreciat greșit calitatea noastră de "parte prezentă" în sensul art. 718 alin. (6) NCPC, pronunțarea asupra cererii nefăcându-se în ședință publică pentru a putea curge termenul de la pronunțare, ci, pronunțarea s-a făcut ulterior, amânându-se succesiv de la data de 27.11.2014, la 04.12..2014 și apoi la 12.12. 2014]. urmând a ne completa motivele de apel după luarea la cunoștință a motivării încheierii din 12.12.2014.
In motivarea apelului se arata ca a promovat contestație la executare împotriva întregii executării silite a titlului executoriu - CEC seria BTRL1BB nr. 4079730 (avalizat și refuzat la plată), a încheierii de încuviințare a executării silite din data de 31.07.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în baza pretinsului titlu executoriu, inclusiv a SOMAȚIEI nr. X/70/04.09.2013, emisă de B.E.J. GRECU OVIDIU ALEXANDRU, care i-au fost comunicate la data de 6.09.2013 - contestație ce face obiectul Dos.civ.nr.Y, încheierea din data de 04.10.2013 dată în Dos.civ.nr.Z al Judecătoriei Ploiești.
NU este vorba de o creanță CERTĂ, LICHIDĂ ȘI EXIGIBILĂ, fila CEC e obținută cu rea-credință, completată în alb, fară semnătura autorizată a reprezentantului legal al subscrisei (semnătura fiind contrafăcută)- motiv pentru care NEAM SI ÎNSCRIS ÎN FALS ÎN CADRUL CONTESTAȚIEI LA EXECUTARE, pretinsa creditoare o deține din eroare și din culpa sa, utilizând-o cu rea-credință.
în aceste condiții, completarea filei CEC s-a făcut abuziv, nelegal, iar punerea în executare a acesteia, fară ca subscrisa să datorăm vreo sumă de bani "creditoarei" constituie un real pericol atât pentru patrimoniul subscrisei cât și pentru ordinea publică, în general.
Astfel, având în vedere suma considerabilă înscrisă în fila CEC, pretinsa creditoare SC L. S.R.L., - persoană juridice care își poate reduce cu ușurință valoarea patrimoniului sau poate fi afectată de criza economică din care România încă nu ieșit, putânduse confrunta chiar cu situația unei insolvențe - considerăm că EXISTA RISCUL UNEI IMPOSIBILITĂȚI A ÎNTOARCERII EXECUTĂRII după ce sumele poprite/executate vor fi fost distribuite către aceasta, fapt pentru care noi nu ne-am mai putea recupera sumele "executate", iar, o astfel de pagubă IREVERSIBILĂ ar putea cauza, la rândul său, un blocaj financiar al societății subscrise.
Din verificările întreprinse de subscrisa pe portalul instanțelor de judecată, am observat că societatea "creditoare" SC L. S.R.L., se află în dificultate financiară fiind implicată în multe litigii în calitate de creditor (peste 130), în special contra unor societăți aflate deja în insolvență, astfel că probabilitatea de a-și recupera sumele este redusă (fapt care poate determina o reacție în lanț, atrăgând chiar insolvență acesteia).
Executarea silită declanșată de SC L. S.R.L.,, fiind efectuată sub imperiul noii legi procedurale (NCPC), evidențiază cu atât mai mult iminența producerii unei pagube iminente care nu s-ar mai putea repara.
Luând în calcul noile prevederi legale procedurale {art 786 C.procxiv.) privind consemnarea la dispoziția executorului judecătoresc în doar 5 zile a sumelor datorate de terțul poprit debitoarei, precum și faptul că, potrivit art. 863 C.procciv., atunci când există un singur creditor (situația speței -n.n.), suma de bani realizată prin urmărirea silită se eliberează acestuia în mod direct, nefiind caz de distribuire, deci nici de trecerea vreunui alt termen, înseamnă că în 5 zile, subscrisa poate fi executată silit și orice altă cerere ulterioară de suspendare (deci și cea din cadrul contestație la executare) va rămâne lipsită de obiect deoarece pretinsa creditoare va face dovada că a încetat executarea potrivit art.702 pct.1 C.procciv., depunând încheierea executorului judecătoresc care atestă un astfel de fapt. Acest scenariu este perfect probabil să se întâmple, iar, dacă nu ne-ati suspenda executarea silită pentru a încerca să dovedim nulitatea titlului executoriu, inexistența creanței și toate aspectele legate de acestea, în patrimoniul nostru se poate produce o pagubă ireversibilă.
Important de reținut este și faptul că textul art.786 C.proc.civ. nu impune obligația consemnării sumei în a cincea zi procedurală, ci în intervalul celor 5 zile procedurale. In această situație, având în vedere iminența operațiunii de consemnare la dispoziția executorului judecătoresc a sumelor poprite considerăm că este dovedit chiar și caracterul urgent, iar privit prin prisma celor prezentate anterior cu privire la imposibilitatea întoarcerii executării, considerăm că cererea noastră sub acest aspect este temeinică.
Măsura suspendării trebuie apreciată de instanță în raport cu starea de fapt existentă în momentul pronunțării soluției.
Or, așa cum rezultă din starea de fapt prezentată în precedent, împotriva subscrisei s-a pornit executarea silită în baza unui pretins titlu executoriu (fila CEC), obținut, completat și semnat cu rea-credință, procedura de executare fiind iminentă a se realiza efectiv prin indisponibilizarea și plata dintr-o dată a întregii sume supuse executării silite, sumă care, din punct de vedere valoric este importantă pentru societatea noastră.
Suspendarea executării silite constituie o procedură sumară reclamată de o situație urgentă și care impune intervenția instanței pentru a se conserva o anumită stare de fapt care se degradează iminent cu importante consecințe asupra unei persoane sau de a lua o anumită măsură care să se execute rapid tocmai pentru a se preveni pierderea iremediabilă ori greu de remediat a unui drept, dacă s-ar întârzia luarea acestei masuri.
Subscrisa solicită intervenția instanței pentru a se opri temporar executarea silită demarată, în special datorită cuantumului important al creanței, care, nu este statuat că este datorată de subscrisa, în condițiile în care sunt incidente cauze de nulitate a titlului executoriu, dar și pentru că, societatea "creditoare " nu prezintă garanții suficiente că ne-ar putea restitui sumele poprite și care urmează a fi distribuite, în cazul în care ar surveni întoarcerea executării, atunci când instanțele judecătorești care vor analiza atât titlul, cât și raporturile juridice dintre părți, ar decide în favoarea subscrisei, fapt care nu poate fi exclus nici de instața care analizează cererea de suspendare. A nu lua în calcul o astfel de posibilitate și a interpreta altfel, ar însemna să se antepronunțe asupra fondului contestației la executare, care ar deveni o cale formală, iar nu una efectivă, la dispoziția noastră.
Față de cerința privitoare la PLATA CAUȚIUNII, solicităm instanței să ia act că subscrisa am satisfăcut această cerință, și am înțeles să constituim cu titlu de cauțiune o sumă calculată prin raportare la valoarea obiectulului contestației (163.732,05 lei) în conformitate cu prevederile legale, cauțiune în cuantum de 6.137,33 lei, pe care am consemnat-o la dispozția instanței de fond (potrivit chitanței originale anexate la dosar).
Prin urmare, subscrisa contestatoare am dovedit îndeplinirea sub aspect procedural a tuturor cerințelor impuse de art. 718 C.procciv. în scopul suspendării executării silite și a tuturor actelor de executare în dosarul execuțional nr.70/2013, pe rolul B.E.J. GRECU OVIDIU ALEXANDRU.
Motivele de fond pentru care solicitam admiterea cererii de suspendare a executării silite au la baza nulitatea și netemeinicia titlului executoriu care face obiectul dosarului execuțional nr.70/2013 pe rolul B.E.J. GRECU OVIDIU ALEXANDRU.
Instanța, în procedura necontencioasă prevăzută de art.718 alin.(7)-(8) C.procciv.,soluționând prezenta cerere de suspendare provizorie, desigur, nu va putea antama direct aceste abordări, dar sub aspectul analizei sumare și a îndeplinirii condițiilor formale cerute de lege, poate observa că cererea noastră este întemeiată.
Pe de altă parte, se poate reține că, dată fiind natura sumelor pretinse, creanța nu este certă și lichidă nici la data completării CEC-ului și nici ulterior. în mod evident, suma pretinsă de creditoare nu ar putea fi cuantificată cert decât de către o instanță, singura în măsură să stabilească, dar numai dacă ar fi cazul, și lichiditatea acesteia și, ca atare, plata creanței nu poate fi făcută decât pe baza unei hotărâri judecătorești definitive în care subscrisa am fi obligați să-î plătim vreo sumă pretinsei creditoare, ceea ce nu e cazul, în speță.
în ceea ce privește reaua - credința a intimatei SC L. S.R.L la completarea filei cec, trebuie arătat ca potrivit art. 14 din Legea 59/1934, "daca un cec necompletat la emitere a fost completat fara a tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu poate fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobândit cecul cu rea - credință, sau dacă posesorul a săvârșit o greșeala gravă în dobândirea cecului", ceea ce considerăm că este cazul și în speța dedusă judecății.
Unul dintre motivele refuzului este acela că scrisul și semnătura de pe CEC nu aparțin persoanei autorizate și specimenului de semnătură aferent, altul a fost de altă natură.
Potrivit art. Art. 55 alin.l) din Legea nr.59/1934, " In procesele pornite fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, la somația de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât exceptiunile de nulitate a titlului, prevăzut de art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 23."
Potrivit art. 2 alin.(l) din Legea nr.59/1934 "Titlul căruia îi lipsește una din condițiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, (...), iar potrivit art.l din aceeași lege: "Cecul cuprinde: (...)pct. 6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul)."
Indiferent de modalitatea în care fila CEC i-a parvenit intimatei, aceasta nu putea să o completeze în lipa unor raporturi obligaționale în care subscrisa să avem calitate de debitor, cu atât mai mult nu o putea face în temeiul unor clauze nule absolut pentru nrespectarea dispozițiilor imperative ale legii și a unor clauze abuzive, catalogate astfel tot în mod expres de către legea specială.
Practic, raporturile obligaționale dintre părți sunt cele care rezultă din Contractul de echipamente nr.704/29.03.2007 modificat prin Actul Adițional nr.l/01.02.2008a însă, suma pretinsă și completată cu rea-credință de către intimată NU ESTE DATORATĂ.
Arătă faptul că, potrivit acestui contract, subscrisa ne-a dat în folosință o serie de echipamentele,, în schimbul cărora urma să vindem anumite cantități estimate de uleiuri LIQUI MOLY. în ceea ce privește cumpărarea acestor echipamente, noi nu ne-am obligat să o facem si trebuie reținut că nici nu putem fi obligați să o facem.
Echipamentele puteau fi dobândite CA RECOMPENSĂ (deci ca o PREMIERE, ca o donație) exclusiv în baza art. 1.1. din contract pe baza punctelor acumulate în conformitate cu prevederile art.4 din contract. Părțile contractante nu au agreat niciodată o altă modalitate posibilă de transmitere a dreptului de proprietate asupra acestora.
Sub un alt aspect, creanța pretinsă de intimată NU ESTE CERTĂ, LICHIDĂ ȘI EXIGIBILĂ.
În dovedirea cererii, înțelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri constând din actele existente la dosarul rubricat mai sus, precum și alte dovezi a căror necesitate ar rezulta din dezbateri sau ar fi solicitate de instanța de apel.
Prin ÎNTÂMPINARE se solicita respingerea apelului formulat de către apelant - contestator SC M.I. SRL ca fiind TARDIV INTRODUS si menținerea, ca si temeinica si legala, a încheierii din data de 12.12.2014 prin care instanța de judecata a respins cererea de suspendare a executării silite formulata de către contestatoare, ca neîntemeiata.
Arătam Onoratei Instanțe faptul ca, atat art. 718, alin. 6 NCPC, cat si dispozitivul încheierii din data de 12.12.2014 precizează faptul ca încheierea prin care a fost respinsa cererea de suspendare poate fi atacata cu apel, in termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezenta, in speța SC M.I. SRL.
Motivele apelantului-contestator cum ca «instanța de judecata a apreciat greșit calitatea de parte prezenta » nu sunt veridice, întrucât, la o simpla cercetare a portalului de judecata, www.portal.iust.ro, s-ar fi putut observa, in timp util, ca cererea contestatoarei de suspendare a executării silite a fost respinsa, si astfel, s-ar fi putut formula apelul in timp util.
In susținerea întâmpinării, apreciază ca instanța de judecata, in mod corect a respins cererea de suspendare a executării silite, intrucat, susținerile contestatoarei referitoare la faptul ca ar fi mult îngreunată o eventuala întoarcere a executării silite sau ca societatea noastră si-ar diminua patrimoniul, sunt simple supoziții ale contestatoarei, nesustinute de nici un element veridic.
Pe fondul cauzei, referitor la contestația la executare formulata de către contestatoare, dorim sa invederam Onoratei Instanțe faptul ca societatea noastră deține o creanța certa, lichida si exigibila in baza contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007 si a Actului Adițional nr. 1/01.02.2008 la contractul de echipamente nr. 704/29.03.2007, având in vedere si emiterea facturii fiscale nr. 887934/28.06.2013 in suma de 163.732,05 lei.
De asemenea, menționam faptul ca fila CEC menționata mai sus a fost transmisa societății noastre in baza contractului de echipamente nr. 704/29.03.2007, pentru a garanta plata echipamentelor ce fac obiectul acestui contract, ca atare, susținerile contestatoarei potrivit căreia titlul executoriu nu cuprinde o creanța certa, lichida si exigibila sunt neîntemeiate.
Pe calea opoziției la executare se pot invoca excepții privind nulitatea titlului, cum ar fi cele formale si cele care privesc incapacitatea, falsul, lipsa de mandat si excepții procedurale care privesc condițiile de exercitare a acțiunii.
Debitoarea a ridicat excepția potrivit căreia s-a lucrat cu știința in paguba acesteia, insa nu a prezentat nici o dovada scrisa menita sa susțină aceasta excepție, mai mult recunoaște ca deținem o fila cec, prin adresa din data de 09.07.2013, « fila cec pe care o dețineți in baza
Analizând fila cec si refuzul de plata al acesteia, se poate lesne observa ca banca trasului a primit acest instrument de plata spre decontare, consemnând insa refuzul de plata ca urmare a popririi sau alte masuri de indisponibilizare instituite pe cont de către o autoritate a statului.
Mai mult se poate observa cu ușurința faptul ca semnătura de pe fila cec aparține doamnei Piesa Măria, in calitate de administrator al contestatoarei, semnatara de altfel si a contractului de garanție (fidejusiune) nr. 705/29.03.2007
Astfel ca, susținerile contestatoarei ca societatea noastră « a dobândit cecul cu rea credință » sau ca am fi « săvârșit o greșeala grava in dobândirea acestuia » sunt tendențioase, singurul scop al contestatoarei este de a induce in eroare instanța de judecata.
Faptul ca se încearcă, din partea societății M.I. SRL tergiversarea acestui litigiu si inducerea in eroare a instanței de judecata, releva in mod evident reaua-credinta si voința a acesteia de a se sustrage de la plata echipamentelor.
Subliniem faptul ca societatea noastră a venit in ajutorul debitoarei de nenumărate ori, s-a încercat rezolvarea pe cale amiabila a situației, dar fara nici un rezultat concret, comportamentul inconsecvent al debitoarei reiese, fara echivoc, din adresele la care facem mențiune mai sus, iar in toti acești ani aceasta a uzat de aparatele finanțate de noi in vederea dezvoltării afacerii fara a-si îndeplini obligațiile contractuale.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma excepției invocate, tribunalul retine următoarele:
Termenul de apel este un termen legal imperativ, astfel încât nerespectarea lui va atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, cu consecința respingerii apelului ca tardiv formulat.
Astfel cum rezultă din data certa aplicată pe cererea de apel, la data de 08.01.2015, apelanta a declarat apel împotriva încheierii din 12.12.2014 prin care instanța a respins cererea de suspendare a executării silite formulate.
Conform dispozițiilor art.718 alin.6 cod de procedura civilă, în vederea soluționării cererii de suspendare a executării, părțile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacata numai cu apel, în mod separat, in termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
In cauză, față de dispozițiile legale sus menționate și de actele dosarului din care rezulta ca partea a fost prezenta la termen prin reprezentant, termenul de apel de 5 zile în care apelanta avea obligația să declare apelul se împlinea la data de 18.12.2014.
Apelanta susține ca disp. art 718 alin 6 teza 2 ncpc este pentru situația in care pronunțarea se face in ședință publică, acest articol nu se aplică si atunci când se amână pronunțarea.
Aceste susțineri sunt neîntemeiate, având in vedere pe de o parte că în ambele situații expuse pronunțarea se face în ședință publica, iar din modalitatea in care a fost formulat acest text de lege rezulta că legiuitorul nu face distincție intre ipoteza în care pronunțarea care se face in aceeași zi, cu ipoteza in care a fost amânata pronunțarea.
Atât timp cât partea a fost prezenta in ședința publica de judecata la care instanța a rămas in pronunțare, termenul de atac curge de la data pronunțării, indiferent daca pronunțarea a fost făcuta in aceeași zi sau a fost amânata pronunțarea.
Față de dispozițiile art.718 alin.6, întrucât la data rămânerii in pronunțare a fost prezenta contestatoarea și lipsă intimata, in mod întemeiat, instanța a menționat in dispozitiv că termenul de apel curge de la pronunțare pentru contestatoare și de la comunicare pentru intimată, nefiind vorba de nici o eroare astfel cum susține apelanta.
Apelanta susține ca s-a creat un regim discriminatoriu intre părți. Nici aceste susțineri nu sunt întemeiate, atât timp cat textul de lege a instituit modalitatea in care curge termenul de declarare a apelului, de la pronunțare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Cum în speța de față creditoarea a declarat calea de atac cu depășirea termenului legal prev. de C. pr. civ., tribunalul va admite excepția tardivității declarării apelului invocată și, pe cale de consecință, va respinge apelul declarat împotriva încheierii de ședință din 12.12.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca tardiv formulat.
| ← Termenul pentru formularea cererii de validare a popririi şi... | Poliţist, restituire cheltuieli de şcolarizare.... → |
|---|
