Uzucapiune. Calitate procesuală pasivă

C. civ., art. 1847, art. 1890 şi urm.

Posesia utilă exercitată timp de 30 ani reprezintă, în condiţiile legii, temei pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului posedat şi, în acelaşi timp, o sancţiune împotriva proprieta

rului care s-a dezinteresat de soarta bunului său. în acţiunile care

au ca obiect constatarea posesiei de fapt, reclamantul are obligaţia să facă demersuri pentru identificarea adevăratului proprietar.

Trib. Dolj, Secţia civilă, decizia nr. 190 din 8 februarie 2007,

în Eurolex

Prin acţiunea înregistrată la 22 martie 2005, reclamanta G.M. a chemat în judecată pe pârâţii O.A., Primăria Craiova şi Ministerul Finanţelor prin D.F.P. Dolj, solicitând ca instanţa să constatc dreptul său de proprietate asupra terenului intravilan situat în Craiova.

In motivarea acţiunii, a arătat că mama reclamantei a cumpărat de la pârâtul O.A. imobilul menţionat, manifestarea de voinţă a părţilor, concretizându-se într-un înscris sub semnătură privată.

A precizat reclamanta că la data încheierii convenţiei, autoarea sa a achitat preţul şi a intrat în posesia imobilului pe care l-a stăpânit continuu, netulburat, public şi sub nume de proprietar, achitând taxele şi impozitele aferente.

Reclamanta a arătat că terenul i-a revenit de la mama ei, R.I., prin împărţire de ascendent şi că, în prezent, împreună cu soţul ei stăpânesc terenul şi plătesc impozitele aferente. A susţinut că în cauză a intervenit uzucapiunea deoarece atât ea, reclamanta, cât şi autoarea ci au exercitat o posesie utilă, neviciată, mai mult de 30 ani.

Prin încheierea de şedinţă din 26 aprilie 2005, instanţa a admis cxccpţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor prin D.F.P. Dolj şi a dispus scoaterea din cauză.

Instanţa de fond a reţinut că din anul 1939 şi până la deces, autoarea reclamantei a folosit terenul neîntrerupt şi sub nume de proprietar, construindu-şi pe acesta o casă de locuit şi achitând taxele şi impozitele cătrc stat. S-a mai reţinut că după decesul acesteia, reclamanta a continuat să foloscască terenul şi casa netulburată, public şi sub nume de proprietar, în sensul art. 1847, art. 1890 şi urm. C. civ., privind posesia utilă timp de 30 ani asupra bunului imobil, fapt carc conduce la dobândirea dreptului de proprietate.

Prin sentinţa civilă nr. 1179 din 14 februarie 2006, pronunţată de Judecătoria Craiova, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta G.M. împotriva pârâţilor O.A. şi Primăria Craiova, şi s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului situat în Craiova.

împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Primăria Municipiului Craiova, invocând lipsa calităţii procesuale pasive a acestei instituţii în

raport de dispoziţiile art. 91 din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, susţinând că reclamanta nu justifică interesul promovării acţiunii faţă de un terţ, care nu se opune exercitării posesiei asupra unui bun care nu îi aparţine, interesul fiind de a-şi confrunta dreptul dobândit, în raport cu adevăratul proprietar.

In şedinţă publică, tribunalul a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului O.A.

Asupra recursului formulat de pârâta Primăria Municipiului Craiova şi asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului

O.A. Tribunalul a constatat că ambii pârâţi chemaţi în judecată, respectiv Primăria Municipiului Craiova şi O.A. nu au calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecăţii.

Posesia utilă exercitată timp de 30 ani reprezintă în condiţiile legii temei pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului posedat şi în acelaşi timp o sancţiune împotriva proprietarului care s-a dezinteresat de soarta bunului său.

Deci, în acţiunile care au ca obiect constatarea posesiei de fapt, calitate procesuală pasivă poate avea numai proprietarul imobilului şi este sarcina reclamantului să indice persoana acestuia prin cererea de chemare în judecată formulată în condiţiile art. 112 C. proc. civ.

Reclamanta G.M. are obligaţia să facă demersuri pentru identificarea adevăratului proprietar, chemarea în judecată a Primăriei Municipiului Craiova nefiind justificată, întrucât din probele administrate nu a rezultat că imobilul s-ar fi aflat vreodată în proprietatea statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, caz în care, organele locale ar fi

dobândit calitate procesuală.

In aceste condiţii, recursul formulat de Primăria Municipiului Craiova, privind excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, este întemeiat.

Cât priveşte excepţia calităţii procesuale pasive a pârâtului O.A., instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada că acesta este proprietarul imobilului împotriva căruia s-ar putea îndrepta cu acţiune în dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, cu toate că i-au fost acordate mai multe termene de judecată, în acest sens.

In aceste condiţii, instanţa urmează să constate că nici pârâtul O.A. nu are calitate procesuală în cauză.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Uzucapiune. Calitate procesuală pasivă