Uzucapiune. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă)
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 4123 din data de 15.06.2016
Deliberând asupra prezentei cereri reține următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr. …. din data de …. pe rolul Judecătoriei … reclamantul …..în contradictoriu cu pârâta…., reprezentată de Primar, a solicitat ca prin hotărârea care se va pronunța să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 571 mp teren situat în comuna …., sat …. județul …. cu coordonatele topo-cadastrale T..2 P…. și P…, în baza posesiei de peste 30 de ani.
Reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar în ce privește taxa judiciară de timbru în sensul că prin încheierea din 16.04.2015 a fost redusă taxa judiciară de timbru de la 1381,83 lei la suma de 500 lei(achitată cu chitanța de la fila 61 dos.).
În motivarea cererii reclamantul arată că locuiește în …., sat …. nr. …, jud. ….unde stăpânește o suprafață de teren de 571 mp din anii ….. Lângă acest imobil cu coordonatele topo-cadastrale T.. P… și P…, a ridicat o construcție(casă) unde locuiește și în prezent. Suprafața de 566 mp care face obiectul cererii și asupra căreia susține că a exercitat posesia, nu a fost revendicată de nimeni, limitele de hotar au rămas constante de-a lungul timpului întrucât pe fiecare latură a proprietății sunt imobile - case locuite.
Imobilul în litigiu este împărțit în două parcele distincte cu coordonatele topo-cadastrale T.. P… în suprafață de 216 mp și T..P… în suprafață de … mp, amplasate în fața și în spatele unei suprafețe de 500 mp ce face obiectul titlului de proprietate nr. ….. Reclamantul susține că suprafața ce face obiectul acestui act de proprietate a fost atribuită lui în timpul CAP ca lot în folosință, unde a edificat un imobil casă și anexe. Se susține de asemenea de către reclamant că aproximativ în aceeași perioadă a ocupat și terenul de 571 mp cu amplasamentul precizat anterior. Imobilul în litigiu a fost îngrădit și stăpânit continuu, neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietar.
În drept au fost invocate prevederile art. 1847 din Vechiul cod civil raportat la art. 35 N.C.pr.civ.
În dovedirea cererii reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei cu martorii ….. și …. și a probei cu expertiză topo-cadastru.
Pârâta a formulat întâmpinare în care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa cu motivarea că suprafața de teren care face obiectul litigiului aparține moștenitorilor defunctei …., așa cum reclamantul însuși a recunoscut prin declarațiile notariale date, iar în prezent pentru această suprafață de teren s-a eliberat proces verbal de punere în posesie pe numele moștenitorilor, urmând să fie emis titlu de proprietate.
Pe fond pârâta a cerut respingerea cererii invocând faptul că reclamantului i s-a eliberat titlu de proprietate nr. …. cu privire la suprafața de teren de 500 mp, în baza actului de dare în plată întocmit de reclamant cu fostul CAP. Hotărârea Comisiei Județene nr. … din data de 03.07.2007 prin care s-a validat această suprafață de teren a fost adusă la cunoștință reclamantului care nu a înțeles să o atace în termenul de contestație de 30 de zile. Se arată de pârâtă că suprafața de teren pe care reclamantul o cere în plus față de titlul de proprietate este revendicată de vechiul proprietar, anume moștenitorii defunctei …. și …., cărora li s-a eliberat deja procesul verbal de punere în posesie nr. … din ….. Suprafața de teren în litigiu, arată de asemenea pârâta, a fost stăpânită de reclamant cu acordul proprietarilor de drept, reclamantul nu a stăpânit în mod public și sub nume de proprietar. Pârâta invocă și faptul că reclamantul a plătit niciodată impozit pentru această suprafață de teren, întrucât proprietarul de drept era o altă persoană. Singurul impozit plătit de reclamant este cel pentru terenul de 500 mp pe care este proprietar.
Pârâta menționează că suprafața de teren pentru care se judecă reclamantul în cauză, pe perioada CAP a fost dată ca lot în folosință reclamantului, astfel că nici din punctul de vedere al perioadei acesta nu îndeplinește condițiile pentru a uzucapa. În final se arată de pârâtă că reclamantul a mai formulat o cerere similară în cursul anului 2013(dos. nr. 19/180/2013), care însă s-a perimat.
În apărare pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamantului și a probei cu martori.
În cauză au formulat cerere de intervenție în interes alăturat pârâtei intervenienții …, …. și …. motivând că li s-a eliberat un proces verbal de punere în posesie vizând suprafața de teren care face obiectul litigiului și pe care familia …. o revendică în baza legilor de fond funciar, iar în acest moment nu dețin un document care să producă consecințe juridice în sensul atestării unui drept de proprietate asupra acestui teren,, dar arată că terenul în litigiu a fost proprietatea autorilor lor și în scurt timp urmează a li se elibera titlu de proprietate.
În drept intervenienții au invocat prevederile art. 61 și art. 63 N.C.pr.civ.
Prin încheierea din 03.02.2016 (fila 141 dos.) instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu martori și proba cu interogatoriu.
Pe fondul cererii, analizând probele administrate în cauză instanța reține următoarele:
Reclamantul este proprietar al suprafeței de 500 mp, tarlaua … parcela …, teren situat în satul …, comuna …, județul …, conform titlului de proprietate nr. ..(fila 10 dos.). Acest teren a făcut obiectul actului de dare în plată din 01.02.1970 emis de CAP …, jud. ….fila 81 dos.), iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în baza cererii formulată de reclamant în data de 01.08.2005. Pe terenul pe care este proprietar reclamantul a edificat o construcție casă conform autorizației pentru executare de lucrări nr. 13 din 18 august …(fila 83 dos.).
De o parte și de alta acestui teren se află alte două suprafețe de teren de 216 mp, T.. P…și respectiv de 355 mp, T.. P.., ce însumează .. mp pentru care reclamantul invocă uzucapiunea în baza posesiei de peste 30 de ani.
În drept, față de prevederile art.3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, față de momentul de debut al posesiei terenului de către reclamant, sunt aplicabile prevederile vechiului Cod civil în materie de uzucapiune(art. 1890 și art. 1847 C.civ. din 1864).
În temeiul art. 1890 C.civ. "toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, și fără să i se poată opune reaua-credință."; Potrivit art.1847 C.civ., ca să se poată prescrie se cere o posesie utilă, anume o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, calități care trebuie să fie întrunite cumulativ când se invocă dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.
Posesia este cunoscută în doctrină ca fiind compusă din două elemente, un element material(numit corpus) care implică săvârșirea diferitelor acte de folosință ale lucrului și un element psihologic(numit animus) care constă în voința posesorului de a se comporta ca proprietar. Lipsa acestui din urmă element determină precaritatea posesiei, anume lipsa însăși a posesiei deoarece detentorul precar posedă nu pentru sine ci pentru altul, ceea ce presupune că el este legat cu privire la acel bun printr-un raport de obligație care îi conferă anumite puteri asupra lucrului(cum este dreptul de folosință al bunului) și îl obligă să stăpânească bunul în numele aceluia care i-a conferit aceste puteri, cu obligația pentru detentor de a păstra și a restitui lucrul.
În cauză, conform dovezilor administrate s-a relevat că reclamantul nu a stăpânit pentru sine terenul de 571 mp, cu titlu de proprietar, ci a exercitat acte de stăpânire în calitate de detentor precar. Instanța reține că se impune a fi analizată posesia exercitată de reclamant din două perspective, respectiv până în 1990 și ulterior acestui an.
Astfel, anterior anului 1990, Registrul cadastral din 1986 al parcelelor localității …., comuna …, județul…, așa-numitul Registru al posesorilor îl menționează pe reclamantul … în această calitate cu cele două suprafețe de teren în litigiu: T.. P..(0,0323 arabil) și T.. P..(0,0262 arabil). Trebuie menționat că acest registru atestă deținătorii proprietății cooperatiste de la acea vreme. Reclamantul cumpărase de la CAP Hemeiuș în baza actului de dare în plată nr. 190 din 01.02.1970, doar 500 mp pentru care de altfel i s-a emis titlu de proprietate.
După anul 1990, conform tabelului nominal cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP(fila 106 dos.), la poziția 315 figurează numitul ….(autorul intervenienților) cu suprafața totală de 1,86 mp. Din această suprafață acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1 ha 2000 mp în comuna ….., jud…..(T.P. nr. … - fila 107). În data de 04.11.2005 moștenitorii lui Pal Mihai, intervenienții în cauză, au solicitat Primăriei Comunei …..reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de teren(în baza adeverinței din 1991 - filele 108-109 dos.). În cererea de reconstituire intervenienții au menționat că "o parte din teren se află în intravilanul satului … unde și-au edificat construcții familiile … și …, …. Pentru familia …, noi moștenitorii suntem de acord ca să i se constituie titlu de proprietate pentru suprafața de 500m2, curți construcții cumpărați de la CAP ….ș.";
Adeverința nr. …. din 25.07.1991(fila 108) emisă numitei … dovedește împrejurarea că imobilul teren înscris în aceasta s-a aflat în patrimoniul C.A.P. conform Registrului agricol din perioada 1958-1962 și, prin urmare, reclamantul deține un teren care a aparținut fostei proprietăți cooperatiste. Reclamantul nu a contestat că parte din terenul înscris în adeverință este cel în litigiu, ci a susținut faptul stăpânirii sale din 1975, precum și că l-ar fi cumpărat cu "act de mână"; de la ….(interogatoriul de la fila 150 dos.). Nu a produs însă dovada scrisă a actului sub semnătură privată, iar depozițiile martorilor … și …. în acest sens nu se coroborează cu nici o altă probă din dosar, astfel că sub acest aspect urmează a fi înlăturate. Relevant este însă că însuși martorul …. a declarat instanței că CAP … i-a dat terenul în litigiu reclamantului în jurul anilor 1973-1974(fila 151 dos.), ca și declarația autentică a reclamantului din 14.11.2006 potrivit căreia recunoaște faptul deținerii de către defuncta ….. a suprafeței de teren de 0,50 ha teren arabil situat în comuna …., sat … cu vecinii: la nord - … la sud - Str. .. la vest - .. și la est - str. ..(fila 71 dos.), vecinătățile între care se situează terenul în litigiu conform schiței depusă de reclamant la dosar(fila 13).
În același timp, considerându-se îndreptățit proprietar al acestui teren, reclamantul nu a înțeles totuși să achite nici impozitul în toată această perioadă a stăpânirii sale, împrejurare invocată de pârâtă a cărei dovadă contrară nu a fost produsă de titularul cererii de chemare în judecată.
Dispozițiile art. 1855 și ale art. 1857 din Codul civil(de la 1864) stabilesc că detentorul precar conservă această calitate până la proba contrară și nu poate schimba calitatea unei asemenea posesii. Prin urmare, reclamantul avea cunoștință de faptul că a folosit terenul cu acordul CAP în perioada 1975-1990. Este adevărat că martorii reclamantului au declarat că acesta stăpânește terenul din 1974-1975, dar aceste depoziții sunt înlăturate de ansamblul înscrisurilor cauzei. În raport de aceste înscrisuri nu se poate concluziona decât că reclamantul avea cele două terenuri în litigiu ca lot în folosință, ceea ce face ca detenția să fie una precară și deci inaptă de a uzucapa. Prin urmare, cel puțin până în 1990 reclamantul a avut situația unui detentor precar, astfel că intervalul de timp anterior acestui moment nu poate intra în calculul termenului de prescripție achizitivă, iar începând din 1990, nu este împlinit termenul de 30 de ani stabilit de art. 1890 din vechiul Cod civil. Pe de altă parte, nu se poate afirma de reclamant că ulterior anului 1990 a avut o posesie "netulburată"; câtă vreme intervenienții au formulat cerere de reconstituire pentru acest teren și li s-a emis proces verbal de punere în posesie, procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea acestora fiind avansată.
Referitor la excepția inadmisibilității invocată de pârâtă în concluziile pe fond, instanța reține că aceasta fiind invocată pentru prima dată în această manieră, nu poate fi soluționată.
În consecință, pentru aceste considerente va respinge cererea, ca nefondată și va admite cererea de intervenție accesorie.
| ← Anulare act | Acţiune în constatare - clauze abuzive. Jurisprudență Cereri → |
|---|
