Uzucapiune - Soluţie de RESPINGERE. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă)
| Comentarii |
|
Judecătoria SINAIA Sentinţă civilă nr. 1136 din data de 26.11.2014
Reclamantul C. I. GH. a chemat în judecata la data de 13.01.2014 pe parații pârâții I.E., B.M., H.N. și după precizarea acțiunii pe paratul O.B. prin primar și C.L. B. cu sediul în orașul B., Bd. L., nr. , județul Prahova prin cererea înregistrata sub nr. de dosar 38/310/2011, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună constatarea dreptului sau de proprietate asupra terenului in suprafața de 408 mp situat in B., str. M. nr… jud. Prahova - urmare a uzucapiunii de lungă durată, fata de dispozițiile art.1860, art.1890 Cod civil, constatarea dreptului de proprietate asupra construcției situata pe acest teren pe baza accesiunii reale imobiliare, fără cheltuieli de judecată .
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin certificatul de moștenitor nr. 721 din 1967 și prin certificatul de moștenitor nr. 32 din 1975 este unicul moștenitor al părinților săi C.E. si C.G.I.
Reclamantul pretinde că părinții săi au avut așa cum rezultă din cuprinsul certificatelor de moștenitor enunțate mai sus o bucată de teren obținută urmare unui partaj voluntar cu alți moștenitori în suprafața de aproximativ 700-750 m.p., sau 885 m.p., așa cum este inserată în actul din 1928.
Din totalitatea acestei suprafețe de teren reclamantul arată că vândut în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2195 din 03.08.2006 o suprafață de 446 m.p. nepotului său H.N., fiind efectuat si cadastru numai pentru aceasta suprafața de teren vânduta si care este situată tot la nr…
În continuare diferența de teren pentru care nu a avut niciodată titlu de proprietate În sensul legii numai un certificat de moștenitor a rămas ca Și pana atunci În folosința mea netulburată.
Pe această suprafața de teren există și o casa care a fost construită de părinții reclamantului și apoi îmbunătățită permanent de el precum si de copiii săi, dar fără autorizație de construcție. Casa este din cărămida si lemn, acoperită cu tablă, compusă din 5 camere in suprafața utilă de aproximativ 70 m.p.
De la moartea părinților săi reclamantul a fost singurul care a stăpânit neîntrerupt aceasta suprafața de teren, nefiind tulburat de către nimeni in posesia lui, exercitându-si de altfel toate prerogativele de proprietar, fiind îndeplinite condițiile impuse de art.1860, art.1890 cod civil.
În drept , acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art.1860, art.,1890 , art. 494 din vechiul cod civil sub imperiul cărora a început a opera uzucapiunea lungă și pe celelalte acte normative incidente în speța și în dovedirea acesteia a solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriul paraților , proba testimoniala cu doi martori expertiza extrajudiciara topografica.
Paratul O.B. - prin primar nu a formulat întâmpinare dar a trimis un răspuns ( f 104--108) prin care învederează ca reclamantul figurează cu un rol fiscal compus din teren in suprafața de 304 mp si clădire pentru care plătește impozit , cu următoarele susțineri :
În ceea ce privește vecinătățile terenului s-a arătat ca acesta nu se poate identifica în planurile cadastrale existente la Primărie si ca nu face parte din domeniul public sau privat al orașului B.
În cauză părțile au depus înscrisuri ( f 47-61, 70-87,100-107,110-115,138-139) ,) , au fost încuviințați martorii C.C., M.E.I., propuși de reclamant si a fost efectuata o expertiza tehnica de specialitate topometrica de către ing. Andreescu Florin Gabriel (f.111-1112) având ca obiective: identificarea, măsurarea, schițarea si evaluarea terenului in litigiu.
S-a solicitat de către instanța ( f 139) paratei sa se comunice care este regimul juridic al terenului in litigiu in suprafața de 408 mp situat in B., str. M. nr…. jud. Prahova, daca face parte din domeniul public sau privat al orașului care este suprafața care figurează in evidentele primăriei si care sunt proprietățile limitrofe, respective daca a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 sau Legii nr. 10/2001 daca s-a eliberat titlu de proprietate si, in caz afirmativ, sa se indice persoana pe numele căreia a fost emis, precum si orice alte informații deținute cu privire la teren si sa depună înscrisuri doveditoare.
Primăria or.B. a răspuns solicitării instanței prin adresa nr. 11526/10.11.2014 ( f. 143), comunicând ca: - din evidentele sale nu a fost identificat nici un teren cu suprafața si vecinătățile indicate de reclamant; - terenul indicat de aceasta si măsurat de către expertul Andreescu Florin; - expertul nu s-a prezentat la sediul Primăriei pentru a obține relații cu privire la acest teren; - terenul in litigiu nu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 si Legii nr. 10/2001. In dovedire s-a depus înscrisuri ( f. 146-149).
Din examinarea actelor si lucrărilor dosarului instanța retine următoarele :
De pe urma defunctului tata al reclamantului, numitul C.Gr.I., decedat la data de 22.09.1967, a rămas, printre alte imobile si terenul - curte in suprafața de 700 mp situat in or. B., str. Fdt. M. nr…. jud. Prahova - vecin cu N.M., B. O., cu proprietatea scolii si la m.n. cu IRSBC - conform certificatului de moștenitor nr. 721 /30.111997 eliberat de notariatul de Stat Local Câmpina ( f 31). In cuprinsul actului se mai menționează ca , atât acest teren cat si celălalt teren indicate la punctul 1 au fost dobândite de către defunct prin moștenire de tatăl sau, decedat din 1930.
În calitate de moștenitori ai defunctului C.Gr.I. au rămas: - C.I.E. - soția supraviețuitoare si fiul acestuia C.I.Gh.
De pe urma defunctei mame a reclamantului, numita C.I.E. - decedat la data de 09.12.1975, a rămas, printre alte imobile si terenul - curte in suprafața de 700 mp situat in or. B., str. Fdt. M. nr…. jud. Prahova - vecin cu N.M., B.O., cu proprietatea scolii si la m.n. cu IRSBC - conform certificatului de moștenitor nr. 32 /24.021976 eliberat de Notariatul de Stat Local Câmpina ( f 31). In cuprinsul actului se mai menționează ca, atât acest teren cat si celălalt teren indicate la punctul 1 au fost dobândite de către defuncta prin moștenire de la soțul acesteia.
În calitate de moștenitori ai defunctei C.I.E. a rămas fiul acesteia C.I. Gh. Asupra terenului de 408 mp reclamantul pretinde dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata - fata de disp. art. 1860, 1890 din vechiul Cod civil.
În ceea ce privește dobândirea dreptului de proprietate - prevederile vechiului Cod civil - enumără modurile generale de dobândire prin art. 644 si 645 . Aceste dispoziții sunt aplicabile in speța de față in raport de disp. art. 6 din noul Cod civil si de altfel sunt reluate , in conținutul lor, prin art. 557 alin. 1 din același cod.
Astfel , art.644 precizează că "proprietatea bunurilor se dobândește și se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenție și prin tradițiune";. In privința succesiunii, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale, legiuitorul a omis să facă precizarea că este vorba de succesiunea legală, câtă vreme succesiunea testamentară este prevăzută ca un mod distinct de dobândire (legatele ).
Art.645 adaugă că "proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune";.
Rezultă asadar că pot fi analizate ca moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale: 1. contractul (convenția) translativă sau constitutivă de drepturi reale; 2. succesiunea legală; 3.succesiunea testamentară; 4. uzucapiunea (prescripția achizitivă); 5. accesiunea; 6. posesia de bună credință a bunurilor mobile; 7. dobândirea fructelor de către posesorul de bună credință a bunului frugifer; 8. tradițiunea; 9.ocupațiunea. Analizate global modurile de dobândire a dreptului de proprietate privesc toate acele mijloace reglementate de lege (acte și fapte juridice), prin care se poate dobândi dreptul de proprietate, indiferent de forma sub care se prezintă.
Aceste moduri de dobândire a proprietății pot fi grupate după criterii variate, dintre care se rețin, ca fiind mai importante: întinderea dobândirii; momentul când operează transmisiunea, situația juridică a bunului și caracterul transmisiunii.
1) Referitor la criteriul privind momentul când operează transmisiunea, se disting: - moduri de dobândire între vii (inter - vivos) - si moduri de dobândire pentru cauză de moarte (mortis causa).
Modurile de dobândire "inter - vivos"; își produc efectul translativ de proprietate în timpul vieții părților. Majoritatea modurilor de dobândire a dreptului de proprietate au acest caracter (contractele translative de proprietate, accesiunea, uzucapiunea, ocupațiunea).
Modurile de dobândire "mortis causa"; își produc efectul translativ de proprietate numai în momentul morții proprietarului actual (succesiunea legală, succesiunea testamentară).
2) Cat privește criteriul referitor la situația juridică a bunului în momentul dobândirii - se rețin : moduri de dobândire a dreptului de proprietate originare - si moduri de dobândire a dreptului de proprietate derivate.
Modurile de dobândire originare nu comportă o transmisiune juridică a dreptului de proprietate de la o persoană la alta pentru că, înaintea dobândirii, bunul nu a mai aparținut altei persoane. Asemenea mod de dobândire originar este uzucapiunea ( sau prescripția achizitiva ) - proprietatea imobiliara dobândindu-se prin efectul unei posesiuni prelungite.
Modurile de dobândire derivate presupun un transfer al dreptului de proprietate de la o persoană la alta. Asemenea moduri de dobândire derivate sunt: contractele, succesiunea legală, succesiunea testamentară, tradițiunea.
Posesia prelungita (uzucapiune, prescripție achizitiva) este un mod originar, ce se întemeiază pe faptul posesiei, pe o stare de fapt, ce exclude ideea existentei unui act juridic translativ de proprietate, deoarece modurile de dobândire originare nu comportă o transmisiune juridică a dreptului de proprietate de la o persoană la alta pentru că, înaintea dobândirii, bunul nu a mai aparținut altei persoane .
Ca efect al posesiei, uzucapiunea presupune o posesie utilă, neafectată de niciunul dintre viciile acesteia.
Două elemente trebuie să fie întrunite, cumulativ, pentru ca stăpânirea unui lucru să poată fi calificată drept posesie și anume: un element material - corpus și un element psihologic, intențional-animus.
Dacă elementul material presupune contactul direct cu lucrul, concretizat în orice fel de acte materiale, animus implică intenția, voința celui care stăpânește bunul de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se comporta cu privire la lucru ca proprietar ori ca titular al altui drept real - animus domini sau animus sibi habendi.
Lipsa elementului psihologic face ca acela care deține lucrul să nu albă calitatea de posesor, ci pe aceea de detentor precar.
Pe de alta parte reclamantul nu a probat in niciun mod că în cauza este vorba de o posesie propriu-zisă, detenția precară neputând fi considerată posesie.
Deși este tratată ca viciu al posesiei în Codul civil, precaritatea reprezintă însăși lipsa posesiei.
Reclamantul nu a demonstrat ca a exercitat o posesie utilă asupra suprafeței de 408 mp., stăpânirea bunului, terenului pretins fiind lipsită de animus sibi habendi aceasta considerându-se titular al unui drept de proprietate, pentru care a achitat impozit doar pentru 304,5 mp nu pentru 713 mp, deci nu si pentru cei 408 mp astfel cum rezultă din istoricul de rol fiscal depus la dosarul cauzei de către paratul O.B. prin primar și C.L.B.
Ținând cont ca în prezenta cauza reclamantul nu a dovedit decât că este un detentor precar asupra ternului de 408 mp și nu a dovedit nici calitatea de constructor de buna credință sau calitatea de constructor de rea credință asupra imobilului construcție situat pe acest teren și nici nu s-a stabilit cu materialele cui și dacă s-a construit pe partea din terenul proprietatea reclamantului, ce suprafața din construcție e situată pe terenul proprietatea reclamantului, reclamantul neînțelegând să solicite în cauza efectuarea unei expertize constructor, absolut necesare pentru soluționarea acestei cauze, instanța urmează a considera prezentul capăt de cerere în constatare a dreptului de proprietate pe calea accesiunii imobiliare artificiale ca neîntemeiat cât și prezenta acțiune având ca obiect uzucapiune, ca neîntemeiată.
În absența dovezilor referitoare la cheltuiala celui care a făcut construcția, la valoarea materialelor si prețului muncii, la identificarea terenului pe care se afla construcția, nefiind suficiente simplele susțineri ale reclamantului, in absenta unui probatoriu solid și a unei expertize construcții, instanța va respinge prezenta acțiune, ca neîntemeiată.
| ← Litigii civile - Soluţie de RESPINGERE. Jurisprudență... | Soluţie de RESPINGERE. Jurisprudență Contracte → |
|---|
