Decizia civilă nr. 147/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 147/A/2011
Ședința de la 18 F. 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : M. C. V.
JUDECĂTOR : D. C. GREFIER : A. B.
P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ reprezentat prin
PROCUROR : A. S.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții C. P., C. D.-I. și C. M.-M. împotriva sentinței civile nr. 977 din 16 noiembrie 2010 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul intimat S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN D. G. A F. P. C., având ca obiect D. L. nr.2..
La apelul nominal se prezintă reclamantul apelant C. P. și reprezentanta
P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror A. S., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
A.ul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 24 ianuarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D. C. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefundat și menținerea ca legală i temeinică a sentinței apelate, precum și judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu prevederile art. 242 al.2 cod procedură civilă.
Instanța comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C.
Reclamantul apelant arată că nu are cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentanta P.ui arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța constată prezenta cauză în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond asupra apelului.
Reclamantul apelant C. P. solicită admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței civile atacate în sensul admiterii acțiunii civile formulate de reclamanți, susținând pe larg motivele expuse în memoriul depus la dosar. Î. faptul că, prin respingerea cererii de amânare de către prima instanță, reclamanților li s-a încălcat dreptul la apărare, întrucât au dorit să-și apere interesele și a vederea dacă în perioada de 45 de zile legiuitorul va interveni în modificarea L. nr. 2., urmând ca în funcție de modificările care urmau a fi aduse, să-și precizez acțiunea.
Reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea apelului formulat de reclamanți ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 977 din 16 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții C. P., C. D.-I. și C. M.-M. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect pretenții în temeiul L. nr. 2..
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin S. 2. pronunțată de T. M. teritorial Oradea CORGHIȘ P. P. a fost condamnat în baza art. 6 combinat cu art. 1 și 7 din Decretul 199/1950, art. 25 pct. 6 C.pe4nal, art. 292 CJM, art. 109 C.pr.penală și art. 463 CJM. prin schimbarea calificării din delictul de uneltire contra ordinii sociale, la pedeapsa de 7 ani închisoare.
Prin Decizia 1648/1955 a T.ui M. pentru Unitățile M.A.I. au fost respinse recursurile declarate împotriva sentinței 201/1995.
Din copia fișei matricole rezultă că C. T. P. a fost arestat la data de (...)
și eliberat la data de (...), prin expirarea pedepsei.
Reclamanții sunt descendenții acestui defunct, așa cum o justifică copiile actelor de stare civilă depuse în cauză.
În ceea ce privește primul petit, cel referitor la constatarea caracterului politic, raportat la dispozițiile L. 2., apreciază că această constatare nu se impune, deoarece însăși legea este cea care constată caracterul politic al condamnării suferite de antecesorul părților, prin indicarea expresă de către legiuitor, reclamanții nejustificând un interes actual de a acționa în instanță.
Privitor la cererea de obligare a pârâtului la plata unei sume de bani cu titlu de despăgubiri morale pentru prejudiciul suferit de antecesorul reclamanților, instanța are în vedere că art. 5 alin. 1 lit. a din L. 2., pe care au fost întemeiate pretențiile, prin decizia C. C. 1. publicată în Monitorul Oficial nr. 761/2010, aceste dispoziții au fost declarate neconstituționale.
La data pronunțării hotărârii, această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial, și din acel moment, art. 5 alin. 1 lit. a din L. 2. își încetează efectele.
Este real că în termen de 45 de zile legiuitorul are obligația de a acționa în sensul stabilirii conformității textului legal declarat neconstituțional cu legea fundamentală a țării, Constituția.
Totuși, întemeierea pretențiilor la acest moment pe motivul de drept declarat ca neconstituțional, nu se mai poate realiza, astfel încât cererea reclamanților nu mai are suport în drept.
Amânarea soluționării cauzei pentru împlinirea termenului de 45 de zile solicitată de reclamanți nu se impune, întrucât legiuitorul național, plecând de la considerentele deciziei sus-amintite, nu mai are la îndemână legiferarea modalității de reparare a prejudiciului prin acordarea de despăgubiri morale, în condițiile în care s-a apreciat că acordarea unor astfel de sume ar aduce atingere valorii de dreptate.
De aceea, cererea a fost respinsă, având în vedere și considerentele invocate în motivarea deciziei prin care s-a statuat neconstituționalitatea textului ce constituie temeiul pretențiilor reclamanților.
Totodată, nici dispozițiile sau jurisprudența CEDO, prin raportare la art. 1 P. 1 nu au fost primite, reclamanții neputând afirma existența unei speranțe legitime în acest sens, cu privire la dobândirea unui bun.
Este real că legiuitorul în virtutea dreptului său a edictat o normă, însă, această normă, așa cum a constatat Curtea Constituțională este neconformă cu legea națională supremă și astfel nu poate da naștere unor efecte juridice.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel C. P., C. D.-I. și C. M.-M. solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii formulate.
În motivarea apelului a arătat că a solicitat acordarea unui termen până la expirarea celor 45 zile pentru ca în acest timp Parlamentul sau Guvernul să pună de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, având în vedere că pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Prin respingerea acestei cereri prima instanță a încălcat dreptul reclamanților la apărare, având în vedere că au dorit după acest termen să precizeze acțiunea în funcție de modificările care urmau a fi aduse.
În mod greșit susține prima instanță că efectele deciziei C. C. la momentul pronunțării hotărârii și-au încetat efectele, dimpotrivă aceste dispoziții pe durata termenului de 45 de zile sunt suspendate de drept, așa cum prevăd dispozițiile art.147 alin1. din L. fundamentală, aspect de care instanța în mod greșit a soluționat acțiunea.
S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinare (f.6) a solicitat respingerea apelului
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea reține considerentele ce urmează:
Nu se poate afirma că prin respingerea cererii de amânare până la expirarea celor 45 zile pentru ca în acest timp Parlamentul sau Guvernul să pună de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției prima instanță ar fi încălcat dreptul reclamanților la apărare, dat fiind că, așa cum corect a reținut instanța de fond, întemeierea pretențiilor la acest moment pe motivul de drept declarat ca neconstituțional, nu se mai poate realiza, astfel încât cererea reclamanților nu mai are suport în drept, cât timp o normă de drept suspendată nu poate produce efecte.
A mai reținut instanța de fond respingerea cererii de amânare și pe considerente corecte și logice ce rezultă din motivarea deciziei sus-amintite, și care face inutilă amânarea cauzei deoarece legiuitorul nu mai are la îndemână legiferarea modalității de reparare a prejudiciului prin acordarea de despăgubiri morale, în condițiile în care s-a apreciat că acordarea unor astfel de sume ar aduce atingere valorii de dreptate.
O precizare de acțiune în sensul dorit de reclamanți nu era posibilă dat fiind că nu pot schima temeiul acțiunii cu unul care nu era în vigoare la data introducerii acesteia.
Oricum speranța reclamanților a fost nefondată, dat fiind că legiuitorul nu a intervenit spre a pune de acord dispozițiile constate neconstituționale, astfel că la expirarea termenului de 45 zile normele legale constate neconstituționale și-au încetat efectele.
În temeiul prevederilor art. 296 Cod procedură civilă cât și al art. 282 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de reclamanții C. P., C. D.-I. și C. M.-M. împotriva sentinței civile nr.
977 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții C. P., C. D.-I. și C. M.-M. împotriva sentinței civile nr. 977 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2011.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
GREFIER
M. C. V. I. D. C.
A. B.
Redactat de I., dactilografiat de S. În 6 ex., la data de (...)
Judecător fond - T. D., Tribunalul Cluj
| ← Decizia civilă nr. 299/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3116/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
