Decizia civilă nr. 1582/2011, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA C. NR. 1582/R/2011

Ședința publică din data de 6 mai 2011

Instanța constituită din:

Președinte : D. - L. B.- vicepreședinte al C. de A.

Judecători : A. C.

G. : S.- D. G.

V. M. - președintele C. de A. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții C. V. C. și C. V. împotriva deciziei civile nr.1./(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pârâta B. C. I. S. R. SA- S. B. M., având ca obiect radiere ipoteca.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți, avocat D. G. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamanții recurenți și reprezentantul pârâtei intimate.

Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul este timbrat cu suma de 8 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr.323 seria TAXA 13323RO din (...) și timbru judiciar în sumă de 3 lei.

S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta reclamanților recurenți depune la dosar copia deciziei nr. II din 26 februarie 2001, a C. Supreme de Justiție - S. U., publicată în Monitorul Oficial al României privind recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, cu privire la căile de atac la care este supusă încheierea dată de judecătorul de la biroul de carte funciară și instanța căreia îi revine competența să le soluționeze.

Nefiind formulate alte cereri sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentanta reclamanților recurenți susține recursul astfel cum a fost formulat, solicitând admiterea lui, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii apelului, cu cheltuieli de judecată.

C U R T E A

I. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea introductivă,înregistrată în data de (...), sub nr. (...) a J. B. M., reclamanții C. V. C. și C. V. au chemat în judecată W. B. SA A. S. B. M. (B. C. I. San Paolo R. S. A. - S. B. M.), solicitând instanței să constate nulitatea absolută a întabulării ipotecilor asupra imobilelor înscrise sub C3 în CF nr. 15398 B. M., respectiv sub C6 în CF nr. 1249 C..

În motivele cererii, se arată că s-a procedat la întabularea dreptului de ipotecă în cele două coli funciare, în data de (...), în baza adreselor emise de pârâtă și a contractului linie de credit nr. 8., cu toate că acest contract nu a fost depus de pârâtă și în realitate el nu există.

Mai mult decât atât, înscrierea dreptului de ipotecă în cele două coli funciare în absența unei încheieri date de judecătorul de carte funciară, comunicate în prealabil proprietarilor tabulari atrage sancțiunea nulității absolute.

În drept, s-au invocat prevederile art. 111 C.proc.civ., dispozițiile Legii nr. 7., O. Ministrului J. nr. 2./(...) și Protocolul încheiat de Ministerul

Justiției cu O. N. de C. și P. I..

II. Judecata în prima instanță

II.1 Prin sentința civilă nr. 4974/(...) a J. B. M., pronunțată în dosar nr. 3063/2008, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă în apărare, în raport cu sentința civilă nr. 111/(...) pronunțată de

Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. 803/2004, rămasă definitivă și irevocabilă, iar pe cale de consecință, s-a respins acțiunea reclamanților.

Prin decizia civilă nr. 101/A/(...) a T. M., pronunțată în dosar nr. (...), s-a admis apelul reclamanților și a fost desființată sentința civilă nr.

4974/(...) a J. B. M., cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, motivând prin aceea că nu există identitate de obiect în raport cu cererea de chemare în judecată soluționată irevocabil prin sentința civilă nr. 1. a T. B. N.

Decizia civilă nr. 1. a tribunalului M. a rămas irevocabilă în data de

(...), prin pronunțarea deciziei civile nr. 2. a C. de A. C., în sensul anulării recursului pârâtei ca netimbrat.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul J. B. M. sub nr. (...).

II.2 Prin sentința civilă nr. 3094/(...) a J. B. M., s-a respins cererea formulată de reclamanții C. V. C. și C. V. în contradictoriu cu pârâta S. W.

B. S. A. S. B. M.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că urmare a cererii formulate de pârâtă și înregistrată la B. de carte funciară din cadrul J. B. M. sub nr. 2861 -62/(...) s-a dispus înscrierea acesteia în CF 15398 B. M. sub

C3.

Printr-o altă cerere înregistrată la B. de carte funciară din carul J. B.

M. sub nr. 2869 -70/(...), s-a solicitat înscrierea în baza contractului de garanție imobiliară nr. 34/(...), a ipotecii de rangul I asupra imobilului casă

și teren situat în C. și înscris în CF 1249 nr. topo. 1723/2 și 1724/2 și, ca urmare, s-a notat ipoteca asupra imobilului menționat în CF 1249 sub C6 .

A mai reținut judecătoria că cele două ipoteci au fost înscrise în baza rezoluției aplicată pe cereri de către J. delegat la B. de carte funciară, dar că, potrivit art. 50 din L. nr. 7. în vigoare la data la care s-a solicitat înscrierea ipotecilor, judecătorul de carte funciară trebuia să dispună prin încheiere admiterea sau respingerea cererilor, încheieri ce trebuiau comunicate tuturor persoanelor interesate, care aveau posibilitatea să le atace cu apel la Tribunalul Maramureș.

Faptul că înscrierea ipotecilor în CF nr. 1249 B. M. și CF nr. 15398 B.

M. nu s-a făcut în baza unor încheieri care să fie comunicate reclamanților, nu conduce la nulitatea înscrierilor efectuate în cărțile funciare, vătămarea adusă petenților constând în lipsirea acestora de posibilitatea de a formula apel și de a se analiza dacă au fost îndeplinite condițiile cerute de lege pentru efectuarea întabulărilor.

J. a apreciat că, raportat la actuala formă a Legii nr. 7., cel nemulțumit de soluțiile pronunțate de O. de C. F. poate să formuleze plângere în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii, și cum comunicarea nu s-a efectuat, și în prezent reclamanții sunt în termen pentru introduce o astfel de plângere în cadrul căreia să se analizeze legalitatea înscrierii ipotecilor, plângerea soluționându-se de judecătorie.

Așa fiind, pentru a se înlătura vătămarea pe care reclamanții au suferit-o ca urmare a faptului că nu s-a pronunțat și nu s-a comunicat o încheiere cu privire la cererile pârâtei de înscriere a ipotecii în CF nr. 1249 și în CF nr. 15398 B. M., instanța de fond a analizat dacă înscrierea ipotecilor s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și în ce condiții se poate radia înscrierea unui drept de ipotecă din cartea funciară.

A constatat că dreptul de ipotecă asupra bunurilor proprietatea reclamanților din CF nr. 1249 și nr. 1398 s-a înscris în baza contractului de garanție imobiliară nr. 34/(...), autentificat sub nr. 266/(...) și respectiv a contractului de garanție imobiliară nr. 35/(...) autentificat sub nr. 267/(...), încheiate în formă autentică și menționând în cuprinsul lor atât imobilele ipotecate, cât și suma garantată, ce îndeplineau condițiile de fond și formă cerute de lege.

A concluzionat prima instanță că înscrierea dreptului de ipotecă asupra bunurilor proprietatea reclamanților cuprinse în CF nr. 1249 și nr.

15398 s-a făcut cu respectarea condițiilor legale.

În ce privește radierea, a reținut instanța de fond că, potrivit art. 22 din L. nr. 7. și art. 20 din L. nr. 7. modificată, drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor în cartea funciară, cu consimțământul titularului dreptului, iar pentru a se radia dreptul de ipotecă este necesar a se stinge creanța ce a fost garantată prin instituirea acestui drept real accesoriu.

În speță, nu s-a făcut dovada stingerii obligației garantate cu cele două ipoteci, motiv pentru care nu se poate dispune radierea dreptului de ipotecă.

III. Judecata în apel. Prin decizia civilă nr. 1./(...), pronunțată în dosarnr. (...), Tribunalul Maramureș a respins apelul declarat de apelanții C. V. C.

și C. V., împotriva sentinței civile nr. 3094/(...) pronunțată de Judecătoria

Baia Mare, în dosar nr. (...).

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că potrivit art. 50 din L. nr. 7. în forma sa inițială, în vigoare la data depunerii la biroul de carte funciară al J. B. M., de către W. B. S. A. S. B. M., a cererilor de radiere și de înscriere în cartea funciară nr. 501/(...) (f.6 dosar nr. (...)) și

502/(...) (f.9) vizate în prezentul litigiu, în caz de admitere a cererii, judecătorul de la biroul de carte funciară va dispune înscrierea prin încheiere, ce va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului parcelei și a cărții funciare, precum și a părții cărții funciare în care urmează a se face înscrierea.

Art. 52 stabilea că încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 20 de zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data înregistrării cererii, încheierea fiind supusă căilor ordinare de atac.

Apoi, art. 129 al. 1 din O. Nr. 2. din (...) pentru aprobarea

Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor, cuprins în capitolul 4 intitulat „Dispoziții tranzitorii și finale";, menționează că, până la finalizarea lucrărilor cadastrale și aregistrelor de publicitate imobiliară pe întreg teritoriul fiecărui județ, în localitățile cu regim de carte funciară continuă să fie aplicabile dispozițiile procedurale de înscriere ale D.ui-lege nr. 1., iar art. 130 prevede: „în teritoriile cu regim de carte funciară prevăzut de D.-lege nr. 1., după înregistrarea cererilor și atestările conducătorului de carte funciară privind inexistența sau existența unei piedici pentru efectuarea înscrisurilor solicitate, precum și a înscrisului în temeiul căruia se cere înscrierea, judecătorul de carte funciară dispune prin rezoluție întocmirea încheierii de carte funciară, în condițiile arătate de art. 110-126 din D.-lege nr. 1.";.

Așadar, procedura de soluționare a cererilor de înscriere în cartea funciară la momentul efectuării înscrierilor a căror nulitate absolută se invocă în speță, era cea reglementată de L. nr. 7., O. Nr. 2. din (...) și completată cu dispozițiile de procedură ale D.ui-lege nr. 1..

Cum însă aceste acte normative nu fac nicio referire la sancțiunile aplicabile actelor procedurale întocmite în cursul procedurilor speciale pe care le reglementează, dar cu încălcarea prevederilor legale, instanța este chemată să aplice dreptul comun în materie, conform art. 721 C.proc.civ.

În aceste condiții, în lipsa unor reglementări speciale în materia nulității înscrierilor în cartea funciară, tribunalul a analizat cererea referitoare la nulitatea absolută a acestora, din perspectiva dreptului comun în materia nulității actelor de procedură, respectiv a art. 105 al. 2 C.proc.civ.

Încheierea este un act procedural impus de lege care stă la baza înscrierii în cartea funciară, necesară pentru verificarea îndeplinirii cerințelor legale pentru admiterea cererii de înscriere.

Potrivit art. 105 al. 2 C.proc.civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.

Nulitatea intervine, în concordanță cu prevederile menționate, numai dacă sunt împlinite cumulativ cele trei condiții: actul să fi fost îndeplinit cu neobservarea formelor legale, să fi produs părții o vătămare și vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

În speță, cererile creditoarei W. B. S. A. S. B. M. de radiere a ipotecilor înscrise în C. 1249 C. asupra nr. top. 1723/2 și 1724/2 și C. 15398 B. M. nr. top. 4267/17 și 4267/16, proprietatea reclamanților apelanți, și de înscriere a noilor ipoteci, au fost însoțite de contractele de garanție imobiliară nr. 34/(...) (f.7) și nr. 35/(...) (f.10), întocmite în formă autentică și a căror valabilitate a fost supusă ulterior controlului judecătoresc și confirmată prin S. C. nr. 1. a T. B. N., rămasă irevocabilă.

Aceste contracte de garanție imobiliară încheiate între apelanți și intimată în formă autentică, prin care se constituise dreptul de ipotecă al intimatei asupra imobilelor proprietate a apelanților, îndeplineau cerințele de validitate a actului juridic, se bucurau de deplină putere doveditoare; indicau numele părților și individualizau imobilele cu numărul de parcelă, cerințe verificate de judecătorul de carte funciară, așa cum rezultă din dispoziția acestuia, înscrisă pe fiecare cerere a intimatei: „se va radia și se va înscrie";.

Existența acestor dispoziții a judecătorului de carte funciară consemnate pe cele două cereri înregistrate la biroul de carte funciară al J. B. M. sub nr. 2869-70/(...) și, respectiv, nr. 2861-62/(...) nu a fost contestată de reclamanții apelanți.

În această situație, tribunalul a reținut că actele procedurale prin care judecătorul de la biroul de carte funciară a admis cererile intimatei și adispus înscrierea în CF nr. 1249 C. și CF nr. 15398 B. M. a ipotecilor constituite prin contractele de garanție imobiliară nr. 34 și 35 din (...), respectiv cele două dispoziții, nu au respectat forma și conținutul cerute de art. 50 al. 2 din L. nr. 7., prima condiție a art. 105 al. 2 C.proc.civ. fiind îndeplinită însă în privința acestora, iar nu a înscrierii însăși.

În ce privește vătămarea produsă apelanților, tribunalul a apreciat că aceasta nu s-a dovedit în speță.

Așa cum reiese din cuprinsul contractelor de garanție imobiliară nr.

34 și 35 din (...) autentificate de N. P. C. S. sub nr. 266/(...) și 267/(...), apelanții reclamanți au consimțit la constituirea ipotecilor de rangul I asupra imobilelor proprietatea lor, la înscrierea dreptului de ipotecă al băncii asupra imobilului casă cu 800 mp teren înscris în C. nr. 1249 C. asupra nr. top. 1723/2 și 1724/2 și asupra imobilului casă în Fendely, fânaț idem, înscris în C. nr. 15398 B. M. nr. top. 4267/17 și 4267/16 și la notarea interdicției de înstrăinare, grevare de sarcini și demolare asupra acestora, în favoarea intimatei, iar în acest context realizarea întocmai a operațiunii de publicitate imobiliară la care au consimțit, prin cele două înscrieri a căror nulitate o invocă, nu le-a produs nici un fel de vătămare.

De altminteri, instanța de fond, apreciind că vătămarea cauzată reclamanților a constat în imposibilitatea acestora de a supune controlului judecătoresc întabularea ipotecilor în sarcina lor, a constatat că această vătămare se poate înlătura și în alt mod decât prin anularea înscrierilor și, raportat la 50 al. (2^1) și (2^2) din L. nr. 7., a analizat respectarea cerințelor legale la momentul efectuării acestora și a stabilit că cele două înscrieri ale dreptului de ipotecă al intimatei în foaia de sarcini a CF nr. 1249 C. și C. nr. 15398 B. M., realizate pe baza dispozițiilor informe ale judecătorului de carte funciară, corespund atât obiectului cererilor creditorului ipotecar W. B. S. A. sucursala B. M., actelor juridice înscrise, cât și înscrisurilor constatatoare: contractele de garanție imobiliară nr. 34 și 35 din (...).

Față de aceste considerente, în temeiul art. 295 și art. 296 C.proc.civ., tribunalul a respins apelul reclamanților.

Prin încheierea camerei de consiliu din data de (...) s-a admis sesizareadin oficiu a instanței privind îndreptarea erorii materiale strecurate în practicaua deciziei civile nr. 1. din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Maramureș, și în consecință, s-a trecut în practicaua deciziei civile ". publică din (...)";.

IV. Declarația de recurs. Î. acestei decizii au declarat recurs, în termenullegal, reclamanții C. V. și C. V., solicitând modificarea deciziei recurate, în sensul admiterii apelului și schimbării în tot a sentinței civile nr. 3094 a J. B. M., prin admiterea acțiunii în rectificarea cărților funciare consecutiv constatării nulității absolute a înscrierilor efectuate în CF nr. 15398 B. M., sub C 3 și în CF nr. 1249 C., sub C 6 a ipotecilor asupra imobilelor înfavoarea Băncii Comerciale W. B. S. A. - S. B. M.

Motivând recursul, recurenții apreciază că toate acele considerente ale instanței de apel care susțin soluția aplicată sunt greșite și date cu ignorarea prevederilor legale în materie, întrucât:

1. Potrivit dispozițiilor art. 49 -52 din L. nr. 7., art. 50 din O. nr.

2./1997 și Protocolul încheiat între Ministerul Justiției și O. N. de C. în data de (...), înscrierea ipotecilor se poate face numai prin încheierea judecătorului de carte funciară, care se va comunica și celorlalte persoane interesate în termen de 20 de zile de la pronunțare, aceasta fiind supusă căilor de atac ordinare.

În mod evident textele normative menționate mai sus au caracter imperativ, iar nerespectare lor duce la nulitatea actelor efectuate.

Prin urmare, susținerea instanței de apel în sensul că în lipsa unor dispoziții exprese referitoare la sancțiune se aplică regimul de drept comun al nulităților actelor de procedură, prevăzut de art. 105 alin. 2 C.pr.civ., este în afara legii.

Instanța de apel se situează pe o poziție contradictorie întrucât recunoaște procedura specială prevăzută de L. nr. 7., dar stabilește că nerespectarea acesteia este lipsită de sancțiune, aplicându-se prevederile dreptului comun.

2. Considerentele referitoare la inexistența unei vătămări prin lipsa încheierii judecătorului de carte funciară sunt și ele în afara legii, încălcarea dispozițiilor referitoare la emiterea unei astfel de încheieri și comunicarea ei fiind producătoare de pagube.

Dacă încheierea ar fi fost comunicată, reclamanții puteau să constate în timp util faptul că s-a înscris o ipotecă în baza unui contract de credit cu nr. 8., pe care nu l-au încheiat cu banca și pe care aceasta nu l-a depus la cartea funciară.

În susținerea celor afirmate mai sus, recurenții invocă decizii de speță

și opinii conturate în literatura juridică de specialitate.

V. Prin întâmpinarea formulată în data de (...) (pag. 17-19), intimatapârâtă B. C. I. S. R. S. a solicitat respingerea recursului ca nemotivat șinelegal, precizând că înscrierile în cele două coli funciare s-au făcut în baza contractului de credit nr. 8. și a celor două contracte de garanție reală imobiliară menționate, B. îndeplinindu-și toate obligațiile stabilite prin lege.

Mai mult decât atât, instanța de apel a analizat legalitatea înscrierii ipotecilor, iar recurenții nu precizează care este prejudiciul adus lor prin înscrierea acestor ipoteci atâta timp cât aveau cunoștință despre prevederile contractului de credit și a celor de garanție reală imobiliară semnat personal.

VI. Judecata în recurs.Verificând hotărârea atacată, Curtea apreciază că recursul reclamanților este nefondat.

Sub aspectul stării de fapt, instanțele de fond au stabilit cu certitudine împrejurarea că pârâta, în calitate de creditor, a solicitat J. B. M.

- B. de carte funciară, în anul 2000, radierea ipotecilor înscrise în CF nr.

1249 Ciocârlău asupra nr. top 1723/2 și 1724/2, respectiv în CF nr. 15398

B. M., asupra nr. top 4267/17 și 4267/16, proprietatea celor doi reclamanți, și înscrierea consecutivă a unor noi ipoteci, de rangul 1, aferente capitalului împrumutat, conform contractului de garanție imobiliară nr. 34 din data de (...), pentru linia de credit acordată conform contractului nr. 83 din (...), respectiv contractului de garanție imobiliară nr. 35 din (...), pentru linia de credit acordată conform contractului linie de credit nr. 83 din (...). Cele două cereri au fost înregistrate de pârâtă sub nr. 2869 - 70 din (...), și respectiv nr. 2861 - 62 din (...), fiind însoțite de cele două contracte de garanție imobiliară menționate mai sus.

Cererile de radiere a ipotecilor și, respectiv, a înscrierilor noilor ipoteci, poartă rezoluția judecătorului de carte funciară pusă în urma verificării condițiilor de valabilitate a acestora, pe fiecare cerere menționându-se textual: „se va radia și se va înscrie";.

În baza rezoluțiilor de radiere și de înscriere a judecătorului de carte funciară s-a procedat la efectuarea înscrierilor în cele două coli funciare, sub nr. 2869 - 70/2000 și respectiv, 2861 - 62/(...), drepturile de ipotecă fiind înscrise sub C3 în CF nr. 15398 B. M. și respectiv C6 sub nr. 1469

Ciocârlău.

În drept, incidente sunt dispozițiile art. 50, dispozițiile Legii nr. 7. și ale O.ui nr. 2./(...), invocate de reclamanți și analizate de cătreinstanța de apel prin hotărârea pronunțată, în redactarea valabilă la data înregistrării celor două cereri de înscriere a ipotecilor, astfel cum în mod corect s-a precizat.

Potrivit art. 50 și art. 52 din L. nr. 7., în redactarea inițială, în ipoteza admiterii cererii de înscriere a unui drept în cartea funciară, judecătorul de la B. de cartea funciară va dispune înscrierea în încheiere care va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului parcelei și a cărții funciare, precum și a părții din cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea.

Această încheiere se comunică atât titularul cererii de înscriere, precum și celorlalte persoane interesate cu privire la imobilul în cauză în termen de 20 de zile de la pronunțarea încheierii dar nu mai târziu de 60 de zile de la data înregistrări cererii, încheierea fiind supusă căilor ordinare de atac.

Dispoziții similare cuprindea și O. nr. 2. din (...).

Apare incontestabilă necesitatea emiterii unei încheieri prin care să se dispună cu privire la înscrierile operate în cartea funciară, o astfel de încheiere urmând a se comunica atât titularului cererii, cât și persoanelor care ar putea fi afectate prin operațiunile efectuate fiind titularele unui drept asupra imobilului. Mai mult, încheierea este susceptibilă de a fi suspusă controlului judiciar prin exercițiul căilor legale de atac.

În cauză, problema care se ridică este aceea dacă omisiunea emiterii unei astfel de încheieri și realizarea înscrierii drepturilor de ipotecă în cele două coli funciare, asupra unor imobile aflate în proprietatea reclamanților, în baza rezoluției judecătorului de carte funciară, aplicată pe cererile de înscriere după o prealabilă verificare a legalității acestora, a fost de natură să aducă un prejudiciu efectiv reclamanților sau demersul judiciar al acestora, exercitat după aproximativ opt ani de la data înscrierii este expresia unui abuz de drept.

Din această perspectivă, analiza pe care instanța de apel a făcut-o, referitoare la existența unei vătămări, se înscrie în limitele legii, normele procedurale de drept comun completându-le pe cele ale legilor speciale, așa cum este L. nr. 7., în măsura în care nu există dispoziții similare contradictorii.

Or, potrivit art. 105 alin. 2 C.proc.civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale, se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămare se prezumă până la dovada contrarie.

În speță, rezoluția judecătorului de carte funciară este un act de procedură și acesta nu a fost îndeplinit cu respectarea formelor prescrise de L. nr. 7., referitoare la emiterea unei încheieri cu un anumit conținut. Mai mult, în absența unei dispoziții care să prevadă sancțiunea nulității în cazul nerespectării prevederilor art. 50 din L. nr. 7. nu operează prezumția existenței unei vătămări, fiind necesar a se face proba acesteia.

Ne aflăm în situația nulității actului îndeplinit cu neobservarea formelor legale, care operează numai dacă se dovedește o vătămare și numai dacă aceasta nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

Vătămarea nu reprezintă altceva decât prejudiciul, paguba cauzată părții, prin nesocotirea dreptului la apărare ori prin încălcarea altor norme procedurale și ea poate fi dovedită cu orice mijloc de probă. Sarcina dovediriivătămării revine celui care o invocă, dispozițiile art. 1169 C.civ. fiind pe deplin aplicabile, iar proba vătămării vizează, din punct de vedere structural, viciul actului îndeplinit cu nesocotirea dispozițiilor legale și vătămarea concretă cauzată părții.

Important este a se dovedi atât faptul vătămării, cât și imposibilitatea înlăturării sale, în alt mod decât prin anularea actului.

În cauză, reclamanții susțin că s-a produs o vătămare prin aceea că nu le-a fost comunicată o încheiere de înscriere a drepturilor de ipotecă, emisă în condițiile art. 50 din L. nr. 7., fiind astfel în imposibilitatea de a-și formula o apărare și de a arăta că, în realitate, contractul linie de credit nr.

8. nu a fost încheiat.

Or, aceste susțineri ale reclamanților nu pot fi acceptate, întrucât omisiunea comunicării actului de procedură nu stinge dreptul părții de a exercita calea legală de atac, existând pentru aceasta posibiltiatea de a uza de căile legale de atac întrucât termenul nu începe să curgă. De altfel, în anul 2004, a fost promovată o acțiune în rectificarea cărților funciare, grevată pe constatarea nulității titlurilor de întabulare, respectiv contractele de garanție imobiliară și contractul linie de credit, soluționate irevocabil prin sentința civilă nr. 1. a T. B. N., pronunțată în dosar nr. 803/2004.

Mai mult decât atât, chiar în prezentul cadru procesual, pentru a nu prejudicia sub niciun aspect părțile, instanța de apel a procedat la verificarea legalității celor două înscrieri ale drepturilor de ipotecă, constatând că ele au operat în baza a două contracte de garanție imobiliară încheiate între reclamanți și pârâtă, în formă autentică, contracte care îndeplineau cerințele de validitate, se bucurau de putere doveditoare și cuprindeau toate elementele necesare efectuării înscrierii. Fiecare dintre cele două contracte de garanție imobiliară, semnate de reclamanți, menționează expres că ele sunt anexă la contractul linie de credit nr. 83 din (...), prin urmare, reclamanții aveau cunoștință despre existența acestui contract la data autentificării contractelor de garanție imobiliară.

În concluzie, aplicarea dispozițiilor art. 105 alin. 2 C.pr.civ. în cauză este legală, iar interpretarea pe care instanța de apel a dat-o acestor dispoziții este cea corectă, considerentele care susțin în mod fundamental hotărârea atacată fiind clare, complete, convingătoare, în măsură să permită realizarea controlului judiciar și să înlăture arbitrariul.

J. de carte funciară nu s-a pronunțat cu privire la înscrierea drepturilor de ipotecă printr-un act procedural emis în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 7., însă reclamanții nu au făcut dovada peremptorie a faptului că această neobservare a formelor legale le-a produs o vătămare, un prejudiciu efectiv, ce nu ar putea fi înlăturat decât prin anularea înscrierilor efectuate în condițiile de mai sus.

Jurisprudența de speță a I. supreme și a curților de apel nu reprezintă izvor de drept, astfel că nu este obligatorie pentru instanțe.

Față de cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 C.pr.civ., recursul se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții C. V. C. ȘI C. V. împotriva deciziei civile nr. 1. din 27 ianuarie 2011 a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 06 mai 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI D.-L. B. A. C. V. M.

În C.O.,semnează

Vicepreședintele instanței

G. S.-D. G.

Red.DB/dact.MS

2 ex./(...) Jud.fond: D.D.R.

Jud.apel: D.W./B.G.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1582/2011, Curtea de Apel Cluj