Decizia civilă nr. 199/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 199/A/2011
Ședința publică din 25 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
D.-I. C.
JUDECĂTOR:
M.-C. V.
GREFIER:
A. B.
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, în recurs după casare prin decizia civilă nr. 2000 din 24 martie 2010 a Înaltei Curți de C. și
Justiție pronunțată în dosar nr. (...), apelurile declarate de reclamantul C. V.
N. și de pârâții C. C. PENTRU S. D. și P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 295 din 29 mai 2008 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe intervenienții intimați S. A., S. E., M. C. I., M. C. N., POP M. și SC N. S. SRL, având ca obiect acțiune în baza L. nr. 1..
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 martie 2011, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 295 din 29 mai 2008 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul C. V. N., împotriva pârâtului P. M. C.-N., și în consecință, s-a dispus anularea Dispoziției de respingere a notificării nr. 1742 din (...) emisă de pârât.
S-a stabilit în favoarea reclamantului C. V. N. dreptul la măsuri reparatorii pentru imobilul situat din punct de vedere administrativ în mun.
C.-N., str. D. nr. 14-16, jud. C., înscris inițial în CF nr. 4807 C., nr. top
3745, după cum urmează:
S-a restituit în natură în favoarea reclamantului imobilul teren identificat în CF nr. 4807 C., nr. top actual 3745/3 - în suprafață de 50 m.p., nr. top actual 3745/2/3/1 - în suprafață de 596,06 m.p. precum și apartamentele nr. 5 și 6 identificate în CF ind. nr. 1. C.-N., nr. top
3745/2/2/V și, respectiv 3., cu părțile comune indivize aferente înscrise în
CF col. nr. 1. C.-N.
S-a dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamantului, astfel dobândit, cu titlu de lege, asupra imobilului teren identificat în CF nr.
4807 C., nr. top 3745/3 și nr. top 3745/2/3/1, conform tabelului de mișcare parcelară anexă la completarea la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert T. M. care face parte integrantă din prezenta sentință și asupra apartamentelor nr. 5 și 6 identificate în CF ind. nr. 1. C.-N., nr. top
3745/2/2/V și, respectiv 3., cu părțile comune indivize aferente înscrise în
CF col. nr. 1. C.-N.
S-a stabilit dreptul reclamantului la despăgubiri în sumă totală de
4.417.970 euro, ce vor fi achitate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, T. VII din L. nr. 2., pentru partea din imobilul mai sus identificat, ce nu poate fi restituită în natură.
S-a respins cererea reclamantului privind acordarea de măsuri reparatorii pentru utilajele tipografice preluate în proprietatea S.ui Român.
S-a admis în parte cererea reclamantului privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată și îl obligă pe acesta la plata sumei de 1.960 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin
D. nr. 1742 din (...) emisă de pârâtul P. mun. C.-N., ca răspuns la notificarea înregistrată de petent sub nr. 128/(...), ce a format obiectul dosarului intern nr. 3136, a fost respinsă cererea reclamantului privind acordarea de măsuri reparatorii, sub forma restituirii în natură sau prin despăgubiri, în condițiile L. nr. 1. pentru imobilul situat din punct de vedere administrativ în mun. C.-N., str. D. nr. 14-16, jud. C., înscris inițial în CF nr. 4807 C., nr. top
3745 și pentru utilajele tipografice preluate în proprietatea S.ui Român, motivat de reclamantul nu a făcut dovada calității de moștenitor după proprietarul tipografiei H. T., numai după soția supraviețuitoare a acestuia.
Imobilul înscris inițial în CF nr. 4807 C., nr. top 3745, constând în construcții și teren în suprafață de 1376 stj. (4953 m.p.) a constituit proprietatea tabulară a firmei C. R. din B., având destinația de tipografie asupra căruia proprietar era H. T. conform actelor depuse la dosar și a trecut în proprietatea S.ui Român în baza Decretului nr. 1. fiind intabulat în favoarea Editurii P.ui M. conform încheierii de CF din (...). Totodată au fost preluate de S. Român și utilajele tipografice existente.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. b din L. nr. 1., sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau prin echivalent, persoanele fizice asociați ai persoanei juridice care deținea imobilele și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv.
Prin prisma aplicării acestor dispoziții legale coroborat cu dispozițiile art. 4 alin. 2 din același act normativ, s-a constatat că moștenitorii defunctului H. T. beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de dispozițiile L. nr. 1..
În ceea ce îl privește pe reclamant prin actele depuse la dosar, acesta a făcut dovada calității sale de succesor în drepturi după defunctul H. T., calitate care se stabilește potrivit dispozițiilor de drept comun.
Astfel H. T. a decedat la data de (...), fiind moștenit de H. E. în calitate de soție supraviețuitoare, aceasta fiind unica moștenitoare în lipsa altor succesibili cu vocație concretă la moștenire, masa succesorală rămasă după aceasta transmițându-se ulterior în favoarea antecesorului reclamantului, C. C. potrivit certificatului de moștenitor nr. 915 din (...) eliberat de fostul N. de S. J. D. și de la acesta din urmă în favoarea reclamantului potrivit Certificatului de moștenitor nr. 585 din (...) eliberat de fostul N. de S. local al Sectorului 4 B..
Calitatea de succesoare a lui H. E. reiese și din Certificatul de calitate de moștenitor nr. 75 din (...) eliberat de B. N. P. asociați Giurgescu Angelica
și Giurgescu Dumitru, D..
Coroborând această stare de fapt cu prevederile art. 4 alin. 3 din L. nr. 1., potrivit cărora succesibilii sunt repuși de drept în termenul deacceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi, s-a constatat că reclamantul justifică calitatea sa de succesor după defunctul H. T. și implicit de persoană îndreptățită la a beneficia de măsurile reparatorii instituite prin dispozițiile L. nr. 1..
Imobilul înscris inițial în CF nr. 4807 C., nr. top 3745 a suferit în timp mai multe dezmembrări astfel cum rezultă din situația prezentată în coala evolutivă de carte funciară și care a fost evidențiată și prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert T. M.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, construcțiile existente inițial pe terenul cu nr. top 3745/1 au fost demolate, în prezent pe teren edificându-se un bloc de locuințe.
Analizând concluziile raportului de expertiză prin prisma dispozițiilor art. 1, 7 și 26 alin. 1 din L. nr. 1., care instituie regula acordării măsurilor reparatorii sub forma restituirii în natură, în situația în care acest lucru este posibil, s-a constatat că din întregul imobil ce a aparținut antecesorului reclamantului identificat inițial prin nr. top 3745, reclamantul poate beneficia de măsura restituirii în natură pentru următoarele imobile: teren identificat în CF nr. 4807 C., nr. top actual 3745/3 - în suprafață de 50 m.p., nr. top actual 3745/2/3/1 - în suprafață de 596,06 m.p. precum și apartamentele nr. 5 și 6 identificate în CF ind. nr. 1. C.-N., nr. top
3745/2/2/V și, respectiv 3., cu părțile comune indivize aferente înscrise în
CF col. nr. 1. C.-N.
Pentru partea din imobil ce nu poate fi restituită în natură reclamantul este îndreptățit la acordarea măsurilor reparatori prin echivalent potrivit valorii actuale de circulație care se ridică la suma de
4.417.970 euro, ce vor fi achitate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, T.
VII din L. nr. 2..
În ceea ce privește utilajele tipografice care au fost preluate odată cu imobilul devin incidente dispozițiile art. 6 alin. 2 din L. nr. 1. care condiționează acordarea de măsuri reparatorii de existența din punct de vedere fizic, actuală, a unor astfel de utilaje.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize de identificare și evaluare a acestora de către expert V. T., din concluziile căreia reiese faptul că nu s-a putut stabili existența actuală a utilajelor preluate, expertul procedând la evaluarea acestora în baza actelor existente care atestă faptul că acestea au existat în patrimoniul antecesorului reclamantului, valoarea stabilită de expert fiind la nivelul sumei de 20.230 euro.
Având însă în vedere dispozițiile art. 6 alin. 2 din actul normativ menționat, tribunalul a apreciat că reclamantul nu este îndreptățit la acordarea de măsuri reparatorii pentru utilajele tipografice preluate odată cu imobilul în proprietatea S.ui Român.
Prin decizia civilă nr. 291/A/(...) a C. de A. C. s-a admis în parte apelul declarat de reclamantul C. V. N., precum și, în parte apelul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 295 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...) care a fost schimbată în parte, în sensul că, s-a dispus restituirea în natură și a ap. nr. 1 și ap. nr. 3 situate în C.-N., C. D. nr. 14-16 înscrise în CF ind. nr. 1. C., nr. top. 3745/2/2/I și nr. top.
3745/2/2/III.
S-a înlăturat dispoziția din sentință privind cuantumul despăgubirilor.
S-au menținut restul dispozițiilor din sentința apelată.
S-a respins apelul declarat de C. C. pentru S. D. împotriva aceleași sentințe.
S-a respins cererea apelantului C. V. N. având ca obiect obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut :
I. Cu privire la apelul formulat de pârâtul P. municipiului C.-N.
Asupra imobilului situat administrativ în C.-N., str. D. nr. 14-16, înscris inițial în CF nr. 4807 C., sub A+1, nr. top 3745, alcătuit din 4 construcții și teren în suprafață de 1376 stj.p. a fost intabulat la data de (...), dreptul de proprietate în favoarea proprietarei „. R. firmă din B. (f.48-56, dosar fond ).
La data de (...), în baza dispozițiilor art. 5 și 15 din decretul prezidențial nr. 1. s-a intabulat dreptul de proprietate pe bază de lege în favoarea Editurii P.ui M. Român.
Ulterior, la data de (...), în temeiul Hotărârii nr. 93/1952 a Sfatului
Popular al orașului C. - C. E. bazată pe art. 3 din Decretul nr. 326/1949, imobilul a fost intabulat în favoarea S.ui Român, în administrarea operativă a Sfatului Popular al orașului C.
Imobilul în litigiu s-a dezmembrat în trei parcele cu nr. top nou, respectiv: parcela nr. top nou 3745/1, teren cu construcții în suprafață de
2796 mp s-a transcris în CF nou nr. 1. în favoarea S. C. N. a Imperiilor
Coresi S.; parcelele cu nr. top nou 3745/2, teren cu construcții în suprafață de 2103 și nr. top nou 3745/3, teren în suprafață de 50 mp s-au reînscris în CF nr. 4807 sub A+2, A+3, în favoarea S.ui Român și în administrarea Consiliului Local al municipiului C.-N.
Pârâtul P. municipiului C.-N. nu a contestat faptul că imobilul în litigiu a fost preluat în mod abuziv de către S. Român în perioada 06 martie
1945 - 22 decembrie 1989 astfel încât imobilul face obiectul L. nr. 1. conform art. 2 din acest act normativ.
Din certificatul nr. 130/(...) eliberat de C. de C. și I. C.-N., reiese că firma H. T., cu emblema „ C. R. "; a fost înmatriculată la O. registrului C. sub nr. 4227/(...), având ca obiect tipografie, iar ca asociat pe H. T. ( f. 40-41 dosar fond ).
De asemenea, din adresa nr. 97933/(...) emisă de M. I. și C. rezultă că,
I. de arte grafice și fabrica de confecțiuni de hârtie „. R., societate anonimă, sucursala „Cosânzeana"; din C., str. D. nr. 14-16, a trecut în proprietatea dl. T. H., care o exploatează sub denumirea de „. R..
Ulterior, prin adresa din (...), H. T., Ghidu I. și S. I., foști proprietari ai tipografiei C. R. trimisă C. I. a A. G. B., arată că tipografia a fost preluată la data de (...) de tov. I. Gh., administrator unic numit de M. I., D. C. și A. G. cu nr. 60320/(...).
Conform art. 3 alin. 1 lit. b din L. nr. 1., sunt îndreptățite în sensul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, asociați ai persoane juridice care deținea imobilele și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv.
Decretul nr. 326/1949 în baza căruia S. Român și-a înscris dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu a reglementat transmiterea folosinței bunurilor statului ca bunuri ale întregului popor, deținute de ministere, instituții de stat și S. populare astfel încât nu se poate susține că preluarea abuzivă a imobilului s-a făcut de la E. P. M. deoarece imobilul în litigiu a fost considerat la acel moment ca făcând parte din proprietatea S.ui și deținut de E. P. M., ca instituție de stat, ci de la proprietarul firmei C. R., respectiv de la numitul H. T., acesta având calitatea de asociat al acestei firme.
Potrivit art. 4 alin. 2 și alin. 3 din L. nr. 1., de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite iar succesibilii care, după data de 06 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.
Așa cum rezultă din actele de stare civilă depuse în probațiune H. T. a decedat la data de (...), unica moștenitoare a acestuia fiind H. E. în calitate de soție supraviețuitoare. Masa succesorală după acesta s-a transmis în favoarea lui C. C. potrivit certificatului de moștenitor nr. 915 din (...) eliberat de fostul N. de S. J. D., iar de la acesta, în favoarea reclamantului, conform certificatului de moștenitor nr. 585/(...) eliberat de fostul N. de S. Local al sectorului 4 B..
Reclamantul C. V. N., în calitate de moștenitor legal al defunctului H.
T., a solicitat prin notificarea expediată sub nr. 128/(...) prin B. B. M., restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în C.-N., C. D. nr. 14-16, înscris în CF nr. 4807 C. și pentru utilajele tipografice rechiziționate de S.
În consecință, în speță s-a probat fără echivoc faptul că reclamantul este moștenitorul numitului H. T., asociatul persoanei juridice C. R., imobilul în litigiu fiind preluat în mod abuziv de S. Român de la această persoană juridică astfel încât reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii conform art. 3 alin. 1 lit. b și art. 4 alin. 2 și alin. 3 din L. nr. 1. contrar susținerilor pârâtului apelant.
Critica pârâtului referitoare la faptul că reclamantul are dreptul doar la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv conform art. 31 alin. 1 din L. nr. 1. nu este întemeiată deoarece acest text legal trebuie raportat la prevederile art. 7 alin. 1 și alin. 2 din același act normativ potrivit căruia, de regulă, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură iar dacă restituirea în natură este posibilă, persoana îndreptățită nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevăzute de prezenta lege.
Prin urmare, în mod legal, tribunalul a stabilit, în urma analizării concluziilor raportului de expertiză tehnică, restituirea în natură a următoarelor imobile libere : teren cu nr. top 3745/3, în suprafață de 50 mp înscris în CF nr. 4807 C.; teren cu nr. top nou 3745/2/3/1, în suprafață de
596,06 mp, precum și apartamentele nr. 5 și nr. 6 înscrise în CF ind. nr. 1.
C.-N., nr. top 3745/2/2/V și 3. cu părțile indivize comune înscrise în CF col. nr. 1. C.-N.
Motivul de apel invocat de pârât privitor la modul de stabilire a cuantumului despăgubirilor a fost apreciat parțial fondat, deoarece instanța de fond a ignorat dispozițiile art. 16 și urm. din T. VII din L. nr. 2. privind regimul stabilirii și plăți despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, C. C. pentru S. D. fiind aceea care va analiza și va stabili cuantumul final al despăgubirilor prin emiterea deciziei referitoare la acordarea de titluri de despăgubire în favoarea reclamantului.
Din cuprinsul prevederilor T. VII din L. nr. 2. reiese că, evaluarea pretențiilor de restituire prin echivalent având ca obiect imobile demolate, înstrăinate sau a altor imobile a căror restituire nu este posibilă, este atributul evaluatorilor autorizați, desemnați de către C. C. pentru S. D..
Așadar, după intrarea în vigoare a L. nr. 2. contravaloarea pretențiilor de restituire în echivalent nu mai este stabilită în cursul procedurii administrative prevăzute de L. nr. 1., ci după parcurgerea procedurii reglementate de T. VII al L. nr. 2..
Cuantumul despăgubirilor ce se acordă persoanelor îndreptățite se stabilește doar în cadrul procedurii administrative prevăzute de acest act normativ cu mențiunea că existența și întinderea drepturilor la restituire este cea recunoscută în procedura administrativă și eventual jurisdicțională, prevăzute de L. nr. 1..
Susținerea pârâtului apelant referitoare la aplicarea greșită a Deciziei nr. XX a Înaltei Curți de C. și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că, în aplicarea art. 26 alin. 3 din L. nr. 1. instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva dispoziției de respingere a cererii de restituire în natură ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al unității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate, nu corespunde realității și nu este întemeiată deoarece tribunalul nu a motivat soluția pronunțată pe considerentele acestei decizii, în cuprinsul hotărârii atacate nefiind nici măcar indicată această decizie de recurs în interesul legii.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea în temeiul art. 296 C.pr.civ., a admis în parte apelul declarat de pârâtul P. municipiului C.- N.
II. Cu privire la apelul formulat de reclamantul C. V. N.
Reclamantul a susținut în cadrul primului motiv de apel faptul că tribunalul a soluționat în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru S. D. deoarece aceasta are obligația de a pune în executare hotărârea judecătorească.
Prin încheierea civilă pronunțată în ședința publică din (...), Tribunalul
Cluj a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru S. D..
Conform art. 13 din T. VII al L. nr. 2., pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă persoanelor îndreptățite, se constituie în subordinea Cancelariei Primului - Ministru, C. C. pentru S. D. care are în principal ca atribuții: emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire și luarea oricăror alte măsuri necesare aplicării prezentei legi.
Aceste atribuții sunt exercitate de C. C. numai în cadrul procedurilor administrative pentru acordarea despăgubirilor prevăzute în cap. V T. VII din L. nr. 2..
Totodată, pct. 16.5 din Normele Metodologice de aplicare a T. VII din L. nr. 2. stabilește că, deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele conducerilor administrației publice centrale, prevăzute la pct. 16.1-16.3, obiect al unor litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești, vor fi predate după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârilor judecătorești Secretariatului Comisiei
Centrale.
Astfel, în toate cazurile procedura administrativă prevăzută de T. VII din L. nr. 2. presupune definitivarea procedurilor privind soluționarea notificărilor prevăzute de L. nr. 1. aspect ce implică, după caz, și definitivarea procedurilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, proceduri jurisdicționale cauzate de nemulțumirile soluționărilor asupra deciziilor/dispozițiilor adoptate în procedura administrativă prevăzută de L. nr. 1..
În cuprinsul cap. V din T. VII al L. nr. 2. intitulat „Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv"; este reglementată procedura administrativă de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor ce nu pot fi restituite în natură procedură care vizează analizarea, sub aspectul legalități respingerii cererii de restituire în natură și sub aspectul stabilirii cuantumului pretențiilor de restituire prin echivalent a dosarelor constituite în temeiul L. nr. 1. și soluționate printr-o decizie/dispoziție de propunere privind acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale.
Având în vedere obiectul acțiunii introductive de instanță și anume contestație împotriva dispoziției de respingere a notificării emise de P. municipiului C.-N. și prevederile legale mai sus menționate Curtea apreciază că, în mod legal, tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. C. pentru S. D., în speță, neexistând identitate între persoana pârâtei și persoana obligată în raportul juridic de drept material dedus judecății.
Cel de-al doilea motiv din apelul reclamantului care privește restituirea în natură a apartamentelor nr. 1 și 3 din imobilul situat în C.-N. str. D. nr. 14-16 a fost considerat de Curte ca fiind întemeiat.
Astfel, din extrasul CF nr. 1. C.-N. eliberat de O. C.-N. la data de (...) rezultă că apartamentul nr. 1, cu nr. top 3745/2/2/I situat în imobilul în litigiu, la subsol și parter, cu 1 cameră, bucătărie, wc, coridor comun cu ap. nr. 6, pivniță în suprafață utilă de 27,98 mp cu p.i.c. de 7,66% înscrise în CF col. nr. 1., precum și, apartamentul nr. 3, cu nr. top 3745/2/2/III din același imobil, la subsol și parter, compus din 2 camere, bucătărie, baie și 2 cămări, wc, antreu, pivniță, cu suprafața utilă de 63,51 mp, cu p.i.c. de
17,33% înscrise în CF col. 1. sunt în proprietatea S.ui Român și în administrarea Consiliului Local al municipiului C.-N.
Întrucât, aceste apartamente nu au fost înstrăinate unor terțe persoane, pârâtul nefăcând nici o dovadă în acest sens, ele sunt susceptibile de restituire în natură motiv pentru care, Curtea în temeiul art. 296
C.pr.civ., a admis în parte și apelul reclamantului.
III. A.ul declarat de C. C. pentru S. D.:
Așa cum s-a arătat, tribunalul a admis în mod legal excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru S. D. prin încheierea civilă pronunțată în ședința publică din (...).
C. C. pentru S. D. a înțeles să critice în apelul declarat hotărârea primei instanțe numai sub aspectul nelegalității stabilirii cuantumului despăgubirilor acordate reclamantului, fără să critice modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive, considerent pentru care în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ. Curtea a admis excepția lipsei de interes a apelului promovat invocată din oficiu iar în conformitate cu prevederile art. 296
C.pr.civ. a respins apelul declarat de C. C. pentru S. D..
Prin decizia civilă nr. 2000/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a admisrecursul declarat de pârâtul P. municipiului C.-N. împotriva deciziei nr.
291/A/(...) a C. de A. C., care a fost casată, fiind trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
Prin recursul promovat pârâtul a criticat legalitatea deciziei pronunțate în apel, sub următoarele aspecte:
Proprietar al imobilului era la data preluării „. R. B., fiind incidente dispozițiile privind acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent persoanelor fizice, asociați ai persoanei juridice care deține imobile și alte active în proprietate la data preluării.
Reclamantul nu a dovedit calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii întrucât din înscrierile CF rezultă că preluarea imobilului s-a făcut de la editura „. M., nu de la „. R..
Apartamentele restituite în natură au fost înstrăinate, contractele de vânzare-cumpărare nu au fost anulate, astfel încât hotărârea nu poate fi pusă în executare.
Însuși reclamantul a solicitat restituirea în natură a terenurilor aflate în proprietatea statului, iar pentru restul imobilului măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile T. VII din L. nr. 2..
S.uând asupra recursului promovat, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:
Susținerea recurentului potrivit căreia reclamantul nu a dovedit calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, întrucât din înscrierile CF rezultă că preluarea imobilului s-a făcut de la editura „. M., nu de la „. R., nu este fondată.
Așa cum corect au reținut instanțele fondului, preluarea imobilului a fost abuzivă, în condițiile în care acesta a trecut din proprietatea persoanei juridice „. R. la editura „. muncitoresc";, conform art. 5 și 15 din Decretul nr.
1..
Împrejurarea că ulterior, trecerea în proprietatea statului în baza
Decretului nr. 326/1949, s-a făcut de la editura „. muncitoresc";, nu înseamnă că acesta ar fi fost proprietarul îndreptățit la despăgubiri, câtă vreme temeiul preluării bunului de către acesta a fost unul viciat, abuziv.
Tot nefondată este și critica vizând depășirea de către instanță a limitelor cu care a fost investită, în condițiile în care reclamantul a solicitat restituirea tuturor bunurilor mobile și imobile care au făcut obiectul notificării - clădiri, teren, utilaje tipografice.
Criticile referitoare la soluționarea cauzei fără a fi verificată și stabilită corect situația juridică actuală a imobilului în funcție de care să se aprecieze asupra textelor legale incidente, sunt fondate.
În cursul soluționării recursului la instanța supremă s-au formulat următoarele cereri de intervenție în interesul recurentului P. municipiului
C.-N. și în interes propriu: M. C. N. și M. C. I. cumpărători ai apartamentului nr. 1, Popa M., cumpărătoarea apartamentelor nr. 4 și 5 și S. A. și S. E., cumpărători ai apartamentului nr. 3.
Operațiunile de înstrăinare în favoarea intervenienților sunt menționate în CF, astfel încât dispoziția instanțelor de restituire în natură a apartamentelor este eronată și ignoră situația juridică reală.
Totodată, s-a dat eficiență și criticii vizând nelămurirea chestiunii calității de unic asociat al persoanei juridice a autorului reclamantului sau, dimpotrivă, de asociat alături de alte persoane, în raport de care este atrasă incidența unor texte legale diferite vizând natura măsurilor reparatorii.
Din înscrisurile depuse la dosar ar rezulta că alături de H. T. mai erau proprietari ai tipografiei „. R. și numiții C. I. și S. I., situație în care devin aplicabile dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. b coroborat cu art. 31 alin. 1, art. 18 alin. 1 lit. a din L. nr.1..
Instanțele fondului au analizat calitatea reclamantului de persoană îndreptățită doar din perspectiva art. 4 alin. 2 din L. nr.1..
Pe baza acestor considerente, instanța de recurs a constatat că judecarea cauzei a avut loc fără lămurirea elementelor de fapt determinante, impunându-se casarea hotărârii în temeiul art. 314 Cod proc.civ., cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.
La reluarea judecății, urmează a se analiza și stabili dacă autorul reclamantului era unicul asociat al tipografiei sau dimpotrivă, dacă alături de acesta mai existau și alte persoane asociate, iar în acest din urmă caz, dacă erau sau nu membri ai aceleiași familii. Totodată, va fi lămurită situația juridică actuală a imobilului, ținându-se seama și de înscrisurile noi depuse în recurs.
Cauza a fost înregistrată pe rolul C. de A. C. sub nr. (...).
În prezentul stadiu curtea este ținută să analizeze apelurile promovate în cauză de reclamantul C. V. N. și pârâții P. municipiului C.-N. și C. C. pentru S. D., căile de atac vizând următoarele aspecte:
Prin apelul promovat de reclamant, acesta a solicitat instanțeiadmiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul restituirii în natură și a apartamentelor nr. 1 și nr. 3 înscrise în CF nr. 1. C., nr. top 3745/2/2/I și nr. top 3745/2/2/III, cu modificarea corelativă a despăgubirilor acordate, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru S. D., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, reclamantul a arătat că a chemat în judecată pârâta C. C. pentru S. D. deoarece aceasta are obligația de a pune în executare hotărârile judecătorești definitive așa cum rezultă din L. nr. 2. cât și din H.G. nr. 1095/2005.
În privința restituirii în natură a apartamentelor nr. 1 și nr. 3 din imobilul în litigiu, se observă din CF nr. 1. C. că aceste apartamente sunt libere și se află în proprietatea S.ui Român și în administrarea Consiliului Local al mun. C. N., astfel încât este posibilă restituirea în natură a acestor apartamente.
Prin apelul promovat de pârâtul P. mun. C. N., acesta a solicitatinstanței admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată.
În motivarea apelului pârâtul a susținut că tribunalul a aplicat în mod greșit prevederile art. 4 alin. 3 din L. nr. 1., deoarece potrivit înscrierilor de carte funciară, proprietarul inițial al imobilului era C. R., firma din B., de la care imobilul a trecut în proprietatea Editurii P. M. Român, fiind preluat la S. Român de la această persoană juridică.
În opinia apelantului sunt incidente prevederile art. 3 alin. 1 lit. b din
L. nr. 1., astfel încât instanța de fond a stabilit în mod greșit că reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită.
Chiar dacă s-ar fi îndeplinit cerința imperativă prevăzută de art. 3 alin.
1 lit. b din L. nr. 1., în asemenea cazuri persoanele îndreptățite pot obține doar despăgubiri, conform art. 31 alin. 1 din același act normativ, în condițiile T. VII din L. nr. 2..
De asemenea, prima instanță în mod greșit a stabilit cuantumul despăgubirilor și a aplicat în mod eronat D. nr. XX din (...) a I. - S. U.
Această hotărâre judecătorească se referă la ipoteza restituirii în natură a imobilului revendicat, domeniul său de aplicare fiind limitat la această situație de D. nr. L. a I. - S. U. C. acestor decizii, tribunalul a dispus emiterea unei noi dispoziții și implicit retrimiterea cauzei la unitatea deținătoare pentru continuarea procedurii de acordare a despăgubirilor.
În cazul acordării de despăgubiri, faza soluționării notificării prin dispoziția motivată de propunere privind acordarea de despăgubiri, se continuă cu procedura administrativă prevăzută de T. VII a L. nr. 2..
În ceea ce privește parcela cu nr. top. 3745/1 dosarul reclamantului a fost trimis la I. A. C. N., în calitate de unitate deținătoare.
Pârâta C. C. pentru S. D. a declarat apel, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea în parte a sentinței în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantului.
În motivarea apelului s-a arătat că tribunalul a încălcat dispozițiile T. VII din L. nr. 2., potrivit cărora evaluarea pretențiilor de restituire în echivalent având ca obiect imobile demolate, înstrăinate sau alte imobile a căror restituire în natură nu este posibilă, este atributul evaluatorilor autorizați, desemnați de către C. C. pentru S. D..
Prin aceste dispoziții legale a fost reglementată o procedură administrativă de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură și a fost înființată o entitate competentă, respectiv C. C. pentru S. D., pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor, astfel încât nici o altă entitate/instanța judecătorească nu se poate substitui acestor atribuții stabilite în sarcina Comisiei Centrale prin actul normativ amintit.
C. C. pentru S. D. a formulat întâmpinare la apelul declarat de reclamant, prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru S. D..
În susținerea poziției procesuale C. C. pentru S. D. a arătat că, raportat la obiectul cauzei, din dispozițiile T. VII din L. nr. 27/2005 rezultă cu evidență faptul că nu are calitate procesuală pasivă și nici atribuții legate de executarea hotărârilor judecătorești.
Prin întâmpinarea formulată de reclamant la apelul declarat de pârâtul
P. mun. C. N., s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea pârâtului apelant la plata cheltuielilor de judecată
În susținerea poziției procesuale reclamantul intimat a arătat că din probele administrate rezultă că este succesorul defunctului H. T. și implicit are calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii instituită prin L. nr. 1..
Pârâtul apelant face abstracție totală de prevederile art. 4 alin. 2 din L. nr. 1. care îndreptățesc și pe moștenitorii proprietarului tabular să beneficieze de măsuri reparatorii, nu numai pe persoana care era proprietară la data preluării imobilului.
În privința cuantumului despăgubirilor instanța de fond a procedat în mod corect iar împrocesuarea Comisiei Centrale pentru S. D. va duce în final la obligarea acesteia la plata despăgubirilor bănești.
Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea sunt fondate în parte, urmând a fi admise în următoarele limite și pentru următoarele considerente:
Potrivit celor statuate prin decizia nr. 2000/(...) a Înaltei Curți de C. și
Justiție, în prezentul stadiu procesual s-au impus verificări vizând situația juridică a deținătoarei imobilului la momentul preluării, respectiv dacă T. „. R. era o persoană juridică cu asociat unic sau cu mai mulți asociați, iar în situația din urmă, dacă asociații erau membri ai aceleiași familii, precum și verificări vizând situația juridică actuală a imobilului, respectiv a apartamentelor ce îl compun.
În ceea ce privește calitatea reclamantului de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii potrivit dispozițiilor L. nr.1., asupra acestei probleme de drept, statuarea irevocabilă și obligatorie din perspectiva art. 315 Cod proc.civ. a instanței de recurs este în sensul că reclamantul este persoană îndreptățită să beneficieze de atare măsuri, astfel încât acest aspect nu vamai fi supus analizei, instanța de rejudecare fiind ținută să respecte statuările din decizia de casare.
La termenul de judecată din (...) (f. 120, 127), reprezentanta reclamantului a depus un înscris sub semnătură privată prin care a adus la cunoștința instanței că înțelege să nu mai susțină motivele de apel pe care le-a formulat împotriva sentinței civile nr. 2. a T. C.
Față de acest script, în baza art. 246 alin. 2 Cod proc.civ., instanța va constata renunțarea reclamantului la judecarea apelului, chiar dacă la data de (...), cu ocazia dezbaterilor asupra fondului cauzei reprezentanta reclamantului a susținut apelul, afirmând că renunțarea a fost doar parțială.
Procedural, reclamatul avea posibilitatea de a face o renunțare parțială la judecarea apelului, însă în acest caz trebuia să indice explicit motivele de apel cu privire la care înțelege să renunțe la judecată.
Din înscrisul depus de către reclamant (f.120), nu rezultă că renunțarea ar viza numai anumite aspecte, ceea ce conduce la concluzia că partea care a uzat de calea de atac a înțeles să renunțe în totalitate la judecarea sa, o altă interpretare a sintagmei „ nu înțeleg să mai susțin motivele de apel pe care le-am formulat";, nefiind posibilă.
Întrucât renunțarea la judecată este irevocabilă, asupra sa nemaiputându-se reveni, susținerea reprezentantei reclamantului conform căreia renunțarea la judecarea apelului este doar parțială, va fi înlăturată, în baza art. 246 alin. 2 Cod proc.civ., instanța urmând să constate că reclamantul a renunțat la judecarea apelului.
Procedând la analizarea apelurilor declarate de pârâți, prin luarea în considerare a celor statuate prin decizia de casare, asupra necesității administrării de probe din care să reiasă dacă antecesorul reclamantului, numitul H. T. era singurul asociat al firmei „. R. la momentul preluării imobilului, sau, dimpotrivă, erau mai mulți asociați și în această ipoteză, dacă aceștia erau sau nu membri ai aceleiași familii, potrivit prevederilor art. 18 alin. 1 lit. a din L. nr. 1., în cursul rejudecării apelurilor probațiunea administrată a relevat următoarele:
Demersurile întreprinse de către reprezentanta intervenienților S. A.,
S. E., M. C. I., M. C. N., Pop M. și SC N. S. SRL, către toate instituțiile la care exista probabilitatea să dețină informații referitoare la structura acționariatului firmei „. R. în anul 1948, precum și la numărul și valoarea acțiunilor deținute de firmă, la aceeași dată s-au soldat cu răspunsuri negative. Instituțiile cărora li s-au solicitat aceste informații au arătat că nu le dețin: A. S.ui- Direcția J.ă C. (f. 107-108), C. N. a I. „C. SA B. - Sucursala I. „A. C.-N. (f. 109-110), C. N. a I. „C. SA B. (f. 111-112), O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj (f. 113-114), Consiliul J. C. (f. 115-116), Ministerul
Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor P.e C. (f. 117-118).
Față de dovezile depuse la dosar de către reprezentanta intervenienților, care nu au fost în măsură să clarifice aspectul ce a determinat casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare, instanța, la rândul său, a făcut demersuri, solicitând Arhivelor N. B. și C. acte privind structura acționariatului societății „. R. (f. 279, f. 280). Răspunsul comunicat a fost în sensul că nu dețin documente referitoare la structura acționariatului societății, însă s-a comunicat o copie de pe documentele existente în dosarul referitor la I. de A. G. și F. de C. de H. C. R. SA C., înmatriculat ulterior la R. C. C. sub numele de „. R. - T. H. T. (f. 283-302).
Totodată, instanța a dispus din oficiu, acvirarea dosarului nr.
5688/2002 al T. Alba, în care s-a judecat acțiunea reclamantei C. S., în calitate de moștenitoare a defunctului C. I. în contradictoriu cu S. Românprin MFP, E. PCR prin succesorul în drepturi, Consiliul local al municipiului C.-N. , S. C. N. a I. „ C. S. , I. „ A. C.-N., S. N. S. „ S. C., C. E. și P. J. C., având ca obiect constatarea trecerii abuzive și fără titlu valabil, în proprietatea Editurii P. M. Român în baza Decretului Prezidențial nr. 1. și a S.ui Român, în administrarea Consiliului local C., a imobilului evidențiat în C.F. nr. 4807 C. ( același care face obiectul prezentului litigiu).
De asemenea s-au făcut demersuri la P. mun. C.-napoca, pentru a se verifica dacă alte persoane, în afara reclamantului, au formulat notificări având ca obiect imobilul, răspunsul fiind afirmativ, în sensul că și numitul C. G. a solicitat restituirea imobilului care constituia, anterior preluării, sediul Tipografiei „ C. R. „ , în calitate de nepot al pretinsului fost proprietar C. Ion ( f. 167-169).
Actele comunicate instanței de la A. N., provin din perioada 1937-
1941, din conținutul lor reieșind că unic asociat al firmei H. T. cu emblema
„. R. a fost în toată această perioadă numitul H. T.
Datele comunicate însă se opresc din punct de vedere temporal la data de (...).
Față de răspunsul comunicat reprezentantei intervenientelor de la O. R. C. de pe lângă Tribunalul Cluj potrivit căruia această instituție deține arhiva începând cu anul 1990 (f. 113), nu s-a mai revenit pe cale oficială către această instituție.
De menționat este faptul că reclamantul, căruia încă de la primul termen de judecată (f. 33) i s-a pus în vedere să comunice toate actele pe care le deține cu privire la structura acționariatului tipografiei „. R. la data preluării - (...), respectiv dacă la acea dată unic acționar era antecesorul său H. T. sau dacă au existat și alți acționari și în caz afirmativ, cine sunt aceștia, nu a întreprins nici un demers pentru a pune la dispoziția instanței informațiile solicitate, deși în calitate de reclamant avea, pe de o parte, această obligație iar, pe de altă parte, avea interesul de a face dovada celor solicitate.
Datele furnizate de către A. N. se opresc în timp la anul 1941, cu șapte ani anterior momentului preluării imobilului.
Față de lipsa informațiilor din partea instituțiilor potențial deținătoare de acte privind structura acționariatului firmei „. R. la data preluării, coroborat cu pasivitatea reclamantului de a produce probe privind acest aspect, instanța este ținută să ia în considerare la stabilirea componenței acționariatului actele existente la dosar, cu luarea în considerare a datei celei mai apropiate momentului preluării.
Aceste acte sunt cele datate (...) (f. 200) și (...) (f. 238).
Primul act provine de la administratorul unic al Tipografiei „. R., adresat numiților H. T., C. I. și S. Ion, act alături de care li se transmite celor trei textul deciziei nr. 37388/(...) a M.ui A..
Cel de-al doilea act este o cerere adresată C. I. a A. G. B., datată (...), de către numiții H. T., C. I. și S. Ion, în care aceștia denumindu-se foști proprietari ai tipografiei „. R., arată că la (...) tipografia a fost preluată. Instanța de casare a reținut în considerentele sale acest act ca fiind relevant sub aspectul structurii acționariatului firmei „ C. R. în anul 1949, existența sa stând la baza pronunțării soluției de casare cu trimitere spre rejudecare.
Aceste două acte conținând date identice sub aspectul structurii acționariatului firmei „ C. R. în anul 1949 se coroborează, în sensul că : cererea datată (...) a fost formulată și de către numitul H. T. În cuprinsul cererii este folosită la plural titulatura de „ proprietari";. Scriptul emițând șide la H. T., este evident că acesta confirmă că, alături de el, erau acționari ( sau, „proprietari";, în terminologia epocii) și C. I. și S. I.
Aceste acte se regăsesc și în dosarul de fond (f. 38-39) și sunt din punct de vedere temporal tot ultimele acte ce conțin date privind
„proprietarii"; tipografiei în noiembrie 1949.
Ultimul act potrivit căruia numitul H. T. este singurul asociat al
Intreprinderii „. R., este datat (...) (f. 44 dosar fond), pentru intervalul (...) - noiembrie 1949 (în care din coroborarea actelor arătate reiese că s-a produs o modificare în structura acționariatului tipografiei, în sensul că de la unic acționar H. T. au devenit acționari și alte două persoane, numiții C. I. și S. Ion), neexistând acte doveditoare.
O altă dovadă care conduce la concluzia că la momentul preluării imobilului antecesorul reclamantului nu era singurul acționar al firmei, o constituie demersul judiciar întreprins de către numita C. S. în calitate de moștenitoare a defunctului C. I., în dosar nr. 5688/2002 al T. Alba, prin care aceasta solicită măsuri reparatorii în temeiul L. nr.1. pentru imobilul evidențiat în CF nr. 4807 C., același care face obiectul litigiului promovat de către reclamant.
Totodată, pentru imobilul situat în C.-N., str. D. nr. 34, neidentificat cu date de carte funciară, însă precizându-se că imobilul era sediul Tipografiei „. R. la momentul naționalizării, a formulat notificare numitul C. G., în calitate de succesor al pretinsului fost proprietar C. Ion (f. 169), notificarea nefiind soluționată până în prezent (f.167).
Coroborându-se toate aceste aspecte : ultimele înscrisuri anterioare momentului preluării imobilului care atestă că asociați ai firmei „. R., au fost trei persoane, împrejurarea revendicării de măsuri reparatorii pentru același imobil de către pretinșii moștenitori ai unui alt asociat - C. Ion - curtea concluzionează că la momentul preluării imobilului evidențiat în Cf nr. 4807
C., în baza art. 5 și 15 din Decretul prezidențial nr. 150/16 iulie 1948, de la proprietarul tabular „. R., firmă din B., la E. „. M. R., asociați ai firmei erau numiții H. T., C. I. și S. I.
Ultimul moment anterior preluării la care unic asociat era doar antecesorul reclamantului este (...). Preluarea făcându-se în baza Decretului nr. 150/(...), pentru intervalul (...) - (...) nu există nicio dovadă referitoare la structura acționariatului firmei, însă din acte ulterioare, datate 1949, reiese că firma nu avea asociat unic.
În lipsa unei dovezi concrete, aduse de către reclamant potrivit căreia antecesorul său a rămas unicul asociat al tipografiei până la data preluării, curtea va aplica, în baza art. 1199, art. 1203 cod civil prezumția judiciară conform căreia în intervalul (...) - (...) s-a produs o modificare în structura acționariatului firmei „. R., în sensul că de la asociat unic H. T. firma și-a schimbat structura acționariatului, devenind una cu trei asociați. Aplicarea prezumției judiciare este admisibilă, în condițiile în care împrejurarea privind structura acționariatului firmei";. R. este susceptibilă de a fi probată și cu martori. O astfel de dovadă nu a fost însă propusă în cauză, singurul care putea indica persoane care ar putea avea cunoștință despre structura acționariatului tipografiei în anul 1948 fiind reclamantul. I. acestuia a fost însă acela de a dovedi că antecesorul său H. T. a fost unicul acționar, dovadă pe care, pe de o parte, nu a făcut-o, iar pe de altă parte, conform celor anterior arătate, din probele administrate a reieșit contrariul, respectiv, că la data preluării, firma „ C. R. „ avea trei asociați, care nu erau rude.
Imobilul în litigiu a fost supus la două preluări, prima în baza
Decretului nr. 1. pentru recunoașterea personalității juridice de utilitatepublică a Editurii „. M. R., către E. „. M. R., iar cea de-a doua, în baza Decretului nr. 326/(...), pentru reglementarea transmiterii folosinței bunurilor S.ui, deținute de ministere, instituții de stat și sfaturile populare, către S. Român, în administrarea operativă a Sfatului Popular al orașului C.
Întrucât au existat două acte de preluare, succesive în timp, curtea stabilește ca moment al preluării de la fostul proprietar tabular data celei dintâi, cea din (...), transmiterile ulterioare nefiind relevante din perspectiva stabilirii momentului în raport de care urmează să se stabilească măsurile reparatorii.
Stabilit fiind, potrivit celor anterior arătate, că la momentul preluării imobilului antecesorul reclamantului nu era unicul asociat al firmei proprietară tabulară a imobilului evidențiat în Cf nr. 4807 C., devin incidente prevederile art. 3 alin. 1 lit. b coroborat cu art. 31 alin. 1, art. 18 alin. 1 lit. a din L. nr. 1., potrivit cărora în ipoteza în care la momentul preluării erau mai multe persoane asociate, măsurile reparatorii prevăzute de L. nr.1. se stabilesc numai în echivalent.
În ceea ce privește verificările vizând situația juridică actuală a imobilului, respectiv a apartenenței dreptului de proprietate asupra fiecărui apartament din imobil, față de statuările anterioare, curtea constată că nu se mai impun a fi făcute. Reclamantul poate beneficia numai de măsuri reparatorii prin echivalent, restituirea în natură a apartamentelor libere nu este posibilă, astfel încât analizarea situației juridice a apartamentelor nu mai este pertinentă în cauză.
În baza acestor prevederi, potrivit art. 296 Cod proc.civ., apelurile declarate de către pârâți vor fi admise în parte, iar hotărârea primei instanțe schimbată în parte, în sensul stabilirii că reclamantul C. V. N. este persoană îndreptățită să beneficieze de măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile T. VII din L. numărul 2. corespunzătoare cotei de participare a antecesorului H. T. la F. "C. R." în anul 1948 și raportat la valoarea acțiunilor aceleiași firme la data preluării imobilului în baza Decretului prezidențial numărul
1., actualizate la data acordării efective a măsurilor reparatorii.
Această modalitate de stabilire a măsurilor reparatorii se impune a fi dispusă, din două considerente: pe de o parte, față de statuarea irevocabilă a instanței supreme conform căreia reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, obligatorie instanței de rejudecare, conform art. 315 Cod proc.civ.
Pe de altă parte, față de atitudinea pasivă a reclamantului care nu a făcut demersuri pentru a dovedi cota de participare a antecesorului H. T. la F. "C. R." la data de (...), când a avut loc prima preluare a imobilului și valoarea acțiunilor firmei la aceeași dată, a preluării imobilului în baza Decretului prezidențial numărul 1..
În lipsa unor date concrete de natura celor anterior arătate , stabilirea oricărei cote de participare a antecesorului reclamatului ar fi arbitrară, fără a avea la bază dovezi, neputând fi indicată de instanță.
Urmare a stabilirii acestei măsuri reparatorii, se vor înlătura dispozițiile din hotărâre privind restituirea parțială în natură și acordarea de despăgubiri pentru partea din imobil ce nu a fost restituită în natură.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Întrucât în cursul soluționării recursului în fața instanței supreme s- au formulat cereri de intervenție în interesul recurentului P. municipiului
C.-N. de către numiții S. A., S. E., M. C. I., M. C. N., Pop M. și SC N. S. SRL, în calitate de proprietari ai apartamentelor nr. 1, 2, 3, 6, față de modalitatea de soluționare a apelului pârâtului P. municipiului C.-N., înbaza art. 51 se vor admite și aceste cereri, dispoziția primei instanțe privind restituirea în natură a apartamentului nr. 6 fiind înlăturată, respectiv cererea reclamantului de restituire în natură a celorlalte apartamente fiind respinsă.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate de către reprezentanta intervenienților.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Admite în parte apelurile declarate de pârâții P. municipiului C.-N. și C. C. pentru S. D. împotriva sentinței civile numărul 295 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul numărul (...) pe care o schimbă în parte în sensul că:
Înlătură dispozițiile din sentință referitoare la restituirea în natură în favoarea reclamantului C. V. N. a imobilului teren identificat în CF numărul
4807 C., numărul top actual 3745/3 în suprafață de 50 mp, numărul top actual 3745/2/3/1 în suprafață de 596,06 mp precum și a apartamentelor numărul 5 și 6 identificate în CF individual numărul 1. C.-N., numărul top
3745/2/2/V și 3., cu părți indivize comune aferente înscrise în CF colectivă numărul 1. C.-N. intabularea dreptului reclamantului asupra acestor imobile; stabilirea dreptului reclamantului la despăgubiri în sumă totală de
4.417.970 euro ce vor fi achitate în condițiile prevăzute de T. VII din L. numărul 2. pentru partea din imobil ce nu poate fi restituită în natură.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Stabilește că reclamantul C. V. N. este persoană îndreptățită să beneficieze de măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile T. VII din L. numărul 2. corespunzătoare cotei de participare a antecesorului H. T. la F. "C. R." în anul 1948 și raportat la valoarea acțiunilor aceleiași firme la data preluării imobilului în baza Decretului prezidențial numărul 1., actualizate la data acordării efective a măsurilor reparatorii.
Admite în parte cererile de intervenție în interesul pârâtului P. municipiului C.-N., formulate de intervenienții S. A., S. E., M. C. I., M. C. N., POP M. și SC N. S. SRL în limitele admiterii apelului pârâtului P. municipiului C.-N.
Constată renunțarea reclamantului C. V. N. la judecarea apelului declarat împotriva aceleiași sentințe.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER I. D. C. M. C. V. A. B.
Red. MV dact. GC
12 ex/ (...)
J.primă instanță: I.R.M.
| ← Decizia civilă nr. 1896/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 925/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
