Decizia civilă nr. 2036/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 2036/R/2011
Ședința publică din data de 3 iunie 2011
Instanța constituită din:
Președinte : A. C.
Judecători : V. M. - președintele C. de A. C.
D.-L. B.- vicepreședinte al C. de A.
Grefier : S.- D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantele B. D. și N. P. împotriva sentinței civile nr. 849 din (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr.(...), privind și pe pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR
PUBLICE - D. S. , având ca obiect D. L. nr. 2..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta
P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reclamantele recurente și reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat cu pârâtul intimat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâtul intimat prin
D. G. a F. P. a J. S. a formulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței, la data de 16 mai 2011, întâmpinare prin care solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea sentinței atacate pronunțată de Tribunalul Sălaj, iar pe cale de consecință respingerea acțiunii formulate de reclamante ca nefondată.
Instanța comunică cu reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. , un exemplar din întâmpinare.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, C. constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul cu privire la recursul formulat.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii T.ui S..
C U R T E A
1. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată la data de (...), reclamantele N. P. și B. D. au solicitat instanței obligarea pârâtului S. R. la plata sumei de 300.000 Euro, în echivalent lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat antecesorului acestora, defunctul Turc Constantin, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
In drept, s-au invocat dispozițiile art.1 alin.2 și art.5 alin.1 lit.a din L. nr.2..
Ulterior sesizării instanței, prin cererea formulată în data de 9 februarie 2011, reclamantele au completat temeiul juridic al cererii introductive, invocând dispozițiile art.998-999 din Codul civil și solicitând, totodată, instanței să constate caracterul abuziv al condamnării pronunțate prin sentința penală nr.309 din 1958 a tribunalului Militar C.( p.75 dos. Tribunal).
2. Judecata în primă instanță. Prin sentința civilă nr. 849/(...),pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantelor N. P. și B. D. împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 1 și art. 4, art. 5 alin. (1) lit. a), alin.(5) art. 5, alin. 1-1 din L. nr. 2., privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada de 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și a reținut că prin D. C. C. nr. 1. și nr. 1. a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice și s-a constatat că prevederile art. 5, alin. 1, lit. a, teza întâi din L. nr. 2. .
Reclamantele au dovedit prin înscrisuri caracterul politic al condamnării tatălui lor și prin depoziții de martor, suferințele cu caracter moral pe care le-au îndurat în timpul recluziunii forțate și după aceea, cu toată familia.
În pofida acestor aspecte, instanța a respins ca nefondată acțiunea, luând în considerare dispozițiile C. C., în vigoare la data pronunțării hotărârii.
3. Declarația de recurs. Î. acestei sentințe au declarat recurs reclamantele B. D. și N. P., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 300.000 Euro.
Motivând recursul, reclamantele apreciază că în mod greșit a fost respinsă acțiunea, aplicarea D. nr. 1. a C. C. aducând atingere principiului neretroactivității consacrat prin art. 15 alin. 2 din Constituție.
Astfel, la data introducerii cererii de chemare în judecată, s-a născut un drept la acțiune în baza L. nr. 2., reclamantele dobândind un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.
Analizând D. C. C., reclamantele apreciază că raționamentul C. este eronat întrucât face abstracție de existența dispozițiilor art. 998 -999 C.civ., în considerarea cărora S. R. era obligat să acorde despăgubiri pentru daunele morale suferite de persoanele supuse măsurilor abuzive ale fostului regim totalitar.
Așadar, dreptul de a solicita repararea prejudiciului moral a existat și anterior adoptării Decretului-lege nr. 118/1990 și ulterior, a L. nr. 2., cele două acte normative consfințind doar o modificare a viziunii S. R. cu privire la posibilitatea de repararea pecuniară a prejudiciului moral.
Se concluzionează în sensul că S. R. poate fi obligat la repararea prejudiciului moral în temeiul răspunderii civile delictuale, conform art. 998
- 999 C. civ., indiferent de existența sau inexistența unei legi reparatorii speciale.
Este invocată jurisprudența C. C. și a C. de A. O. în completarea argumentelor referitoare la neretroactivitatea D. nr. 1. a C. C.
Întâmpinarea. D. G. a F. P. a județului S., în calitate de reprezentant al
S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, și-a exprimat poziția procesuală prinîntâmpinarea depusă în data de (...) (pag. 11 dosar), solicitând respingerea recursului ca nefondat.
4.Judecata în recurs. Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor de recurs formulate de reclamantă, circumscrise exclusiv aplicării deciziei C. C. nr. 1., C. apreciază că recursul este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 1 din L. nr. 47/1992, decizia prin care
Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță este definitivă și obligatorie.
Conform prevederilor art. 3 al aceluiași articol, dispozițiile din legile sau ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. C., dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.
Astfel fiind, rezultă că atunci când Curtea Constituțională constată neconformitatea cu C. a unui act normativ de natura celor sus-menționate ori a unei dispoziții dintr-un asemenea act normativ, acestea își încetează efectele juridice dacă în termen de 45 de zile de la publicarea în M. O. al R. a deciziei prin care s-a constatat neconstituționalitatea autoritatea cu atribuții de legiferare nu dispune măsurile necesare asigurării pentru viitor a conformității cu C. a actului normativ ori a normei juridice vizate.
Această încetare a efectelor are, prin urmare, caracter general, ea privind toate categoriile de subiecți de drept ce intră sub incidența prevederilor declarate neconstituționale, fiind fără însemnătate dacă aceștia erau sau nu deja părți reclamante într-un proces pe care l-ar fi deschis pentru a pretinde constatarea ori realizarea unor drepturi instituite prin chiar prevederile neconforme cu C..
Pe cale de consecință, trebuie considerat că existența unui proces în curs în cadrul căreia reclamantul își întemeiază pretenția pe dispoziția legală declarată neconstituțională nu împiedică aplicarea deciziei C. C., cu toate implicațiile ce decurg din aceasta asupra acțiunii promovate de reclamant.
În prezentul proces, reclamantele și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile L. nr. 2., interesând, în concret, cele ale art. 5 alin. 1 lit. a teza întâia privitoare la acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea cu caracter politic sau, după caz, prin luarea unor măsuri administrative cu caracter politic în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie
1989.
Aceste dispoziții legale au fost declarate neconstituționale prin D. nr.
1358 din 21 octombrie 2010 a C. C., publicată în M. O. al R. nr. 761 din 15 noiembrie 2010, însă legiuitorul nu a dispus, nici în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei în M. O., nici ulterior, măsuri pentru punerea de acord cu C. a dispozițiilor declarate neconstituționale.
Astfel fiind, pretențiile privitoare la obligarea S. R. la plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului moral suferit au rămas fără temei legal, fiind de avut în vedere că declararea ca neconstituționale a prevederilor legii sus arătate, conjugată cu inexistența unor alte dispoziții normative în vigoare care să consacre dreptul la despăgubire pe care reclamantul îl invocă, obligă la concluzia că acest drept nu mai poate fi recunoscut de către instanță, căci s-ar ajunge la săvârșirea de către judecători a unui exces de putere.
Jurisprudența de speță a Î. C. de C. și Justiție nu poate constitui, de lege lata, izvor de drept, iar adoptarea unei legi care, ulterior ar fi declaratăneconstituțională nu poate conduce la efecte contrare acelora impuse, cu forță imperativă, prin prevederile art. 31 alin. 3 din L. nr. 47/1992.
Pentru toate cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 312 C.proc.civ.,
C. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele B. D. și N. P. împotriva sentinței civile nr. 849 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. C. V. M. D.-L. B.
În C.O., semnează vicepreședintele instanței
S.-D. G.
GREFIER
Red.DB/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: N.C.C.
| ← Decizia civilă nr. 283/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3670/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
