Decizia civilă nr. 283/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 283/A/2011
Ședința publică din 29 septembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C.
JUDECĂTOR : ANA I.
GREFIER :C. B.
S-a luat în examinare - pentru pronunțare- apelul declarat de pârâtul I. DE P. AL J. S., împotriva sentinței civile nr. 1350 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), privind pe reclamantul intimații I. G., I. I. L., B. A., S. S., B. I. J., B. G., B. V., B. F. J., MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR ȘI S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect revendicare imobiliară.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 22 septembrie 2011, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 29 septembrie 2011.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1350 din (...) a T. S., a fost respinsă excepțialipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta I. de P. J. S.
A fost admisă în parte acțiunea precizată a reclamanților I. G., I. L., descendenți ai defunctei I. M., B. A., S. S., B. I. jr., B. G., B. V., B. F. jr. și a fost obligat pârâtul I. de P. J. S. să lase în deplină proprietate și posesie, suprafața de teren de 1595 mp. din imobilul înscris în CF nr. 1747 Z., nr. top 723/a, situat administrativ în Z., str. T. nr. 7.
Pârâtul a fost obligat la plata unei despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului în cuantum de 47420 lei anual, începând cu (...) și până la restituirea efectivă a terenului.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a M. F. P..
A fost respinsă cererea pârâtului de recunoaștere a dreptului de retenție ca nefondat.
S-a constatat că reclamanții nu au consimțit la introducerea în cauză a terțului indicat de pârât ca titular al dreptului - Ministerul Administrației și Internelor
Pârâtul a fost obligat la 4000 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
În considerentele acestei sentințe, se reține că excepția prevăzută de art. 133 alin. 1 Cod procedură civilă, invocată de Ministerul Administrației și Internelor pe motiv că cererea de chemare în judecată nu este semnată de reclamanți, ci de apărătorul lor, a fost apreciată nefondată, în condițiile în care reclamanții au apărător ales, care îi reprezintă și care, în virtutea acestei calități, a semnat cererea de chemare în judecată.
Excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Ministerul Administrației și Internelor pe motiv că reclamanții nu au parcurs procedura prealabilă prevăzută de L. nr. 1. a fost apreciată nefondată, în condițiile în care, prin decizia civilă nr. 1. a C. de A. C., s-a constatat că imobilul a fost preluat fără titlu valabil de către S. R., s-a dispus radierea dreptului de proprietate a S. R. și revenirea la situația anterioară acestei înscrieri, respingându-se ca prematur capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâților la predarea către reclamanți a imobilului. Acțiunea a fost soluționată pe calea revendicării, statuându-se, prin decizia civilă nr. 3. a Î. C. de C. și Justiție, prin care a rămas irevocabilă decizia civilă nr. 1. a C. de A. C., că, atâta vreme cât pricina a fost înregistrată sub imperiul legii vechi (dreptul comun al revendicării și rectificării tabulare) și în litera și spiritul legii a fost corect soluționată cauza, legea nouă (L. nr. 1.) fiind fără aplicare.
Excepția netimbrării acțiunii, invocată de Ministerul Administrației și Internelor, a fost apreciată nefondată, în condițiile în care art. 15 lit. r din L. nr. 146/1997 actualizat, privind taxele judiciare de timbru, prevede că sunt scutite de la plata taxei de timbru cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cererile accesorii sau incidente, or prezenta acțiune în revendicare este formulată de succesorii proprietarului tabular pentru a reintra în posesia imobilului, asupra căruia, prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că a fost preluat abuziv și fără titlu valabil de stat în anul 1952, fiind deci incidentă acțiunii anterioare și ca atare scutită și aceasta de taxa de timbru.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții sunt succesorii proprietarei tabulare B. I., care a dobândit imobilul înscris în C. 1747 Z. nr. top. 723/a, casă curte și grădină în suprafață de 7625 mp. prin cumpărare și moștenire în anul 1935 și 1939.
În anul 1967, S. R. și-a înscris dreptul de proprietate în C. nr. 1 Z. asupra imobilului compus din casă curte și grădină în suprafață de 7625 mp., invocându-se ca temei al dobândirii acestui drept Decretul nr.
218/1960 și 712/1966 și Instrucțiunile M. F. nr. 1549/(...).
În data de (...), imobilul înscris în C. nr. 1 Z. cu nr. top 723/a s-a dezmembrat în două parcele (conform încheierii nr. 125/1973 a notariatului de S. J. S.), respectiv parcela cu nr. top 723/a/l în suprafață de 6327 mp și parcela cu nr. top 723/a/2 în suprafață de 1300 mp.
Pe prima parcelă, s-au construit imobile care, în cursul anului 1970, au fost transmise în administrarea operativă a I.ui Școlar J. S., cu destinația de C. P. (din 1994 Palatul Copiilor și Elevilor Z.).
Pe a doua parcelă, în suprafață de 1300 mp, în cursul anilor 1968-1969, s-a construit o cabană cu regim de înălțime P+1E, de către C. S. S. - U. M.
0779 B.
În data de 14 februarie 1973, cabana respectivă a fost predată pe bazaunui proces-verbal, I.ui J. de P. S.
Prin adresa nr. 75201 din (...) I.J.S. - Serviciul de asigurare tehnico materială, financiară și sanitară, a înaintat întreaga grupă de acte privind transmiterea în administrarea M.I. a terenului pe care s-a construit cabana respectivă. De la acea dată până în prezent această cabană a fost folosită cu titlu de C. de oaspeți, înregistrată în cadastrul intern cu denumirea de „. de garnizoană B", fiind utilizată pentru cadrele aflate în misiuni sau concedii de odihnă.
Prin Decizia civilă nr. 153 din (...) a C. de A. C., s-a admis în parte apelul declarat de moștenitorii numitei B. I. în contradictoriu cu Prefectura Sălaj, C. Local al Municipiului și I.ui Școlar al J. S., s-a dispus rectificarea înscrierii de sub C. nr. 1 Z., în sensul radierii dreptului de proprietate a S. R. și revenirii la situația din C. anterioară acestei înscrieri.
Totodată, s-a constatat că imobilul înscris C. nr. 1 Z. nr. top 723/a, compus din casă, curte și grădină, în suprafață de 7625 mp, a fost preluat abuziv, fără titlu valabil de către S. R. A. sentință a rămas definitivă și executorie.
La data de (...), prin O. nr. 4793 a M. E. și C., s-a dispus punerea în executare a Deciziei civile nr. 1. a C. de A. C.
La data de (...), moștenitorii numitei B. I. au solicitat predarea părții din imobilul 723/a/l folosită de I. S.
În vederea reglementării situației, în cursul anului 2005, reprezentantul moștenitoarei B. I., Ilyes G., asistat de avocat C. V. din cadrul Baroului de A. S., a fost invitat la sediul inspectoratului pentru unele discuții de principiu, astfel cum rezultă din adresa nr.1893/(...).
Acesta a fost de acord cu vânzarea către I. S. a întregii suprafețe de teren de 1300 mp, pe care este amplasată casa de oaspeți și garajul, la prețul pieții. O altă soluție care i s-a prezentat a fost achiziționarea suprafeței de 637 mp de teren pe care este amplasată casa de oaspeți, diferența de teren să fie restituită.
Pe suprafața restituită, este amplasat și imobilul „Garaj", cu numărul cadastral 30-20/02, cu suprafața construită de 113 mp.
În data de (...), reprezentantul moștenitoarei B. I., Ilyes G. a înaintat inspectoratului o adresă prin care a solicitat, în baza Deciziei civile nr. 1. a
C. de A. C., despăgubiri bănești pentru suprafața de 637,00 mp. de teren, restituirea în natură a diferenței de teren, realizarea accesului pe porțiunea de teren restituită prin îngroparea conductei stradale de alimentare cu gaze naturale, pe cheltuiala pârâtei, renunțând totodată la plata despăgubirilor lunare pentru lipsa de folosință a terenului.
Decizia civilă nr. 1. a C. de A. C. nu a fost pusă în aplicare, fapt pentru care reclamanții a înaintat acțiunea civilă în data de (...), fiind înregistrat pe rolul T. S. sub nr. (...).
În urma acestei acțiuni, au fost demarate procedurile pentru aprobarea sumei necesare achiziției suprafeței de teren, inițial a fost obținut acordul verbal a forurilor superioare, în urma căreia s-a dispus prin încheierea din 20 noiembrie 2008 suspendarea cauzei. Ulterior, însă, datorită lipsei de fonduri pentru achiziții imobile, s-a solicitat repunerea pe rol a cauzei.
Acțiunea în revendicare este acea acțiune reală prin care reclamantul cere instanței de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupraunui bun determinat și pe cale de consecință să-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului. Cu alte cuvinte, este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Atâta vreme cât pârâta I. de P. J. S. este posesorul imobilului din litigiu, acesta are calitate procesuală pasivă și este cel care urmează a fi obligată în baza art. 480 cod civil să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților proprietari suprafața de 1595 mp. teren.
Pârâtul I. de P. J. S. a formulat cerere de arătare a titularului dreptuluica fiind S. R. prin Ministerul Administrației și Internelor.
Conform art. 66 alin. 1 Cod procedură civilă, dacă cel arătat ca titular recunoaște susținerile pârâtului și reclamantul consimte, el va lua locul pârâtului, care va fi scos din judecată.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Administrației și Internelor a recunoscut că deține imobilul din litigiu în administrare, condiție în care este îndeplinită teza I din art. 66 alin.1 Cod procedură civilă, însă reclamanții nu au consimțit ca el să ia locul pârâtului, ba chiar au arătat că cererea de arătare a dreptului a fost tardiv formulată, condiție în care judecata va continua fără să se modifice raportul procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată.
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata despăgubirilor lunare pentru lipsa de folosință a terenului începând cu data de 01 ianuarie
1990 și până la restituirea efectivă, în temeiul art. 998 Cod civil.
Aceste despăgubiri se cuvin reclamanților în virtutea deposedării lor abuzive de imobil, pe toată perioada cât au fost lipsiți de atributele dreptului de proprietate, așadar este supusă regulilor prescriptibilității dreptului material la acțiune în termenul general de 3 ani.
Acțiunea fiind înaintată la data de (...), iar raportul de expertiză efectuat în cauză evidențiind un venit net de exploatare pe an, adică o valoare a lipsei de folosință de 47.420 lei, în baza art. 998 Cod civil, instanța a obligat pârâtul I. de P. J. S. la plata acestui cuantum anual de
47.420 lei, începând cu (...) și până la restituirea efectivă a terenului.
Ministerul Finanțelor Publice chemat în judecată de către pârâta I. de
P. J. S. nu are calitate procesuală pasivă, câtă vreme acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, iar posesorul faptic al imobilului din litigiu este pârâtul I. de P. J. S. este cel care trebuie să elibereze imobilul și să plătească pentru lipsa de folosință a proprietarilor pentru imobil.
Cererea pârâtului de recunoaștere a dreptului de retenție a fost apreciată nefondată, întrucât nu s-a adus nicio probă în acest sens.
În baza art. 274 Cod procedură civilă pârâta a fost obligată la 4000 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Î mpotriva acestei sentințe, a declarat în termen legal apel pârâtul,solicitând schimbarea ei, în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea apelului său, pârâtul învederează că imobilul se află în administrarea M. A. și I., în baza art. 3 lit. c pct. 17 din OUG nr. 30/2007, astfel că acesta are calitatea de unitate deținătoare și nu pârâtul.
În condițiile în care reclamanții au refuzat să consimtă ca M. A. și I., arătat ca fiind titular al dreptului, să ia locul pârâtului, în aplicarea dispozițiilor art. 66 Cod proc. civ., raportat la art. 58 Cod proc. civ., acesta trebuia să rămână în proces, în calitate de intervenient principal forțat.
Dacă se reține aplicabilitatea principiului disponibilității, instanța, în virtutea rolului activ, deși nu poate dispune introducerea în proces a terțelor persoane, trebuia să pună în discuția reclamanților constituirea cadrului procesual, Ministerul Administrației și Internelor trebuind să figureze în cauză ca pârât și nu I. J. de P., doar ministerul având atribuții de alocare a sumelor solicitate de reclamanți.
Întreaga documentație privind construcția este în posesia ministerului, iar, în condițiile în care reclamanții nu au consimțit la introducerea în cauză a acestuia, pârâtul nu poate prezenta înscrisurile privind edificarea acestora.
În condițiile în care ministerul este titularul dreptului de administrare, el este cel ținut de îndeplinirea obligației de lăsare în deplină pa și posesie aimobilului și răspunde pentru eventualele prejudicii cauzate prin lipsirea reclamanților de folosință a terenului.
Titlul statului a fost desființat, însă, prin hotărârea judecătorească ce a recunoscut dreptul de proprietate al reclamanților, nu a fost clarificată situația juridică a construcțiilor edificate pe terenul obiect al prezentului litigiu.
Greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, întrucât imobilul figurează în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, anexă a HG nr.
1705/2006.
Reclamanții, prin concluziile scrise și reprezentantul prezent în fațainstanței, au solicitat respingerea apelului ca nefondat, pe motiv că în mod corect a fost respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de către pârât abia la data de (...), în condițiile în care prima zi de înfățișare a fost termenul de judecată din (...).
Pârâtul a susținut că cererea era una de arătare a titularului dreptului, însă și aceasta trebuia formulată până la prima zi de înfățișare conform dispozițiilor art. 65 Cod proc. civ.
Cel arătat ca titular al dreptului nu putea rămâne în proces în calitate de intervenient forțat, dar avea posibilitatea să formuleze cerere de intervenție principală sau accesorie, ceea ce nu a făcut.
În prezent, proprietar tabular al imobilului este antecesorul reclamanților și nu S. R., astfel că greșit se invocă calitatea acestuia de proprietar și includerea bunului în domeniul public.
Câtă vreme pârâtul folosește imobil, el este cel obligat să plătească despăgubiri reclamanților pentru împiedicarea acestora în folosința imobilului proprietatea lor.
Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, prin întâmpinare, asusținut în continuare excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată și în fața primei instanțe.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispoziț iile art. 292 alin. 2 C. pr.civ., cu rtea apreciază că ac esta este fondat,
din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, starea de fapt, corect reținută de prima instanță, se rezumă, în esență, la faptul că antecesoarea reclamanților, a fost proprietara parcelei cu nr. top 723/a, teren în suprafață de 7625 mp și construcție, înscrise în CF
1747 Z. (f. 136-138 dosar tribunal).
Acest imobil a fost preluat de stat, dispunându-se transcrierea acestuia în CF nr. 1 Z., cu intabularea dreptului de proprietate în favoarea
S. român și în administrarea Sfatului P.ular al Orașului Z. (f. 139-140 din același dosar).
După preluare, în baza deciziei nr. 280/(...) a Comitetului Executiv al C.ui P.ular Provizoriu al J. S., imobilul a fost dezlipit, formându-se două parcele cu nr. top noi, respectiv parcela cu nr top nou 723/a/1 în suprafață de 6325 mp cu construcție, Palatul Copiilor, în administrarea C.ui P.ular al Orașului Z. și parcela cu nr top nou 723/a/2, în suprafață de 1300 mp, în administrarea C.ui S. S. (f 119-124, 202-207 dosar tribunal).
Pentru parcela cu nr. top nou 723/a/2, s-a deschis o nouă carte funciară, respectiv 4576 Z. (f. 125 din același dosar), însă dezlipirea nu a fost operată în vechea carte funciară a imobilului, respectiv CF nr. 1 Z., în care a rămas în continuare înscris S. român pe parcela inițială nedezlipită cu nr. top 723/a, deși prin încheierea de înscriere a deslipirii s-a dispus acest lucru (f. 191).
În considerarea acestei împrejurări, moștenitorii fostei proprietare tabulare, exercitând în justiție o acțiune de drept comun, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1., au chemat în judecată Prefectura Z., C. local al mun. Z. și I. Școlar al J. Z., obținând o hotărâre judecătorească prin care s-a constatat preluarea fără titlu valabil, dispunându-se restabilirea situației anterioare de carte funciară (f. 7-12, f. 6 dosar tribunal). În cuprinsul acestor hotărâri, se reține că, pe teren, este edificată doar o construcție, Palatul Copiilor, fără a se face vreo referire la construcția obiect al prezentului litigiu.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing expert T. I., rezultă că terenul ocupat de pârât are o suprafață totală de 1595 mp, pe acesta fiind edificate construcții neînscrise în cartea funciară, recunoscute de reclamanți prin chiar cererea de chemare în judecată (f. 66 dosar tribunal).
Așa cum rezultă din adresa nr. 135/II/574067/(...) a M. de I., imobilul s-a aflat în administrarea M. de I. la data preluării și, conform adresei nr. nr.240.061/(...) a aceluiași minister, se află și în prezent, pârâtul ocupând imobilul fără a avea un titlu propriu (f. 201 dosar tribunal).
Acesta a și fost motivul pentru care pârâtul a formulat o cerere de arătare a titularului dreptului, despre care reclamantul a susținut că ar fi, de fapt, o cerere de chemare în judecată a altei persoane, la care, oricum, s-a opus, motiv pentru care tribunalul, prin hotărârea obiect al prezentului apel, a și constatat această împrejurare, pârâtul inițial nefiind scos din proces, iar cel arătat titular al dreptului nefiind introdus în proces, nici în locul acestuia, nici în calitate de intervenient forțat.
În realitate, între cele două modalități de introducere forțată în proces a unor terți există o diferență esențială, ce rezultă din modul de reglementare a cererii de arătare titularului dreptului, cuprinsă în dispozițiile art. 63
C.pr.civ..
Astfel, în cauzele având ca obiect revendicarea unui imobil, diferența dintre cele două modalități de introducere forțată a terțului în proces de către pârât se referă la poziția pârâtului față de terț.
Dacă pârâtul susține că are doar posesia, pe care este gata să o predea celui care se va dovedi titular al dreptului și chiar să-i plătească despăgubiri atunci când e cazul, introducerea terțului se face prin cererea de chemare în judecată a altei persoane. Acest lucru rezultă și din modul de reglementare a aplicației particulare referitoare la creanța având ca obiect o sumă de bani, art. 59 C. pr.civ.. Pârâtul pune suma de bani la dispoziția instanței, pentru ca aceasta să stabilească cui i se cuvine, el recunoscând datoria, respectiv creanța însăși, așa cum, în cazul acțiunii în revendicare, nu contestă că nu are niciun drept asupra imobilului, fiind gata să-l predea celui pe care instanța îl va stabili ca fiind adevăratul proprietar.
În cazul cererii de arătare a titularului dreptului, însă, între pârât și terțul pe care acesta dorește să-l introducă în proces există un raport juridic contractual, pârâtul deținând lucrul în baza unui contract încheiat cu terțul. Acesta este motivul pentru care, într-o acțiune în revendicare, nu are posibilitatea de a formula apărările pe care le-ar putea formula cel pentru care deține bunul, având, deci, interes să-l introducă pe acesta în cauză.
În speță, cel arătat titular al dreptului este cel care are dreptul de administrare constituit de statul ce a preluat abuziv imobilul și care trebuie chemat în judecată într-o acțiune în revendicare de drept comun, mai cu seamă că există o construcție edificată pe terenul revendicat, punându-se problema preluării sau nepreluării ei de către proprietar, respectiv a aplicăriitratamentului constructorului de bună sau de rea credință, în cazul accesiunii imobiliare artificiale reglementată de art. 494 C. civ.
Reclamanții nu au înțeles să se judece cu titularul dreptului de administrare și s-au și opus introducerii acestuia în cauză, în calitate de titular al dreptului, termenul în care cererea a fost formulată fiind reglementat prin norme supletive, așa cum rezultă din dispozițiile art. 135 C. pr.civ..
Față de dispozițiile art. 66 C. pr.civ., s-a pus problema dacă acesta dobândește calitatea de intervenient forțat, prin aplicarea dispozițiilor art. 58 sau, pur și simplu, nu devine parte în proces, nefiind întrunite condițiile prev. de art. 66. În realitate, față de dispozițiile de excepție cuprinse în art. 66 C. pr.civ., față de refuzul reclamantului ca terțul să fi introdus în cauză în locul pârâtului, deși acesta a recunoscut susținerile pârâtului, în mod corect prima instanță, respectând principiul disponibilității procesului civil, rezultând din disp. art. 129 alin. ultim C. pr.civ., reclamantul judecându-se cu cine vrea, a luat act de voința acestuia.
În aceste condiții, deși pârâtul, față de reclamant, are calitatea de simplu posesor, acesta nu are calitate procesuală pasivă într-o astfel de acțiune, întrucât se pune problema comparării unor titluri asupra imobilului, el deținând imobilul pentru altul. Întrucât reclamanții nu au fost de acord cu modificarea cadrului procesual, în cadrul procesual fixat de aceștia, acțiunea nu poate fi admisă, din considerentele deja arătate.
În temeiul art. 296 C. pr.civ., curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Admite apelul declarat de pârâtul I. DE P. AL J. S. împotriva sentinței civile numărul 1350 din 3 martie 2011 a T. S., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o schimbă parțial în sensul că respinge acțiunea față de pârâtul I. DE P. AL J. S.
Menține restul dispozițiilor. Decizia este definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 29 septembrie 2011.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
GREFIER
A. A. C.
ANA I.
C. B.
Red. CAA dact. GC
5 ex/(...)
Jud. primă instanță: K. Monika
| ← Decizia civilă nr. 1482/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 2036/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
