Decizia civilă nr. 4469/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA 1 CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 4469/R/2011
Ședința publică din 04 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ
JUDECĂTORI: ANA I.
A.-A. P.
GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții C. LOCAL AL M. C.-N. și M. C.-N. PRIN P., împotriva deciziei civile nr. 271 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați K. S. și K. J. A., având ca obiect obligație de a face.
Prezenta cauză s-a luat peste rând, la solicitarea domnului avocat K.
J., având în vedere că la întrebarea instanței, referitoare la împrejurarea dacă părțile și avocații prezenți în sala de judecată se opun sau nu luării cauzei peste rând, aceștia au arătat că nu se opun luării prezentei cauze peste rând.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâților intimați, avocat K. J., care depune la dosar împuternicirea avocațială pentru redactarea întâmpinării în prezentul dosar, lipsă fiind reprezentanții reclamanților recurenți și pârâții intimați personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanții C. Local al M. C.-N. și M. C.-N., prin
P., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 17 din Legea nr. 146/1997.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea constată că prin memoriul de recurs (f. 3 verso din dosar), reclamanții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul prevederilor art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, Curtea constată că la data de (...), pârâții intimați, prin intermediul domnului avocat K. J., au înregistrat la dosar o întâmpinare, în
3 exemplare, prin care solicită respingerea recursului declarat de reclamanți și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâților intimați arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea din oficiu, în temeiul art. 306 alin.2 C.pr.civ. raportat la art. 304 pct. 3 C.pr.civ., invocă și pune în discuție un motiv de recurs de ordine publică, respectiv necompetența materială a Judecătoriei C.-N. de a soluționa cauza în primă instanță, având în vedere prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 54/2006.
Reprezentantul pârâților intimați arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestui motiv de recurs de ordine publică, invocat din oficiu de către instanță.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra motivului de recurs de ordine publică, invocat din oficiu de către instanță.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1.(...) a Judecătoriei C.-N., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis excepția lipsei de interes.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții C. LOCAL AL M.
C.-N. PRIN P. - C.-N., M. C.-N. prin P. în contradictoriu cu K. S. ȘI K. J. A..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art.41 din Legea nr. 50/1991, înstrăinarea unei construcții, de către proprietarul ei, edificată pe un teren aflat în concesiunea lui, are ca efect transmiterea dreptului de concesiune pe seama noului proprietar al construcției.
D. de concesiune transmis nu echivalează transmiterii contractului de concesiune, așa încât, proprietarul construcției este îndreptățit să solicite concedentului să încheie cu el contract de concesiune.
Conform art. 54 alin. (1) din O.U.G. nr. 54/2006, raporturile contractuale dintre concedent și concesionar se bazează pe principiul echilibrului financiar al concesiunii, concesionarul nefiind obligat sa suporte creșterea sarcinilor legate de executarea obligațiilor sale, daca aceasta creștere rezulta în urma unei masuri dispuse de o autoritate publica, sau în urma unui caz de forța majora, ori a unui caz fortuit.
Or, părțile se află în situația reglementată de art.41 din Legea nr.
50/1991 și nu în situația prevăzută de art. 54 alin. (1) din O.U.G. nr.
54/2006, iar refuzul concesionarului de a semna contractul de concesiune nu dă naștere unei acțiuni în justiție, prin care să fie constrâns concesionarul la semnarea contractului.
Refuzul semnării contractului de concesiune, neexecutarea obligațiilor din contractul de concesiune beneficiază de o reglementare distinctă, reclamantele putând face aplicarea lor.
În considerarea celor reținute, instanța de fond a constatat că cererea este lipsită de interes, sens în care a admis excepția și a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții C. local al municipiului C.-N. prin P., M. C.- N. prin P., în contradictoriu cu K. S., K. J. A., având ca obiect obligație de „a face";.
Prin decizia civilă nr. 271 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții C. local al M. C.-N. prin P. și M. C.-N. împotriva Sentinței civile nr. 1. (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Judecătoriei C.-N., care a fost păstrată în întregime.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că în cuprinsul acțiunii, reclamanții au arătat că scopul demersului lor procesual este acela de a obține de la pârâți taxa de concesiune pentru terenul aflat in concesiunea acestora urmare a dobândirii în proprietate a clădirii edificată pe acesta.
Așa cum a apreciat corect prima instanță, reclamanții nu au nevoie de obligarea pârâților la semnarea contractului de concesiune pentru a putea solicita in justiție obligarea pârâților la plata taxei de concesiune, situație in care nu pot justifica un folos practic de pe urma acțiunii de față.
Susținerea recurenților în sensul că acțiunea pentru obligarea pârâților la plata taxei de concesiune este condiționată obligatoriu deînscrierea acestui debit in contabilitate, nu a putut fi primită, căci nu a fost argumentată în nici un fel.
Față de considerentele arătate, tribunalul a apreciat ca temeinică și legală soluția primei instanțe, considerent pentru care în temeiul disp. art. 295,296 Cod pr civ. a respins ca nefondat apelul reclamanților, păstrând în întregime sentința atacată.
Împotriva acestei decizii, reclamanții C. LOCAL AL M. C.-N. și M. C.-N. au declarat recurs, în termen legal, solicitând instanței admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, cu consecința admiterii acțiunii așa cum a fostformulată.
În motivarea recursului, reclamanții au arătat că prezenta acțiune a fost formulată pentru recuperarea debitului de la pârâții, cu plata daunelor interese, deoarece fără semnătura concesionarilor, nu există posibilitatea introducerii în contabilitate a taxelor de concesiune.
În aceste condiții, reclamanții se află în imposibilitatea recuperării unor sume de bani întrucât pârâții refuză să încheie un contract de concesiune.
Reclamanții reiterează instanței faptul că prin H. nr. 7. s-a aprobat concesionarea prin încredințare directă a cotei de 1. mp., teren aferent imobilului situat în C.-N., str. Dîmboviței, nr. 47, aferent apt. 1, în favoarea S.C. Select World S.R.L. încheindu-se contractul de concesiune nr.
612561/(...), taxa de concesiune fiind de 70 euro/mp.
La data de (...), S.C. Select World S.R.L. a transmis dreptul de proprietate asupra apt. 1 și 2 situate la adresa mai sus indicată, în favoarea pârâților, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 6.. Prin acest contract s- a transmis în temeiul art. 41 din Legea nr. 50/1991 și dreptul de concesiune asupra cotelor de 1. mp. și 8. mp. aferente apartamentelor vândute.
Prin adresa nr. 116643/(...) pârâții au solicitat transmiterea dreptului de concesiune asupra terenului aferent apt. 1 și 2 situate în C.-N., str.
Dîmboviței, nr. 47.
În temeiul art. 41 din Legea nr. 50/1991 s-a adoptat H. nr. 312/(...) și s-a hotărât concesionarea prin încredințare directă a cotelor mai sus arătate, prețul concesiunii fiind stabilit la suma de 1.000 lei/mp.
Pârâții au solicitat revenirea asupra H. mai sus indicată, respectiv asupra prețului concesiunii, prin adresa nr. 189234/(...).
În opinia reclamanților H. nr. 3. a fost adoptată cu respectarea H. nr.
161/2003 privind stabilirea unei metodologii de concesionare a terenurilor, în care valoarea minimă de tranzacționare este 560 lei/mp. teren intravilan.
Prin transcrierea dreptului de concesiune, nu se transcrie și redevența, respectiv prețul concesiunii, astâta timp cât acesta a fost stabilit ținându-se seama de calitatea concesionarului inițial, calitate pe care noii concesionari nu o îndeplinesc, astfel încât se poate considera că acele clauze privind prețul concesiunii au fost stabilite intuitu personae.
H. mai sus arătată a fost avizată pentru legalitate de către P. jud.C. potrivit art. 115 din Legea nr. 215/2001, astfel încât, în opinia reclamanților, interesul acestora este pe deplin justificat, motiv pentru care se impune admiterea acțiunii civile.
Pârâții intimați K. S. și K. J. A. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, precum și, obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată. (f.10-12)
În susținerea poziției procesuale, pârâții intimați au învederat că în mod corect instanțele de fond au admis excepția lipsei de interes a reclamanților pentru promovarea unui asemenea proces întrucât odată cutransmiterea dreptului de proprietate asupra construcțiilor înstrăinate s-a transmis și dreptul de concesiune asupra terenului, în regimul juridic existent la momentul înstrăinării construcției, pentru consacrarea acestei situații nefiind necesară semnarea și însușirea actelor adiționale pretinse de reclamanți.
Este nefundamentată distincția făcută de reclamanți între transferul dreptului de concesiune și transmiterea contractului de concesiune. D. de concesiune reglementat de art. 41 din Legea nr. 50/1991 trece automat, de drept, în favoarea cumpărătorilor construcției înstrăinate, în aceleași condiții ca cele stabilite pentru titularul inițial al dreptului, astfel încât este nelegală H. nr. 3. prin care s-a stabilit un alt preț de concesiune, de 1.000 lei/mp., în sarcina pârâților.
Argumentele recurenților referitoare la faptul că nu pot înregistra în contabilitate taxa achitată de pârâți nu au nicio bază legală. De altfel, sunt nejustificate și susținerile că prețul concesiunii inițiale a fost stabilit având în vedere calitățile concesionarului inițial, pe care pârâții nu le-ar mai prezenta deoarece prețul concesiunii, odată stabilit, vizează bunul ca atare și nu calitatea personală a unuia sau a altuia dintre contractanți.
În ședința publică din (...), Curtea din oficiu, în temeiul art. 306
C.pr.civ. raportat la art. 304 pct. 3 C.pr.civ., a invocat și a pus în discuție un motiv de recurs de ordine publică, respectiv necompetența materială a
Judecătoriei C.-N. de a soluționa cauza în primă instanță, având în vedere prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 54/2006.
Reprezentantul pârâților intimați a arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestui motiv de recurs de ordine publică, invocat din oficiu de către instanță.
Analizând decizia criticată prin prisma motivului de recurs de ordine publică invocat din oficiu, Curtea reține următoarele:
Astfel, prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr.6394/211/(...) la J. C. N., reclamanții C. LOCAL AL M. C.-N. și M. C.-N. au chemat în judecată pârâții K. S. și K. J. A. solicitând instanței să oblige pârâții la semnarea și însușirea actelor adiționale, întocmite în baza HCL nr.3., la contractele de concesiunenr.6389/(...) și nr.612561/(...), cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, prin H. nr. 1. s-a aprobat concesionarea prin încredințare directă a cotei de 8. mp., teren aferent imobilului situat în C.-N., str. Dîmboviței, nr. 47, aferent apt. 2, în favoarea S.C. Select World S.R.L. încheindu-se contractul de concesiune nr. 6389/(...), taxa de concesiune fiind de 60 euro/mp.
Ulterior, prin H. nr. 7. s-a aprobat concesionarea prin încredințare directă a cotei de 1. mp., teren aferent imobilului situat în C.-N., str. Dîmboviței, nr. 47, aferent apt. 1, în favoarea S.C. Select World S.R.L. încheindu-se contractul de concesiune nr. 612561/(...), taxa de concesiune fiind de 70 euro/mp.
La data de (...), S.C. Select World S.R.L. a transmis dreptul de proprietate asupra apt. 1 și 2 situate la adresa mai sus indicată, în favoarea pârâților, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 6.. Prin acest contract s- a transmis în temeiul art. 41 din Legea nr. 50/1991 și dreptul de concesiune asupra cotelor de 1. mp. și 8. mp. aferente apartamentelor vândute.
În temeiul art. 41 din Legea nr. 50/1991 s-a adoptat H. nr. 312/(...) și s-a hotărât concesionarea prin încredințare directă a cotelor mai sus arătate, prețul concesiunii fiind stabilit la suma de 1.000 lei/mp.
Având în vedere că pârâții refuză să încheie un contract de concesiune prezenta acțiune a fost formulată pentru recuperarea debitului de la pârâți, cu plata daunelor interese, deoarece fără semnătura concesionarilor, nu există posibilitatea introducerii în contabilitate a taxelor de concesiune.
Art.66 din OUG nr.54/(...) privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică prevede următoarele:
„(1) Soluționarea litigiilor apărute în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractului de concesiune, precum și a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.
(2) Acțiunea în justiție se introduce la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui jurisdicție se află sediul concedentului.
(3) Împotriva hotărârii tribunalului se poate declara recurs la secția de contencios administrativ a curții de apel, conform prevederilor legale";.
Competența materială a instanțelor de judecată este reglementată de norme juridice imperative astfel încât nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la aceste norme.
Având în vedere că obiectul prezentului litigiu îl constituie obligarea pârâților la semnarea și însușirea actelor adiționale, întocmite în baza HCL nr.3., la contractele de concesiune nr.6389/(...) și nr.612561/(...), respectiv acesta vizează încheierea unor acte adiționale la contractele de concesiune mai sus arătate, iar sediul concedentului M. C. N. este situat în jurisdicția T.ui C., competenta materială de soluționare a cauzei în fond revine, potrivit dispozițiilor art. 66 alin.2 din OUG nr.54/2006, T.ui C. - Secția de contencios administrativ și, prin urmare, în mod nelegal, J. C. N. a soluționat cauza în fond.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că în speță este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.3 C.pr.civ. potrivit căruia, casarea unei hotărâri se poate cere, numai pentru motive de nelegalitate, când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe astfel încât, în temeiul art.312 alin.1 și alin.3 C.pr.civ., Curtea va admite în parte recursul declarat de reclamanții C. LOCAL AL M. C.-N. și M. C.-N. împotriva deciziei civile nr. 271 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează și rejudecând, în conformitate cu art.297 alin.2 C.pr.civ., va admite în parte apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 1.(...) a
Judecătoriei C.-N., dosarul nr. (...) pe care o anulează în întregime și trimite cauza pentru competentă soluționare în primă instanță la Tribunalul Cluj - Secția de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE M.IVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite în parte recursul declarat de reclamanții C. LOCAL AL M. C.-N. și M. C.-N. împotriva deciziei civile nr. 271 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează și rejudecând admite în parte apelul declarat de reclamanții C. LOCAL AL M. C.-N. și M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 1.(...) a Judecătoriei C.-N., dosarul nr. (...) pe care o anulează înîntregime și trimite cauza pentru competentă soluționare în primă instanță la Tribunalul Cluj - Secția de contencios administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 04 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C.-M. CONȚ ANA I. A.-A. P.
GREFIER, A.-A. M.
Red.A.A.P. Dact.H.C./3 ex./(...) Jud.fond: C.M. C.
Jud.apel: M. T., C.-V. Balint.
| ← Decizia civilă nr. 4472/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1897/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
