Decizia civilă nr. 1/8. Fond funciar
| Comentarii |
|
O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZI A CIV IL Ă NR.1 8 /R/2 01 3 Ședința publică din data de 23 ianuarie 2013
PREȘEDINTE: B. M. -L., judecător JUDECĂTOR: F. G. -C.
JUDECĂTOR: B. R. -I. GREFIER: D. L.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor N. și P. comunei N. împotriva sentinței civile nr. 1054/_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosar nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenți Kertescz Robert, în calitate de secretar al primăriei comunei N., cu împuternicire la dosar, pentru reclamanții-intimați se prezintă avocat Lombrea D., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamanții-intimați R. Ana, R. C., R. R. și R. F. -Ana.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care :
Reprezentantul reclamanților-intimați, avocat Lombrea D., invocă nulitatea raportului de expertiză tehnică depus la dosar, deoarece părțile nu au fost citate cu scrisori recomandate la efectuarea acesteia, lucrarea este inadmisibilă în prezenta cauză.
Reprezentantul pârâților-recurenți arată că raportul de expertiză tehnică depus la dosar a fost efectuat pentru identificarea cu date de CF a terenurilor în litigiu și pentru dovedirea vechiului amplasamentului.
Reprezentanții părților arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Tribunalul constatând că nu mai sunt cereri prealabile soluționării recursului dispune dezbaterea acestuia dând cuvântul reprezentanților părților în susținere.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței recurate, trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe de fond, pentru motivele arătate în scris și pe care le susține în ședință, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamanților-intimați, avocat Lombrea D., solicită respingerea recursului, ca fiind nefondat, pentru motivele arătate în scris prin întâmpinare și pe care le susține în ședință, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, potrivit înscrisurilor justificative pe care le depune la dosar.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr.1054/2012 pronunțată e Judecătoria Năsăud în dosarul nr._
, instanța de fond admite acțiunea civilă formulată de reclamantele R. Ana, R. C.
, R. R. și R. F. -Ana, toate domiciliate în N. str. T. T. nr. 17 Jud. Bistrița N. împotriva pârâților C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor N. și P. C. N., ambii cu sediul în comuna N. județul Bistrița N. și în consecință: obligă pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată N. să procedeze la punerea în posesie pe vechiul amplasament a reclamantelor, în calitate de moștenitoare legale ale defunctului R. I.
, asupra terenului în suprafață de 4,15 ha, cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea def. R. I. prin Hotărârea nr.48/1993 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrița N., astfel cum a fost modificată prin sentința civilă nr. 1872/1993 pronunțată de Judecătoria N. în
dosar nr. 652/1993, în sensul ca reclamantele să fie puse în posesie cu suprafața de 2089 mp teren de natură grădină în intravilanul satului Mintiu, iar în ceea ce privește suprafața de 3500 mp teren de natură livadă, reclamantele să fie puse în posesie cu cele două loturi de teren situate în ridurile " Jezuini și Fața Stânii"; situate în extravilan; obligă C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată
N. să înainteze întreaga documentație Comisiei județene Bistrița N. în vederea eliberării titlului de proprietate, iar în caz de refuz obligă primarul comuna
N. la plata a câte 100 lei / zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii; obligă pârâții să plătească reclamantelor suma de 1240 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr._, reclamantele R. Ana ș.a au chemat în judecată pe pârâții C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor N. și P. C. N., solicitând instanței ca în urma probelor ce se vor administra să se pronunțe o sentință prin care să fie obligată pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată N. să procedeze la punerea în posesie pe vechiul amplasament a reclamantelor asupra terenului în suprafață de 4,15 ha, cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea def. R. I., să fie obligată C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată N. să înainteze întreaga documentație Comisiei județene Bistrița N. în vederea eliberării titlului de proprietate, iar în caz de refuz să fie obligat primarul com. N. la plata a câte 100 lei / zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii.
În fapt, reclamantele au arătat că prin Hotărârea nr. 48/1993, C. Județeană Bistrița N. a validat propunerea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată N. doar pentru suprafața de 3,53 Ha, iar prin sentința civilă nr. 1872/1993 pronunțată de Judecătoria N. în dosar nr. 652/1993 a fost admisă plângerea formulată de autorul reclamantelor, defunctul R. I. împotriva Hotărârii nr. 48/1993, iar instanța a dispus ca reconstituirea să se facă și asupra suprafeței de 5589 mp situată în intravilanul loc. Mintiu.
La insistențele repetate ale reclamantelor pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată N. a procedat la punerea în posesie a acestora, cu excepția suprafeței de 20,8 arii teren de natură livadă situată în intravilanul localității, motiv pentru care reclamantele au refuzat să semneze un proces verbal de punere în posesie care nu cuprinde întreaga suprafață de teren.
Reclamantele solicită ca punerea în posesie să se efectueze pe vechiul amplasament, deoarece terenul asupra căruia s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate nu a fost afectat de construcții și pe el nu există plantații.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 34 - 36 și următoarele din Regulamentul de aplicare a L. fondului funciar nr. 18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, art. 14, 64 și urm. din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare și art. 1082 Cod civil.
Pârâtul P. comunei N. a formulat întâmpinare (f. 23-24) prin care a solicitat respingerea acțiunii civile formulate de reclamante, deoarece au fost stabilite mai multe ședințe de lucru cu reclamantele, dar de fiecare dată au fost neînțelegeri față de amplasamentul suprafeței de 2 089 mp teren situat în intravilan.
Cu ocazia întâlnirii din_ au fost identificate terenurile din ridurile
"Jezuini"; și "Fața Stânii"; pentru acești 2089 mp, întocmindu-se proces verbal de punere în posesie, însă reclamantele au refuzat semnarea acestui proces verbal, motiv pentru care reprezentanții Comisiei locale N. le-au pus în vedere reclamantelor să depună un plan de situație a terenului cu viza OCPI. Acest lucru a fost impus deoarece pe hartă a fost identificat terenul cu numere topografice, însă reclamantele au refuzat amplasamentul și nici nu au depus planul de situație.
Pârâta C. locală N. nu a formulat întâmpinare sau alte cereri scrise. Analizând actele dosarului, precum și ale dosarului atașat nr. 652/1993,
instanța, reține în fapt următoarele :
Prin sentința civilă nr. 1872/1993 pronunțată de Judecătoria N. în dosar nr. 652/1993 a fost admisă în parte plângerea formulată de autorul reclamantelor, defunctul R. I. împotriva Hotărârii nr. 48/1993, iar instanța a dispus ca reconstituirea să se facă și asupra suprafeței de 5589 mp, suprafață compusă din suprafața de 2089 mp teren intravilan în localitatea Mintiu, teren de natură grădină ce se va preda în natură și din suprafața de 3500 mp situată în extravilan în ridurile "Jezuini"; și "Fața Stânii"; în perimetrul SC Agroindustriala SA Dumitra, prin atribuire de acțiuni, conform Anexei nr. 19 din Regulamentul de aplicare a L. nr. 18/1991.
Această sentință civilă a rămas definitivă și irevocabilă la data de_, când s-a pronunțat Decizia civilă nr. 772/1993 a Tribunalului Bistrița N., decizie prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de numitul R. I. .
Din considerentele sentinței civile sus-arătate, considerente care intră în puterea lucrului judecat, rezultă că suprafața de 2089 mp constituie teren intravilan în satul Mintiu, teren de natură grădină ce a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică judiciară topografică ce s-a efectuat în dosarul nr. 594/1992 al Judecătoriei N.
.
Instanța reține că prin sentința civilă nr. 895/1997 s-a constatat perimată acțiunea civilă formulată de numitul R. I. obiect al dosarului nr. 594/1992, motiv pentru care dosarul nr. 594/1992 nu se mai află în evidențele Judecătoriei N., fiind trimis la DCA.
Raportat la cele arătate, instanța apreciază ca întemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantă, iar în baza dispozițiilor art. 14 și 64 și următoarele din Legea nr. 18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, va obliga pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată N. să procedeze la punerea în posesie pe vechiul amplasament a reclamantelor, în calitate de moștenitoare legale ale defunctului R. I., asupra terenului în suprafață de 4,15 ha, cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea def. R. I. prin Hotărârea nr.48/1993 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrița N., astfel cum a fost modificată prin sentința civilă nr. 1872/1993 pronunțată de Judecătoria N. în dosar nr. 652/1993, în sensul că reclamantele să fie puse în posesie cu suprafața de 2089 mp teren de natură grădină în intravilanul satului Mintiu, iar în ceea ce privește suprafața de 3500 mp teren de natură livadă, reclamantele să fie puse în posesie cu cele două loturi de teren situate în ridurile " Jezuini și Fața Stânii"; situate în extravilan.
De asemenea, instanța va obliga C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată N. să înainteze întreaga documentație Comisiei județene Bistrița N. în vederea eliberării titlului de proprietate, iar în caz de refuz va obliga primarul comuna N. la plata a câte 100 lei / zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii.
Instanța a reținut că de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 1872/1993 a Judecătoriei N. a trecut o perioadă de aproape 9 ani, perioadă în care pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute de Legea nr. 18/1991, obligații detailate prin sentința civilă sus-arătată, fiind obligația pârâtei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată N. să întocmească o documentație în baza căreia să fie întocmit procesul verbal de punere în posesie.
Instanța a reținut și faptul că pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată N. a întocmit un proces verbal de punere în posesie ( f.34-35) fără o documentație cadastrală de identificare a vechiului amplasament reconstituit în favoarea def. R. I., bazându-se doar pe o hartă ( f. 29) care nu are valoare probatorie.
Apreciind că pârâții se află în culpă procesuală, instanța în baza art. 52 alin.3 din Legea nr. 18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare și art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâții să plătească reclamantelor suma de 1240 lei
cu titlu cheltuieli de judecată ce constau din onorariu avocat conform chitanței aflate la f. 37 dosar.
Împotriva sentinței expuse, în termen, a declarat recurs de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor N. și P. comunei N. și de pârâtul P. comunei N. care au solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
S-au formulat următoarele critici:
În primul rând în privința suprafeței pentru care instanța de fond a obligat la punerea în posesie se susține că în mod eronat s-a dispus punerea în posesie și înaintarea documentației Comisiei Județene BN pentru suprafața de 4,15 ha întrucât suprafața totală reconstituită în favoarea numitului R. Ilea este de doar 1,5789 ha din care, suprafața ed 1,02 a fost reconstituită prin hotărârea Comisiei Județene BN nr.48/_ și, apoi, prin sentința civilă nr.18723/1993 a Judecătoriei N., această suprafață a fost majorată cu suprafața de 5589 m.p. din care 2089 m.p. situată în intravilanul localității Mintiu și suprafața de 3500 m.p. în extravilan în ridurile Jezuini și Fața Stânii.
În al doilea rând se arată că nu există refuz din partea comisiei de punere în posesie ci dimpotrivă recurenta a procedat la punerea în posesie a întocmit procesul verbal dar reclamantele refuză nejustificat semnarea acestora și a schițelor terenurilor puse în posesie, fiind nemulțumite de terenul acordat în intravilan susținând că vechiul amplasament al terenului din intravilan de 2089 m.p. nu este cel acordat de comisia locală și solicită un alt teren pentru care s-a eliberat titlul de proprietate unei alte persoane.
Cum identificarea vechiului amplasament se poate face doar printr-o expertiză tehnică topografică au solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimatele intimați R. Ana, R. C., R. R. și R. F. -Ana, prin avocat, au formulat întâmpinare(f.31) prin care au solicitat respingerea recursului ca nefiind fondat.
În privința suprafeței de 4,15 ha solicitată prin acțiune arată că aceasta este suprafața reconstituită în favoarea lor întrucât prin adresa nr.72 din_ Prefectura Bistrița-N. le comunică faptul că din situațiile înaintate de Primăria comunei N. conform L. nr.167/1998 rezultă că R. I. este înscris în anexa 14 cu suprafața de 3,49 ha, la acre se adaugă suprafața reconstituită prin sentința civilă 1872/1993, de 5589 m.p.
Referitor la punerea în posesie cu terenul din intravilan, se arată că recurenta comisia locală refuză punerea în posesie pe vechiul amplasament și că vechiul amplasament a fost pus în posesie altor persoane cărora însă nu ler-a fost emis titlu de proprietate astfel că sentința atacată este legală și temeinică.
În recurs, recurentele au depus o documentație tehnică întocmită extrajudiciar de expertul Bajzath Francisc(f.64-66) care însă nu va fi avută în vedere de instanță întrucât aceasta nu este un înscris în sensul art.305 C.pr.civ., ci reprezintă concluziile unei expertize topografice întocmite extrajudiciar, astfel că această probă nu poate fi administrată în recurs cu atât mai mult cu cât nu a fost întocmită în contradictoriu cu reclamantele iar acestea contestă concluziile cuprinse în documentație.
Recursul declarat este fondat pentru considerentele ce urmează.
În calitate de moștenitoare a numitului R. I., reclamantele sunt îndreptățite să solicite punerea în posesie și întocmirea documentației în vederea eliberării titlului de proprietate, pentru suprafața de teren asupra căreia autorului lor i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legilor fondului funciar.
Sub acest aspect tribunalul reține că este întemeiată critica recurenților în sensul că numitului R. I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru suprafața de 1,5789 ha și nu pentru suprafața de 4,15 ha cât a reținut instanțe de fond.
Astfel inițial, prin Hotărârea Comisiei Județene nr.48/_ s-a dispus reconstituirea pentru suprafața de 1,02 ha iar prin sentința civilă nr.1872/1993 a Judecătoriei N. s-a dispus reconstituirea și asupra terenului în suprafață de 5589 m.p. din care suprafața de 2089 m.p. în intravilanul localității Mintiu și suprafața de 3500 m.p.
în ridurile Jezuini și Fața Stânii, la acea dată aflată în perimetrul fostei SC
"Agroindustriala"; SA Dumitra.
Apărările intimatelor reclamante în sensul că autorului lor i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului de 4,15 ha nu au fost susținute cu acte de reconstituire or, dovada reconstituirii dreptului de proprietate se face fie cu o hotărâre emisă de comisia județeană fie cu hotărârea instanței de judecată prin care s-a dispus reconstituirea.
Faptul că printr-o adresă emisă de Prefectura BN(adresă care nu a fost depusă la dosar) s-ar fi comunicat reclamantelor faptul că R. I. ar fi fost înscris în anexa 14 N. conform L. nr.167/1998 cu suprafața de 3,49 ha nu reprezintă o dovadă că s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului reclamantelor.
În afară de actele de reconstituire emise în temeiul L. nr.18/1991 anterior arătate în favoarea numitului R. I. nu s-au emis o altă hotărâre de reconstituire. Ba mai mult deși acesta a depus cerere de reconstituire în temeiul L. nr.247/2005, s-au întocmit propunere de respingere, iar contestația formulată de R. I. a fost respinsă prin Hotărârea Comisiei Județene BN pnr.131/_, depusă în copie la filele 7-9 dosar recurs.
Așa fiind tribunalul reține că reclamantele sunt îndreptățite să solicite punerea în posesie și întocmirea documentației în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața totală de 1,5789 ha și nu pentru 4.15 ha cât a reținut instanța de fond.
În ce privește punerea efectivă în posesie tribunalul reține că soluția instanței de fond este dată urmare a necercetării fondului pricinii, întrucât nu a verificat dacă vechiul amplasament al terenului din intravilan, de 2089 m.p., este liber pentru a fi pus în posesie în favoarea reclamantelor.
Chiar dacă în privința celorlalte terenuri pentru care s-a întocmit procesul verbal de punere în posesie nu au fost formulate obiecțiuni, cât timp reclamantele sunt nemulțumite cu privire la amplasamentul solicitat în intravilan iar o expertiză tehnică topografică, singura probă care este în măsură să lămurească dacă vechiul amplasament al terenului pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în intravilan, în privința căruia a fost indicată înscrierea în cartea funciară, este liber nu a fost efectuată, nu se poate reține că refuzul comisiei locale de a efectua punerea în posesie pe amplasamentul solicitat de reclamante, în privința căruia acestea susțin că este vechiul amplasament, este justificat sau nejustificat.
Față de aceste considerente, în baza art.312 alin.5 C.pr.civ., se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, care primind cauza va dispune efectuarea unei expertize de identificare a terenului pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în intravilan, de 2089 m.p., urmând să se stabilească dacă acesta este liber pentru a putea fi pus în posesie reclamantelor și totodată se va stabili și dacă amplasamentul solicitat de reclamante este vechiul amplasament al terenului pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate.
În situația în care vechiul amplasament nu este liber și nu este cel indicat de comisia locală se va cerceta în ce măsură amplasamentul oferit de comisia locală pentru punerea în posesie este echivalent vechiului amplasament.
Instanța va avea în vedere dezlegările date de tribunal cu privire la întinderea suprafeței reconstituite în favoarea autorului reclamantelor și va administra toate probele care se impun pentru justa soluționare a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite, ca fiind fondate, recursul declarat de pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor N. și de pârâtul P. comunei
N. împotriva sentinței civile nr.1054/2012, pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._, casează în întregime hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe de fond, Judecătoria Năsăud.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
B. M. -L. | F. | G. | -C. | D. | L. |
B. R. -I.
Redactat BRI/tehnoredactat BRI/_ /2 ex. Judecător fond GCM
| ← Încheierea civilă nr. 263/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 194/2013. Fond funciar → |
|---|
