Decizia civilă nr. 10/2001. Legea 10/2001
| Comentarii |
|
R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ *
DECIZIA CIVILĂ NR. 2331/R/2013 | |
Ședința publică din data de 15 mai 2013 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: | M. -C. V. |
JUDECĂTORI: | A. -T. N. A. -A. C. |
GREFIER: | M. -L. T. |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. MUNICIPIULUI C. -N., împotriva sentinței civile nr. 109 din 15 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr._, privind și pe reclamanții P. F. K. și W. Z., precum și pe pârâta U. T.
D. C. -N. având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta pârâtei- intimate universitatea T. din C. -N., consilier juridic Barcu Ana, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta pârâtei-intimate depune la dosar delegația de reprezentare, și învederează instanței faptul că nu i-au fost comunicate motivele de recurs, astfel că nu a avut posibilitatea să formuleze în scris apărări cu privire la acestea.
Instanța verificând actele dosarului, constată că într-adevăr pârâtei- intimate U. T. din C. -N. nu i-au fost comunicate motivele de recurs.
Reprezentanta pârâtei-intimate arată că a luat la cunoștință cererile exprimate prin motivele de recurs, astfel că nu se impune amânarea cauzei și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea, după deliberare, nefiind alte cererii prealabile de formulat sau excepții de invocat, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei-intimate U. T. din C. -N. solicită respingerea recursului ca nefondat, și în consecință menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 109 din 15 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr._, a fost admisă în parte cererea precizată
formulată de către reclamantele W. Z. și P. F. K. în calitate de moștenitoare ale lui F. I. (Iren) prin mandatar T. T., în contradictoriu cu pârâții P. MUNICIPIULUI C. -N. și U. T. D. C. -N., și, în consecință, s-a dispus anularea Dispoziției nr. 2465/_ emisă de pârâtul
P. municipiului C. -N. și drept urmare dispune declinarea competenței de soluționare a notificării nr. 168/_ înregistrată sub nr. 13855/3/_ formulată de reclamantă prin domnul T. T. pentru terenul înscris în CF 7430, nr. topo 4437/2 situat în C. -N., str. Fabricii de Z. ăr nr. 44 în favoarea Universității Tehnice C. -N., s-a dispus anularea Deciziei nr. 15808/_ emisă de către pârâta U. T. C. -N. și drept urmare a constatat îndreptățirea reclamantelor W. Z. și P. F. K. la despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru suprafața de teren de 558 mp identificată anterior, urmând a se ține cont de despăgubirile încasate actualizate, pârâții au fost obligați să achite reclamantelor câte 300 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că imobilul litigios înscris inițial în CF 7430 cu nr. topo 4437/2 situat în C. -N., str. Fabricii de Z. ăr nr. 44 a fost înscris în favoarea lui F. I., antecesoarea reclamantelor, conform actelor de stare civilă depuse - f. 20-28 dosar primul ciclu procesual.
Potrivit Decretului de expropriere nr. 229/1976, imobilul s-a transcris în CF 6159 C. în favoarea Statului Român. Prin Dispoziția nr. 2465/_ emisă de pârâtul P. municipiului C. -N. s-a declinat competența de soluționare a notificării nr. 168/_ înregistrată sub nr. 13855/3/_
formulată de T. T. în favoarea Universității Tehnice din C. -N.
Prin Decizia nr. 15808/_ emisă de către pârâta U. T. C.
-N. nu s-a acordat restituirea în natură a imobilului litigios ci doar despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 întrucât imobilul este ocupat de clădirea Căminului 1B din complexul Mărăști, platformă betonată, împrejmuiri din beton, iar subteran se află conducte de canalizare.
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expert Bota I., s-a constatat că suprafața litigioasă de 558 mp este ocupată astfel: 142 mp de către construcția căminului studențesc și 416 mp de platforme betonate de acces la căminele studențești și parcări auto. Totodată, se regăsesc mai multe conducte de canalizare subterane care colectează apele uzate și pluviale din incinta căminelor studențești.
Expertul a făcut două propuneri de restituire în natură, una conform solicitării mandatarului reclamantelor care cuprinde parcarea auto, două guri de colectare a apelor pluviale, două guri de canalizare pentru apele uzate și conducta de canalizare subterană care colectează apele uzate din incinta căminelor studențești și le dirijează în canalizarea de pe str. Fabricii de Z. ăr, totalizând 286 mp, mandatarul reclamantelor solicitând ca mutarea conductelor subterane să se facă pe cheltuiala lor și o altă variantă care ține cont de prevederile art. 10 pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, suprafața propusă spre restituire cuprinzând parcarea auto betonată și două guri de colectare a apelor pluviale, având o suprafață de 247 mp, în această variantă conducta de canalizare neregăsindu-se pe suprafața propusă a se restitui.
Tribunalul, având în vedere dispozițiile art. 10 pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin HG nr. 250/2007, a apreciat că nu este oportună măsura restituirii în natură în nici una din cele două variante propuse de către expert deoarece în prima variantă este afectată rețeaua de canalizare subterană, iar în cea de a doua variantă parcarea amenajată care deservește un cămin studențesc cu nouă etaje.
Față de cele ce preced, Tribunalul în baza art. 11 alin.6 și 7 din Legea 10/2001 a admis în parte acțiunea precizată, stabilind îndreptățirea la despăgubiri conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și art. 11 alin. 7 din Legea nr. 10/2011, condiționat de despăgubirile încasate actualizate, anulând dispozițiile emise din perspectiva faptului că vizează pe mandatarul reclamantelor și nu pe reclamante care sunt adevăratele persoane îndreptățite.
În baza art. 276 C.pr.civ. reținând culpa procesuală a pârâților, instanța i-a obligat să le plătească reclamantelor câte 300 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale din totalul de 4340 lei achitat conform chitanței nr.239/_ eliberată de avocat D. Ș. .
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul P. mun. C. -N.
, solicitând instanței modificarea parțială a sentinței, în sensul exonerării acestuia de la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 300 lei.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că în mod nelegal și cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 274 și urm. Cod proc.civ., a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, apreciind că dispoziția emisă de recurent s- a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, ținând seama de actele existente la dosarul aferent notificării.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Prin Dispoziția nr. 2465/_ pârâtul P. municipiului C. -N. a declinat competența de soluționare formulată de T. T. în favoarea Universității Tehnice C. -N. .
În primul ciclu procesual în recurs, instanța de recurs a constatat că notificarea nr. 168/_ înregistrată sub nr. 13855/3 din_ a fost formulată de dl. T. T. în numele moștenitoarelor legale ale defunctei F.
I., respectiv W. Z. și P. -F. K., ca fiind persoane îndreptățite în baza Legii nr.10/2001. instanța de recurs a casat sentința și a dispus să fie citate W. Z. și P. -F. K., în calitate de reclamante, cât și mandatarul acestora, T. T. .
Dezlegările date de instanța de control judiciar în recurs sunt obligatorii pentru prima instanță, potrivit dispozițiilor art. 316 Cod proc.civ., motiv pentru care, în analizarea acțiunii cu care a fost investită, instanța de fond a verificat legalitatea dispoziției de declinare dispusă de pârâtul recurent.
Întrucât pârâtul recurent P. municipiului C. -N. a declinat competenta de soluționare a notificării formulate de T. T. și nu de persoanele îndreptățite, respectiv W. Z. și P. -F. K., instanța de fond a anulat dispoziția primarului, acesta fiind în culpă procesuală, întrucât nu a verificat că notificarea a fost formulată de către moștenitoarele
lui F. I., respectiv W. Z. și P. -F. K., prin mandatar T. T.
.
Având în vedere această stare de fapt, corect reținută de instanța de fond, curtea constată că și pârâtul recurent s-a aflat în culpă procesuală, situație în care, în mod legal au fost aplicate dispozițiile art. 274 Cod proc.civ. și obligat pârâtul la plata parțială a cheltuielilor de judecată, alături de pârâta U. T. C. -N. .
Întrucât nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., în temeiul art. 312 Cod proc.civ., curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. MUNICIPIULUI C. -N., împotriva sentinței civile nr. 109 din 15 februarie 2013 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ *, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 mai 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
M. | C. V. A. | -T. | N. | A. | A. C. |
GREFIER
M. L. T.
Red. A.T.N. dact. GC 2 ex/_
Jud. fond: O.C.T.
| ← Decizia civilă nr. 3826/2013. Legea 10/2001 | Decizia civilă nr. 1274/2013. Legea 10/2001 → |
|---|
