Decizia civilă nr. 1050/2013. Legea 10/2001
| Comentarii |
|
R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1050/R/2013
Ședința publică din data de 6 martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
M. -C. V.
A. -T. N.
GREFIER:
M. -L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SA -R. împotriva deciziei civile nr. 547/A din 21 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privindu-i și pe pârâții P. M.
C. -N., MUNICIPIUL C. -N. PRIN PRIMAR și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001 - pretenții.
La apelul nominal făcut la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților. Cauza este lăsată la a doua strigare, pentru a li se da posibilitatea părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se constată lipsa părților.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 4 martie 2013, pârâții-intimați P. municipiului C. -N. și Municipiul C. -N. prin primar, au depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinări prin care solicită respingerea recursului și în consecință, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.
Se constată de asemenea că prin memoriul de recurs, reclamanta- recurentă a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare, în baza actelor existente la dosar.
C U R T E A,
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 3511/211 din 8 februarie 2011 la Judecătoria Cluj-Napoca, reclamanta SA R. i-a chemat în judecată pe pârâții P. M. C. -N. și C. LOCAL AL M.
C. -N., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâților la plata sumei reprezentând diferența dintre suma primită drept despăgubiri potrivit Legii nr. 112/1995 și valoarea de piață corespunzătoare întregului imobil situat în C. -N., str. G. Șincai nr.10, cu cheltuieli de judecată.
La termenul din 27 septembrie 2011, reclamanta și-a extins acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice.
Prin sentința civilă nr. 798 din 17 ianuarie 2012 a Judecătoriei C. -N.
, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a P. ui municipiului
C. -N., a C. ui local al municipiului C. -N. și a M. ui F. P.
, invocată de pârâți și în consecință, s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanta SA R., împotriva pârâților P. ui municipiului C. -N.
, C. local al municipiului C. -N. și M. ui F. P., ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din prevederile art.
20 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, rezultă că în cadrul procedurii reglementate de această lege, primarul acționează în calitate de reprezentant al Statului Român, respectiv al unității administrativ-teritoriale în a cărei deținere se află imobilul.
În cuprinsul art. 20 sunt reglementate modalitățile de restituire iar la alin.(5) este desemnat în mod expres actul procedural prin care se soluționează cererile de acordare a despăgubirilor, ceea ce înseamnă că textul art. 20 din Legea nr. 10/2001 nu instituie o obligație de despăgubire în nume propriu a P. ui, acesta având doar obligațiile rezultate după urmarea procedurii prevăzute de art. 16-19 din Legea nr. 112/1995.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a C. ui local al municipiului C. -N., judecătoria a constatat că potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, acesta este autoritate deliberativă locală a administrației publice locale prin care se realizează autonomia în comune, orașe și municipii, nefiind stabilite în sarcina acestuia dispoziții în materia restituirii imobilelor sau acordării de despăgubiri conform Legii nr.10/2001.
Referitor la calitatea procesuală a M. ui F. P., prima
instanță a constatat că art. 20 din Legea nr. 10/2001 nu stabilește expres titularul obligației de despăgubiri, iar art. 13 din Legea nr. 112/1995, nu poate fi interpretat în sensul că îi conferă acestuia în nume propriu calitate procesuală pasivă.
Prin decizia civilă nr. 547/A din 21 noiembrie 2012 a T. ului C., s- a admis excepția inadmisibilității și s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta SA R. împotriva sentinței civile nr. 798 din_ a Judecătoriei C. -N., pe care a menținut-o în totul.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că demersul judiciar inițiat de reclamantă vizează obținerea unor despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001, cu titlu de diferență între despăgubirile plafonate încasate în temeiul Legii nr. 112/1995 și despăgubirile la valoarea imobilului stabilite de Legea nr. 10/2001.
Persoanelor îndreptățite li s-a conferit posibilitatea în temeiul art. 20 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 10/2001, să obțină diferența de valoare a imobilului, însă aceste persoane aveau obligația parcurgerii procedurii prealabile prin formularea unei notificări adresate unității deținătoare, ceea ce reclamanta nu a făcut.
Aspectul că reclamanta nu ar fi știut că pe anexa la Decretul nr. 92/1950 figurează și imobilul respectiv și că prin notificările adresate Primăriei municipiului B. a solicitat restituirea tuturor imobilelor
cunoscute la acel moment, nu o exonerează pe reclamantă de obligația formulării unei notificări.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, solicitând desființarea ei în totalitate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, reclamanta a susținut că decizia recurată a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, i-au fost încălcate dreptul la apărare și dreptul de proprietate, drepturi apărate și protejate de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În mod greșit s-a reținut că P. municipiului C. -N. nu are calitate procesuală, câtă vreme Legea nr. 215/2001 arată clar că persoana juridică cu personalitate este municipiul C. -N., reprezentantul statului în teritoriu și lui îi aparține patrimoniul municipiului potrivit Legii nr. 213/2008, municipiu reprezentat de primar, iar în anul 2012 C. local al municipiului C. -N. a adoptat o hotărâre prin care P. reprezintă consiliul local și în fața altor autorități ale statului.
Ministerul Finanțelor Publice i-a achitat o parte din despăgubirile acordate în baza Legii nr. 112/1995, astfel că în prezent solicită diferența de bani până la prețul de piață pentru întregul imobil casă și teren.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001.
Imobilul în litigiu a fost confiscat în baza sentinței nr. 26 din 14 ianuarie 1959 a T. ului Militar B., desființată în urma recursului extraordinar exercitat de Ministerul Justiției.
Prin respingerea acțiunii, s-a adus atingere dreptului de proprietate al antecesoarei reclamantei, Boițeanu Ana, condamnată politic pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale, prevăzute de art. 209 C. pen.
Este greșită reținerea instanței că nu s-ar fi formulat notificare pentru imobil în temeiul Legii nr. 10/2001, deoarece antecesoarea ei a notificat autoritățile în termenul prevăzut de lege,m dar din faptul că nu au știut că pe anexa la Decretul nr. 92/1950 figurează și imobilul situat în C. -N., str. Șincai nr.10, ca fiind preluat abuziv de la Boițeanu Ana, deși exista notificare, ea nu a cuprins toate imobilele și în conformitate cu modificările aduse la Legea nr. 247/2005, autoritatea învestită cu notificarea ea datoare să verifice competența teritorială și să trimită partea din notificare care privește imobilul situat în C. -N., str. Șincai nr.10, la P. municipiului
C. -N. .
Prin notificările nr. 1764/_ și nr. 1765/_ a Biroului Executorului Judecătoresc Alexandru P., a solicitat retrocedarea în natură a apartamentului nr. 5 și a apartamentului nr. 6, situate în municipiul B.
, str. I. L. Caragiale nr. 22, sect. 2, proprietatea mătușii Boițeanu Ana, naționalizate în baza Decretului nr. 92/1950, poziția nr. 1058, la care Primăria municipiului B. prin adresa nr. 38548/8947/_ i-a răspuns că la poziția nr. 1058 este nominalizată Boițeanu cu 7 apartamente situate în B., str. I. L. Caragiale nr. 22 și în C. -N., str. Șincai nr.10.
Pentru imobilul situat în C. -N., str. Șincai nr.10, reclamantei i-a fost emisă dispoziție de acordare a despăgubirilor de C. Județean C. în baza Legii nr. 112/1995, despăgubiri pe care le-a încasat.
Prin urmare, pentru admiterea acțiunii în baza art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr.10/2001, singura condiție este dovada primirii despăgubirilor la Legea nr. 112/1995, fără existența condiției unei noi notificări potrivit Legii nr. 10/2001, deși reclamanta a îndeplinit ambele condiții: avea notificare și a primit despăgubiri în sumă de 102.171.842 lei în temeiul hotărârii nr. 21 din_ emise de C. Județean C. .
După apariția Legii nr. 10/2001, au fost făcute notificări la prefectura județului, care în urma schimbării procedurii, au fost trimise la primărie, care prin adresa nr. 153862/_ i-a răspuns că imobilul situat în C. -N.
, str. Șincai nr.10, a fost revendicat de numitul Kramer Ferenc Csaba, revendicare care a fost respinsă pentru nedovedirea calității de persoană îndreptățită.
Vânzarea imobilului în baza Legii nr. 112/1995 lui Lascăr S. prin contractul nr. 34002/_, a fost nelegală.
Intimații P. municipiului C. -N. și C. local al municipiului
C. -N., prin întâmpinări depuse la dosar filele 11-16, au solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a deciziei tribunalului.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata sumei reprezentând diferența dintre suma primită cu titlu de despăgubiri pentru imobilul situat în C. -N., str. G. Șincai nr. 10 și valoarea de piață corespunzătoare întregului imobil.
Potrivit art. 20 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în forma modificată prin Legea nr. 1/2009 "În cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, persoana îndreptățită are dreptul numai la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piață corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcții, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare. Dacă persoanele
îndreptățite au primit despăgubiri potrivit Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, ele au dreptul la diferența dintre valoarea încasată, actualizate cu indicele inflației, și valoarea corespunzătoare de piață a imobilului";.
"Legea nr.1/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989";, nu are o existență de sine stătătoare, ci așa cum arată și titlul, a fost elaborată și promulgată pentru modificarea și completarea unei legi existente, Legea nr. 10/2001.
Or pentru restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în temeiul Legii nr. 10/2001, persoanele care se considerau îndreptățite, aveau obligația ca în termenul de 12 luni prevăzut de art. 22 alin. (1) din această lege, să formuleze notificare adresată unității deținătoare, iar în cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, trebuiau formulate notificări pentru fiecare imobil.
Câtă vreme prin hotărârea nr. 21 din_ a Comisiei Județene C. pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, actualei reclamante-recurente i s-au acordat despăgubiri în sumă de 102.171.842 lei, pentru imobilul situat în C.
-N., str. G. Șincai nr. 10, înscris în CF nr. 12046, nr. top 833, nu se poate susține, așa cum încearcă să facă recurenta, că nu a știut că imobilul în litigiu se află pe lista anexă la Decretul nr. 92/1950.
Notificările adresate de reclamantă în termen în temeiul Legii nr.10/2001, au fost adresate Primăriei municipiului B., înregistrate sub nr. 1764/_ pentru apartamentul nr. 5 situat în str. I. L. Caragiale nr. 22, sector 2 și nr. 1765/_ la Biroul Executorului Judecătoresc Alexandru P., pentru apartamentul nr. 6, situat la aceeași adresă, nu și pentru imobilul în litigiu, pentru ca Primăria municipiului B. să o trimită spre soluționare Primăriei municipiului C. -N. .
Adresa nr. 38548/8947/14._ a Primăriei municipiului B., nu echivalează cu o notificarea a reclamantei sau a antecesoarei acesteia pentru imobilul în litigiu.
Nici adresa Primăriei municipiului C. -N. nr. 153862/452.I/_, nu reprezintă notificare conform Legii nr. 10/2001, pentru restituirea imobilului în litigiu, sau acordarea de despăgubiri.
Faptul că ar fi fost nelegală vânzarea prin prisma Legii nr.112/1995 a apartamentului în litigiu înstrăinat de C. local al municipiului C. -N. în favoarea chiriașului Lascăr S. prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 34002 din_, nu formează obiectul prezentei cauze; reclamanta avea însă posibilitatea să formuleze notificare în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001 prin care să solicite restituirea în natură a imobilului, iar prin acțiune în justiție introdusă la instanța de drept comun în funcție de valoarea obiectului, să solicite constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, în termenul prevăzut e aceeași lege, ceea ce nu a făcut.
Nu are relevanță în speță faptul că pentru apartamentul în litigiu a formulat notificare numitul Kremer Ferenc Csaba, respinsă prin dispoziția P. ui municipiului C. -N., nr. 5241 din_ .
Prin urmare, în mod corect prima instanță și instanța superioară de fond, au reținut că în cauză pârâții nu au calitate procesuală pasivă.
În situația în care o acțiune este formulată în contradictoriu cu persoane care nu au calitate procesuală pasivă, nu se putea analiza pe fond incidența în cauză a dispozițiile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la convenția europeană a Drepturilor Omului.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. (1) C.pr.civ., se va respinge recursul reclamantei împotriva deciziei tribunalului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE M. IVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SA R., împotriva deciziei civile nr. 547/A din_ a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte
Judecători
T. D.
M. -C.
V.
A.
-T. N.
Grefier
M. L. T.
Red.TD:_
Dact.CC:_ -2 ex.
Jud.fond:Ioniță A. G. Jud.apel:Tatu O.C., Doica A.F.
| ← Încheierea civilă nr. 133/2013. Legea 10/2001 | Sentința civilă nr. 150/2013. Legea 10/2001 → |
|---|
