Decizia civilă nr. 1081/2013. Pretenții

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIE CIVILA NR. 1081/R/2013 ȘEDINȚA PUBL. Ă DE_ EMB. 2013 COMPLETUL CONSTITUIT DIN: PREȘEDINTE: E. L.

JUDECĂTOR: D. -I. T.

JUDECĂTOR: M. O. -S. GREFIER: E. C.

Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurent SC L. C. S., recurent S. R. DE R., având ca obiect împotriva Sentinței civile nr. 6794/_, pronunțată în dosar_, al Judecătoriei C. -N., pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei av. . LABO L., lipsind:

recurenta - S. R. DE R. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier .

T. ul constată recursul legal timbrat.

Se constată că prin serviciul registratură, la data de 10 oct. 2013, s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 34,42 lei și timbru judiciar în cuantum de 1,5 lei.

T. ul din oficiu, în temeiul art. 153 al.1 și art. 159 pct. 3 C.pr.c., invocă excepția necompetenței materiale a Tribunalul Cluj-Secția civilă.

Reprezentanta intimatei arată că este de acord cu admiterea excepției necompetenței materiale a T. ului C. -Secția civilă, având în vedere că prezentul litigiu este între profesioniști.

T. ul lasă cauza în pronunțare pe excepția invocată.

T. UL

Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 6794/_, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Cluj-Napoca a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul S. R. DE R., în contradictoriu cu pârâtul S.C. L. C. S.N.C. C. -N., având obiect pretenții.

A obligat pârâtul la plata sumei de 630 lei reprezentând debit neachitat și 93,49 lei penalități de întârziere aferente debitului principal, calculate până la data de_, către reclamant.

A respins capătul de cerere cu privire la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, prin cererea de față, reclamantul S. R. de R. tinde la obligarea pârâtului S.C. L. C. S.N.C. la plata în favoarea sa a sumei de 630 lei reprezentând debit nerestituit, 93,49 lei penalități de întârziere aferente debitului principal.

În drept, în conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 41/1994, privind organizarea și funcționarea Societății Române de R. și Societății Române de Televiziune, republicată, Se înființează S. R. de

R. și S. R. de Televiziune, ca servicii publice autonome de interes național, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii R. e.

Potrivit art.40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994, republicată prevede că

"persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii";, iar conform alin. (4) al aceluiași text de lege, cuantumul taxei pentru aceste servicii, pe categorii de plătitori, modul de plată și încasare a taxei, penalitățile de întârziere, precum și cazurile de scutire/exceptare de la plata taxei se determină și se stabilesc prin Hotărâre a Guvernului.

Prin textul art. 40 alin. (5) din Legea nr. 41/1994, s-au stabilit categoriile de persoane fizice exceptate de la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune, urmând ca, alte categorii de scutiri să se facă, potrivit art. 40 alin. (7), în condițiile Hotărârii de Guvern.

Prin textul art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 977/2003 s-a stabilit, în sarcina persoanelor juridice cu sediul în România, inclusiv filialelor acestora, precum și sucursalelor și celorlalte subunități ale lor fără personalitate juridică și sucursalelor sau reprezentanțelor din România ale persoanelor juridice străine, obligația de a plăti o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune, iar cuantumul acestei taxe fiind stabilit în anexa H.G. nr. 977/2003, ce face parte integrantă din același act normativ.

Instanța a reținut că societatea pârâtă S.C. L. C. S.N.C. este o persoană juridică, cu sediul în România, astfel cum rezultă și din extrasul informativ existent la dosarul cauzei si eliberat de Oficiul Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj (f. 7), pârâtul făcând parte din categoria societăților comerciale la care face referire art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 și art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 977/2003, fiind ținută de obligația instituită prin aceste texte de lege, respectiv de a achita o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune, în cuantumul determinat de anexa Hotărârii de Guvern nr. 977/2003.

Concluzia instanței s-a fundamentat pe împrejurarea că obligația legală de plată a taxei pentru serviciul public de radiodifuziune revine persoanelor juridice române, în calitate de beneficiari ai acestui serviciu, și care dețin receptoare radio, iar, în speță, pârâtul nu a făcut dovada inexistenței la sediul acesteia a unor astfel de mijloace tehnice, pentru a fi exceptată de plata acestei taxe. Mai mult, conform informațiilor furnizate de reclamant, societatea pârâtă nu a formulat cerere de exceptare de la plata taxei de radiodifuziune.

În virtutea acestei obligații legale, au fost emise pe seama societății pârâte facturile fiscale existente la dosarul cauzei la filele 8-28, astfel că acesta din urmă figurează în evidențele reclamantului cu un debit principal restant, în valoare totală de 630 lei.

Prin urmare, instanța a constatat că pretențiile reclamantului sunt justificate, câtă vreme pârâtul nu și-a respectat obligația legală, motiv pentru care, instanța a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata sumei de 630 lei reprezentând contravaloare debit neachitat, către reclamant.

Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere, instanța a reținut că, în speța de față, sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 977/2003, în conformitate cu care Pentru neplata la termen a taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune plătitorii plătesc penalități pentru fiecare zi de întârziere.

În speță, instanța a constatat că sunt pe deplin îndeplinite condițiile pentru curgerea penalităților de întârziere în cuantum de 93,49 lei aferente debitului principal, calculate până la data de_ (conform notei de calcul -

f. 6

), către reclamant.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 274 alin. (1) C.proc.civ., prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată către cealaltă parte.. În prezenta cauză, reclamantul a solicitat cheltuieli de judecată.

Instanța a apreciat ca fiind neîntemeiata solicitarea reclamantului de obligare a paratului la plata cheltuielilor de judecata, în contextul in care societatea reclamantă nu a făcut dovada efectuării unor cheltuieli legate de susținerea prezentului demers procesual, urmând a o respinge.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs pârâta S.C. L. C. S.N.C., solicitând în principal desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea administrării probelor solicitate iar pe fond a se pronunța o hotărâre corectă pe baza probelor administrate, iar în subsidiar, modificarea în întregime a sentinței, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.

Și reclamanta S. R. DE R. a declarat recurs, solicitând modificarea hotărârii, în sensul obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces în cuantum de 70,38 lei.

În ședința publică din_ tribunalul din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare a acestui recurs.

Analizând excepția invocată, tribunalul reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta S. R. DE R. a solicitat obligarea pârâtei SC L. C. S. la plata sumei de 723,49 lei, reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, fiind vorba despre raporturi juridice între persoane care au calitatea de profesioniști, astfel cum este definită această calitate prin art.3 alin.2 și 3 C.civ., conform căruia "Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ";.

Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.

Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. T. ele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. T. ele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.

Prin înființarea T. ului Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.

Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia "activităților de producție, comerț sau prestări de servicii"; (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, înlocuiește expresiile "acte de comerț";, respectiv "fapte de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 654/31 august 2011.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.

Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226.

Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.

T. ele comerciale Argeș, C. și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotărârea C. nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.

Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură "comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor

specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.

Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.158 C.proc.civ. tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a apelului în favoarea T. ului Specializat C. .

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite excepția necompetenței materiale a T. ului C. .

Declină competența de soluționare a recursurilor declarate de reclamanta S. R. DE R. și de pârâta SC L. C. S. împotriva sentinței civile nr. 6794 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., în favoarea T. ului Specializat C. .

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE,

E. L.

JUDECĂTOR,

D. -I. T.

JUDECĂTOR,

M. O. -S.

GREFIER,

E. C.

Red. D.T./E.C./_

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1081/2013. Pretenții