Decizia civilă nr. 1145/2013. Revendicare imobiliară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.1145
Ședința publică din 12 noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: C. N. C. ,judecător
L. M., judecător
H. I. D., judecător
V. V., grefier
Pentru azi, fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor formulate de: pârâtul B. I., cu domiciliul în localitatea F., str.T.V., nr.43, jud.C. și pârâtul B. V., domiciliat în comuna Ș., nr.359, jud.S., împotriva sentinței civile nr.298 din 29 martie 2013 pronunțată de Judecătoria Jibou, în dosar nr._
, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni, procedura fiind îndeplinită fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților pe fond au fost consemnate în încheierea de ședință din 29 octombrie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța din lipsă de timp pentru a delibera și având în vedere complexitatea dosarului, a amânat pronunțarea pentru data de 5 noiembrie 2013, iar apoi pentru data de 12 noiembrie 2013 pentru legala constituire a completului de judecată.
Instanța raportat la obiectul cererii și al actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L:
Prin Sentința civilă nr. 298 din 29 martie 2013 a Judecătoriei Jibou a fost admisă cererea precizată formulată de reclamanta B. M. în contradictoriu cu pârâții B. V. , B. I. , C. L. de Fond Funciar Ș. și C. J. S. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor. În consecință, s-a dispus modificarea parțială a Titlului de Proprietate nr. 51564/43667/_ în sensul micșorării suprafeței de teren intravilan de la 5000 mp la 4000 mp, precum și modificarea parțială a Titlului de Proprietate nr. 51564/43655/_ în sensul micșorării suprafeței de 1500 mp teren fânețe (din parcela "Timeteu"; ) la 1000 mp. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin Titlul de Proprietate nr. 51564/43667/_ s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 4 ha 3000 mp ( 3 ha 8500 mp teren extravilan si 5000 mp teren intravilan ) în favoarea reclamantei B. M. după defunctul Cîmpean M. Teodor (f. 10) .
Din cuprinsul raportului de expertiză judiciară rezultă că terenul reclamantei este in suprafață de 9700 mp (din titlul de proprietate), respectiv, 9700 mp in
registrul agricol și 7612 mp din măsurători, este amplasat in intravilanul localități
S. nr. 360, cu categoria de folosința curți construcții, fanete si arabil, având următoarele vecinătăți: Nord-Ceaca Pamfil, Bălan I., Est-B. M. si B. V. . Oltean Parasca, Sud-Drum, Vest-M. M. . Rednic Pamfil.
Pentru suprafața de 9700 mp s-a eliberat T.P. nr. 29211/60060/1995 in baza Legii 18/1991 si registrului agricol vechi in favoarea lui P. Marina, Grad V., B. M. (f. 47) .
Terenul folosit de pârâtul P. A. in suprafața de 1000 mp (1000 mp in registrul agricol vechi) este amplasat in extravilanul localități S. in locul Timeteu, cu categoria de folosința fânete si arabil, având următoarele vecinătăți: Nord-Balan I., Est- Marchis Simion si alți. Sud- B. V., Vest-P. Marina (B.
), Bălan I. .
Pentru suprafața de 1000 mp s-a eliberat T.P. nr. 57622/30497/1993 in favoarea numitei Oltean Parasca (soacra pârâtului P. A. . ) in baza Legii 18/1991 si registrului agricol vechi (f. 48) .
Terenul pârâtului B. V. in suprafața de 5000 mp (din titlul de proprietate) respectiv, 4000 mp in registrul agricol vechi, 4953 mp din măsurători și 4950 mp in C.F 32N conform doc. de intabulare, este amplasat in localitatea S. nr. 359 cu categoria de folosința curți - constructii si arabil, având următoarele vecinătăți Nord-P. Marina (B. M. ), Oltean Parasca, Marchis Simion si alți, Est - Rat Flore, Sud - Drum. Vest-P. Marina (B. M. ).
Pentru suprafața de 5000 mp s-a eliberat T.P. nr. 51564/43667/1994 in favoarea lui B. M. (soția lui B. V. ) in baza Legii 18/1991 si registrului agricol vechi (f. 49) .
Terenul pârâtului B. I. in suprafața de 1500 mp (1000 mp in registrul agricol vechi) este amplasat in extravilanul localități S. in locul numit Timeteu, cu categoria de folosința fânete. având următoarele vecinătăți: Nord-Raț A., Est-P. loan, Sud-B. V., Vest-Marchis Simion si alti.
Pentru suprafața de 1500 mp s-a eliberat T.P. nr. 51564/43655/1994 in favoarea lui B. V. ( tatăl lui B. I. ) in baza Legii 18/1991 si registrului agricol vechi (f. 24, 50) .
In urma măsurătorilor realizate in teren expertul a stabilit următoarele:
- reclamanta deține T.P. pentru suprafața de 9700 mp (9700 mp in registrul agricol vechi) si folosește doar 7612 mp, adică folosește cu 2088 mp teren mai puțin decât suprafața de teren din registru agricol .
Din datele prezentate de către reclamanta suprafața de 800 mp din totalul de 9700 mp se regăsește in terenul folosit de M. M., fapt care este susținut si de catre P. A., iar diferența de 1288 mp se regăsește in parcelele pârâților.
pârâtul P. A. (Oltean Parasca) deține T.P. pentru suprafața de 1000 mp (1000 mp in registrul agricol) si folosește 1000 mp.
pârâtul B. V. (B. M. ) deține T.P. pentru suprafața de 5000 mp (4000 mp in registrul agricol) si folosește 4953 mp, adică i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu 1000 mp mai mult decât are în registrul agricol .
pârâtul B. I. (B. V. ) deține T.P. pentru suprafața de 1500 mp (1000 mp in registrul agricol) si folosește 1500 mp, adică cu 500 mp mai mult teren decât este înscris în registrul agricol.
E. ul susține că în registrul agricol vechi exista si suprafața de 500 mp cu categoria curtii construcții, teren care nu este trecut in titlul de proprietate la poziția curți construcții, fapt care ar putea dovedi diferența de la 1000 mp in locul Timeteu la 1500 mp.
Așadar, din comparația titlurilor de proprietate și suprafețele înscrise în registrele agricole rezultă că Titlurile de proprietate ale pârâților B. V. ț (B. M.
) cu T.P. 51564/43667/1994 pentru suprafața de 5000 mp teren intravilan (4000 mp din registrul agricol vechi) si B. losif (B. V. ) cu T.P 51564/43655/1994 pentru suprafața de 1500 mp din locul Timiteu (1000 mp din registrul agricol vechi) au fost eliberate pentru suprafețe mai mari de teren, decât cele notate in registrul agricol vechi .
Or, potrivit art. 11 (1) din Legea nr. 18/1991 suprafata adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrării în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori. (2) Dispozițiile alineatului precedent se aplica în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție fie în baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau în orice alt mod. (3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativa agricolă de producție la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativa pana la data intrării în vigoare a legii.
Având în vedere suprafețele de teren înscrise în registrele agricole, acte ce stau la baza reconstituirii dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar, prima instanță a constatat că titlurile de proprietate ale pârâților B. V. (B. M. ) cu T.P. 51564/43667/1994 pentru suprafața de 5000 mp teren intravilan (4000 mp din registrul agricol vechi) si B. I. (B. V. )cu T.P. 51564/43655/1994 pentru suprafața de 1500 mp teren din locul Timiteu (1000 mp din registrul agricol vechi) nu sunt corect eliberate, deoarece nu s-a respectat suprafața din registrul agricol vechi, sens în care pârâtul B. V. ocupa suprafața de 859 mp si pârâtul B. I. ocupa suprafața de 429 mp din terenul reclamantei.
Pentru aceste considerente, prima instanță a admis cererea precizată a reclamantei și a modificat titlurile de proprietate ale pârâților în sensul reducerii suprafețelor de teren ce au exces suprafețelor înscrise în registrul agricol.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâții B. I. și B. V. .
Pârâtul B. I. a solicitat, în principal, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, modificarea în întregime a sentinței, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului se arată că instanța nu s-a pronunțat asupra pretențiilor reclamantei, formulate împotriva tuturor pârâților. Astfel, judecătoria a fost investită inițial cu o acțiune în revendicarea suprafeței de 1200 mp teren de la pârâții P. A., B. V. și B. I. . Prin precizarea de acțiune de la fila 69 reclamanta a solicitat introducerea în cauză și a comisiilor, locală și județeană, de fond funciar, concomitent cu renunțarea față de pârâtul P. A. . Acest înscris a fost semnat doar de către reprezentantul reclamantei, astfel că renunțarea la
judecată, fiind un act de dispoziție, nu poate fi considerată ca valabilă. Apoi, în răspunsul la întrebarea nr.8 din interogatoriul luat reclamantei în ședința din data de_, aceasta a arătat că nu a renunțat la acțiune față de pârâtul P. A. . Nici în dispozitivul și nici în considerentele hotărârii nu s-a făcut vreo referire la pârâtul P. A. .
În al doilea rând, instanța nu s-a pronunțat asupra petitului de revendicare cu care a fost investită prin cererea introductivă. Prin precizarea de acțiune de la fila 69 nu reiese că reclamanta ar fi renunțat la cererea de revendicare.
În privința fondului, pârâtul arată că în mod greșit instanța a dispus modificarea celor două titluri de proprietate în sensul diminuării suprafeței totale cu 1500 mp, deși din expertiza efectuată în cauză a rezultat că reclamantei îi lipsesc doar 1288 mp.
Apoi. Din moment ce prima instanță a interpretat precizarea la acțiune ca o renunțare la cererea de revendicare, cererea de modificare a titlurilor a rămas fără un interes juridicește proteguit. Din raportul de expertiză rezultă că terenul reclamantei nu se învecinează cu cel al pârâtului B. I., între cele două terenuri fiind intercalate alte două suprafețe de teren aparținând unor terți. De asemenea, expertul nu a stabilit că ar exista vreo suprapunere între terenul pârâtului și cel al reclamantei. În aceste condiții, modificarea titlului de proprietate al pârâtului, prin diminuarea suprafeței terenului cu 500 mp nu-i poate profita în vreun fel reclamantei.
În ce privește îndreptățirea antecesorului pârâtului la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1500 mp în locul numit Timiteu, aceasta a fost dovedită cu cărțile funciare 164 și 741 Ș. și cu acte de stare civilă, înscrisuri din care a rezultat că terenul în cauză a aparținut antecesorilor pârâtului, fiind primit în anul 1948 de către mama acestuia, P. M., prin act dotal, de la tatăl său.
În privința recursului declarat de pârâtul B. V., T. constată că criticile exprimate privesc temeinicia sentinței, pârâtul considerând că în mod greșit prima instanță a soluționat cauza prin luarea în considerare doar a înscrierilor din registrul agricol, ignorându-se celelalte probe din dosarele de reconstituire, fiind astfel nesocotite prevederile art. 11 (1) din Legea 18/1991.
Reclamanta intimată B. M. nu a formulat întâmpinare, dar prin reprezentantul său avocat și-a exprimat poziția procesuală în fața instanței de recurs, solicitând respingerea ambelor recursuri, apreciind că sentința atacată este temeinică și legală.
Ceilalți intimați-pârâți nu au formulat întâmpinare. În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă, T. apreciază că recursurile pârâților B. I. și B. V. sunt întemeiate, pentru următoarele motive:
Reclamanta B. M., prin acțiunea introductivă, i-a chemat în judecată pe pârâții P. A., B. V. și B. I., pentru revendicarea terenului intravilan în suprafață de 1200 mp din loc. Ș., înscris în TP nr. 29211/60060, motivând în fapt că pârâții P. A. și B. I. îi ocupă din acest teren câte 500 mp fiecare, iar pârâtul B. V., 250 mp.
După administrarea probei cu expertiza topografică efectuată în scopul identificării terenurilor părților și a folosinței exercitate de aceștia, pentru termenul de judecată din data de_ reclamanta, prin înscrisul intitulat "Precizare de acțiune";, și-a extins acțiunea și față de pârâtele C. L. de Fond Funciar Ș. și
C. J. S. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, solicitând instanței să dispună modificarea parțială a TP nr. 51564/43667/1994, în sensul reducerii suprafeței de teren intravilan de la 5000 mp, la 4000 mp, precum și a TP nr. 51564/43655/1994, în sensul reducerii suprafeței terenului de la 1500 mp, la 1000 mp. Prin același înscris s-a arătat că se renunță la acțiune față de pârâtul P.
A. .
Prin Încheierea de ședință din data de_, prima instanță a luat act renunțarea la judecată față de pârâtul P. A., fără a stabili calea de atac împotriva acestei soluții și fără a dispune comunicarea încheierii de renunțare cu pârâtul. Acesta nu a mai fost citat pentru termenele ulterioare. În sentință nu se face referire la renunțare, dar nici nu este pronunțată hotărârea pe fond în contradictoriu cu acest pârât, căruia nu i s-a comunicat nici sentința. Apoi, prima instanță nu a observat că renunțarea la judecată, fiind semnată doar de către avocatul reclamantei, nu putea fi considerată ca valabilă, în condițiile în care, fiind un act de dispoziție, în conformitate cu dispozițiilor art. 246 alin.1 și art. 69 alin.1 C.pr.civ., renunțarea putea fi făcută doar personal de către reclamantă sau de către mandatarul împuternicit prin procură specială prin care acest drept să-i fie expres conferit. De altfel, la interogatoriul ce i s-a luat reclamantei la data de 22 martie 2013, la răspunsul la întrebarea 9 (f.158), aceasta a arătat că nu a renunțat la judecată față de pârâtul P. A. .
Apoi, în privința obiectului litigiului, este de observat că, deși prin precizarea la acțiune și nici printr-un alt înscris, nu s-a renunțat la judecata cererii de revendicare, prima instanță a lăsat nesoluționat acest capăt de cerere.
De asemenea, este întemeiată susținerea pârâtului B. I. că, în cazul interpretării precizării la acțiune ca o renunțare implicită la cererea de revendicare, trebuie analizat dacă reclamanta mai poate justifica un interes legitim în susținerea cererii sale de anulare parțială a celor două titluri de proprietate, din moment ce expertiza efectuată în cauză nu relevă o suprapunere faptică între terenul înscris în titlul reclamantei și cele din titlurile contestate ale pârâților. Interesul juridic al reclamantei este greu de justificat mai ale în cazul pârâtului B. I., având în vedere că din ambele planuri de situație ale raportului de expertiză, care delimitează terenurile conform folosinței faptice și mențiunilor titlurilor de proprietate, rezultă că terenul reclamantei nu se învecinează cu cel al pârâtului B.
I., între cele două terenuri fiind intercalate alte două suprafețe ce aparțin unor terți.
De asemenea, chiar acceptând că expertiza pe care instanța și-a întemeiat sentința ar fi corectă și completă, nu rezultă din considerentele sentinței interesul reclamantei ce ar putea justifica reducerea suprafețelor pârâților cu câte 1000 mp, din moment ce expertul concluzionează că pârâții ocupă din terenul reclamantei suprafețe mai mici, de 859 mp, în cazul pârâtului B. V. și 429 mp, în cazul pârâtului B. I. .
În fine, referitor la fondul cauzei, instanța de recurs constată că judecătoria a analizat cu totul superficial probele administrate, întemeindu-și soluția doar pe
aprecierile expertului topograf, care arată că titlurile pârâților nu sunt corect eliberate deoarece nu s-au respectat suprafețe din registrul agricol anterior cooperativizării, fapt de unde ar rezulta că pârâtul B. V. ocupă 859 mp din terenul reclamantei, iar pârâtul B. I. ocupă 429 mp din același teren. Or, această concluzie a expertului, pe lângă faptul că este lipsită de raționament logic, deoarece, în lipsa identificării unor suprapuneri între terenurile reconstituite, nu se poate stabili o legătură directă de cauzalitate între faptul eliberării titlurilor pe o suprafață mai mare decât cea dovedită și încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei, ea excede în mod vădit competențele expertului.
Datoria expertului era de a identifica terenurile părților, conform folosinței lor, conform punerilor în posesie ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate și evidențierea suprafețelor eventual suprapuse. Cădea în atribuția exclusivă a judecătorului cauzei verificarea legalității titlurilor de proprietate, iar această analiză trebuia să se bazeze pe interpretarea proprie nu numai a înscrierilor din registrul agricol, ci și a celorlalte probe pe care părțile le-au produs în justificarea îndreptățirii lor la reconstituire, în special a înscrierilor din CF la care ambii pârâți fac referire, depunând copii ale cărților funciare și cu privire la care prima instanță nu a efectuat nicio verificare.
În fine, un ultim aspect avut în vedere de instanța de recurs este legat de deficiența modului de concepere a dispozitivului hotărârii care, așa cum a fost întocmit, nu poate fi pus în executare, nefiind identificate în vreun fel porțiunile de teren ce au fost radiate din titlurile de proprietate. Nici expertiza nu delimitează suprafețele care ar încălca dreptul de proprietate al reclamantei și pentru care s-ar impune anularea din titlurile pârâților.
Față de aceste nereguli constatate, considerând pe de o parte că judecătoria nu a soluționat cauza în cadrul procesul fixat de reclamantă prin acțiunea introductivă, respectiv a lăsat nesoluționat capătul de cerere privind revendicarea și nici nu a pronunțat hotărârea în contradictoriu cu pârâtul P. A., iar pe de altă parte că și în privința petitului privind modificarea titlurilor de proprietate ale pârâților, analiza superficială și incompletă a probelor administrate echivalează cu necercetarea fondului, în temeiul art. 312 alin.3 și 6 ind.1 C.pr.civ., T. va admite recursurile declarate de pârâții B. I. și B. V. și va dispune casarea în întregime a Sentinței civile nr. 298 din 29 martie 2013 a Judecătoriei Jibou, trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe.
În rejudecare după casarea cu trimitere, J. se va preocupa mai întâi de fixarea corectă a cadrului procesual, lămurind aspectele legate de pârâții cu care reclamanta înțelege să se judece și de obiectul procesului, respectând totodată prevederile procedurale referitoare la actele de dispoziție ale părților.
În privința fondului, va analiza toate dovezile administrate, arătând motivat în considerentele sentinței rațiunile pentru care probele neluate în considerare au fost înlăturate. De asemenea, va dispune completarea raportului de expertiză sau o contraexpertiză, prin care terenurile părților să fie identificate conform punerilor în posesie, precum și din punct de vedere topografic, pentru a se putea verifica apărările pârâților bazate pe înscrierile în cărțile funciare. Totodată, i se va solicita expertului să evidențieze pe schiță eventualele suprapuneri de teren dintre parcelele reconstituite prin titlurile părților. Fie anterior cercetării fondului, fie odată cu
acesta, prima instanță va analiza și interesul reclamantei în promovarea acțiunii de anulare marțială (modificare) a titlurilor pârâților.
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I, D E C I D E :
Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți B. I. și B. V. împotriva Sentinței civile nr. 298 din 29 martie 2013 a Judecătoriei Jibou.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Judecătoria Jibou.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 12 noiembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||
C. N. C. | L. | M. H. | I. | D. | V. V. |
Red.HID/_
Dact.VV/_ /2ex. Jud.fond: A. F.
| ← Decizia civilă nr. 205/2013. Revendicare imobiliară | Decizia civilă nr. 323/2013. Revendicare imobiliară → |
|---|
