Decizia civilă nr. 1149/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1149/R/2013
Ședința publică din data de 12 martie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: D. -L. B. - vicepreședinte al Curții de Apel Cluj
Judecători: A. C.
V. M. - președintele Curții de Apel Cluj Grefier: S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. A. C. împotriva deciziei civile nr. 324/A/2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind pârâții F. M., M. S. I., M. S.
E. și M. M. N. și intervenienta în nume propriu M. ANA -R., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent asistat de domnul avocat Ucu Mihai Faur și reprezentanta pârâtului intimat M.
M. N., doamna avocat P. escu B. a cu împuternicire avocațială de substituire a doamnei avocat D. R. Sicoe la dosar, lipsă fiind pârâții intimați
F. M., M. S. I., M. S. E., M. M. N. și intervenienta în nume propriu M. Ana- R. .
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 900 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul reclamantului recurent depune la dosar certificatul de informare nr.1 din 6 martie 2013 încheiat la Biroul de mediator Laurențiu Cuculeanu învederând instanței faptul că părțile nu au ajuns la încheierea litigiului pe cale amiabilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul intimat M. M. N. a invocat excepția lipsei de interes și a inadmisibilității motivelor de netemeinicie invocate de reclamantul recurent prin memoriul de recurs.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâtul intimat M. M. N. prin întâmpinare solicitând admiterea recursului în sensul casării hotărârii recurate cu trimitere spre rejudecare.
Reprezentanta pârâtului intimat M. M. Naricis solicită admiterea excepției lipsei de interes a reclamantului în formularea recursului, fiind declarat doar cu privire la soluția pronunțată referitor la acțiunea introductivă de instanță, fără a fi atacate și soluțiile pronunțate asupra cererii reconvenționale și a cererii de intervenție, excepție invocată prin întâmpinare, și excepția inadmisibilității motivelor de recurs care vizează netemeinicia hotărârii. Apreciază că nu au fost invocate motive de nelegalitate a deciziei atacate.
Pe fond solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată pe care le va recupera pe cale separată.
C U R T E A
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în dosarul nr._, aflat pe rolul Judecătoriei T., așa cum a fost precizată și extinsă, reclamantul M. A.
C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții M. S. E., M. M.
N. și M. S. I. :
-constatarea că masa succesorală rămasă după defunctul M. I., decedat la data de_, cu ultimul domiciliu în municipiul T., se compune din dreptul de proprietate, în întregime, asupra imobilului înregistrat în C.F. nr. 846 Oprișani, A+1, prevăzut cu nr. top. 239/b/2/225-239/b/3/13 "loc de casă, asupra imobilului de sub nr. de ordine A+1 s-a construit una casă familială compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, baie, iar ca anexe gospodărești: magazine, cotețe, grajd cu șură";, în suprafață de 412 m.p., predând succesiunea unicului moștenitor acceptant al succesiunii, respectiv reclamantului M. A. C., și în consecință dispunerea întabulării în C.F.
-dispunerea evacuării imediate și necondiționate a pârâtului, M. S. E.
, din imobilului proprietatea reclamantului, înregistrat în C.F. nr. 846 Oprișani A+1 prevăzut cu nr. top 239/b/2/225-239/b/3/13 "loc de casă, asupra imobilului de sub nr. de ordine A+1 s-a construit una casă familială compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, baie, iar ca anexe gospodărești: magazine, cotețe, grajd cu șură";, în suprafață de 412 m.p.
-obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezenta cauză constând în taxă de timbru și onorar avocațial.
Prin sentința civilă nr. 880/_, Judecătoria Turda a admis în parte acțiunea formulată și extinsă de către reclamantul M. A. C. în contradictoriu cu pârâții: M. S. E., M. M. N., M. S. I., F. M. .
A admis în parte cererea reconvențională formulată, completată și extinsă de către pârâtul reconvențional M. M. N. .
A admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de către intervenienta M. R., și în consecință:
A constatat că masa succesorală a rămasă de pe urma defunctului M.
I. se compune din dreptul de proprietate asupra imobilului teren situat administrativ în T., str. Făsinetului, nr.22, identificat în CF nr.51347 Oprișani provenit din conversia de pe hârtie a CF 846 Oprișani, sub A.1, nr.top. 239/6/2/25, 239/6/3/13, în suprafață de 412 mp, precum și din cota de ½ parte din dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament situate din punct de vedere administrativ în T., str.B., nr.1A, bl.G2, sc.A, et.4, ap.19, jud. Cluj;
A constatat că au calitate de moștenitori legali ai defunctului M. I. reclamantul M. A. C., pârâtul M. S. E. și pârâtul reconvențional
M. M. N., toți în calitate de fii, fiecare în cotă de 1/3 parte;
A dispus sistarea parțială a stării de indiviziune cu privire la imobilul situat în T., str. F., nr.22, identificat în CF nr.51347 Oprișani provenit din conversia de pe hârtie a CF 846 Oprișani, sub A1, nr.top. 239/6/2/25, 239/6/3/13, în suprafață de 412 mp, prin atribuirea cotei de 1/3 parte aparținând pârâtului M. S. E. pe seama pârâtului M. M. N., potrivit convenției survenite între aceștia;
A constatat că intervenienta M. R. a dobândit în timpul căsătoriei, ca bun comun, împreună cu soțul său, pârâtul reconvențional M. M. N., dreptul de proprietate asupra construcției situat administrativ în T., str. Făsinetului, nr.22, identificat în CF nr.51347 Oprișani provenit din conversia de pe hârtie a CF 846 Oprișani, sub A.1.1. nr. top. 239/b/258-C1, 239/b/3/13-C1, sub A.1.2, nr. top. 239/b/258-C2, 239/b/3/13-C2, cu destinația de casă familială compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, baie, apoi magazie, coteț:
A constatat în favoarea intervenientei M. R. dreptul de superficie asupra imobilului teren situat administrativ în T., str. Făsinetului, nr.22, identificat în CF nr.51347 Oprișani provenit din conversia de pe hârtie a CF 846 Oprișani, sub A.1, nr.top. 239/6/2/25, 239/6/3/13, în suprafață de 412 mp;
A respins restul pretențiilor.
A compensat cheltuielile de judecată.
În considerentele sentinței, instanța de fond a reținut următoarele:
M. I. a decedat la data de 27 iunie 2006, succesibili ai acestuia rămânând reclamantul M. A. C. (fila 7 dos), pârâtul M. S. E. (fila 8 dos), pârâtul reconvențional M. M. N. (f.24 dos) și pârâtul M.
S. I., fiii defunctului(f.29 dos). Pârâta F. M., nu are calitatea de succesibil, căci la data decesului era divorțată de M. I. .
Instanța a reținut că dintre succesibilii defunctului, numai reclamantul
M. A. C.
și pârâții M. M. N. și
M. S. E. au acceptat sucesiunea tatălui lor in termenul legal, reclamantul prin declarație notarială iar pârâții prin acte tacite, care exced sfera actelor de conservare și administrare provizorie, respectiv prin folosirea bunurilor imobile ce au rămas de pe urma
În ceea ce îl privește pe pârâtul M. S. I.,
instanța a reținut că acesta nu a făcut dovada unui act de acceptare voluntară expresă a succesiunii după defunctul M. I. . Întrucât pârâtul M. S. I. nu a făcut acte de acceptare voluntară nici expresă, nici tacită a succesiunii rămase după defunctul său tată, instanța nu îl va considera moștenitor legal acceptant al succesiunii deschise prin decesul numitului M. I. .
În ceea ce privește compunerea masei succesorale rămase de pe urma defunctului M. I., cu privire la imobilul situat din punct de vedere administrativ în mun. T., str. F., nr.22, identificat în CF nr.51347 Oprișani provenit din conversia de pe hârtie a CF 846 Oprișani, sub A.1, nr.top. 239/6/2/25, 239/6/3/13, sub A.1.1. nr. top. 239/b/258-C1, 239/b/3/13-C1, sub A.1.2, nr. top. 239/b/258-C2, 239/b/3/13-C2, cu destinația teren, casă familială compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, baie, apoi magazie, coteț, graj cu șură (filele 113-114 dos), instanța reține că acesta este înscris în cartea funciară în favoarea proprietarului tabular Mărăiște I. junior, identic cu defunctul M. I., în temeiul Sentinței civile nr.235/2000 pronunțată în Dos.nr.3452/1999 al Judecătoriei T. .
În privința terenului de mai sus, așa cum rezultă din răspunsurile date la interogatoriu atât de către reclamant, cât și de către pârâți, acesta a aparținut defuncților părinți ai numitului M. I. jr., respective lui M. I. sr. și soția acestuia Paraschiva, fiind transmis numitului M. I. pe cale succesorală. Astfel, instanța urmează a aprecia că respectivul teren se include în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M. I. (jr.).
În privința construcției de mai sus, instanța a reținut că din probatoriul administrat în cauză rezultă faptul că inițial asupra terenului de mai sus a fost edificată de către părinții defunctului M. I. jr, respectiv de către M. I. sr. și soția acestuia Paraschiva, o casă compusă dintr-o cameră și bucătărie, fără baie și cămară, materialul de construcție folosit fiind pământ (răspuns la interogatoriu la întrebarea 3 dat de pârâtul M. S. I., la întrebările 2 și 3 de pârâtul M. S. E., la întrebările 3 și 4 de către reclamantul M.
A. C. ).
În anul 1996, vechea casă a fost demolată, în locul său fiind ridicată actuala construcție, din cărămidă, al cărei proces de finalizare, iar apoi finisare s-a extins în timp până în anul 1998 și parțial chiar ulterior decesului numitului M. I. (răspuns la interogatoriu la întrebările 5, 6, 8, 9 dat de
pârâtul M. S. E., la întrebarea 6, 9 de către reclamantul M. A. C.
, declarația martorilor Derji T., M. M., Bordi M., Onișor V. D. ). Ipoteza demolării casei vechi și a edificării unei case noi - care este imobilul- construcție actualmente în ființă la adresa administrativă str. F., nr.22 - este susținută și de memoriul tehnic care a stat la baza pronunțării Sentinței civile nr.235/2000 în Dos.nr.3452/1999 al Judecătoriei T. (filele 72-74 dos) și care atestă că cel târziu în anul 1999 - anul întocmirii respectivului memoriu
- construcția în actuala compunere era deja integral edificată.
În privința resurselor financiare și a forței de muncă utilizate la edificarea noii construcții, din coroborarea răspunsurilor la interogatorii și a declarațiilor martorilor rezultă că marea majoritate a acestora a provenit de la pârâtul reconvențional M. M. N. și de la intervenienta M. R., fiind
investiți în ridicarea construcției banii obținuți la nuntă de către soții M. M.
N. și M. R., banii obținuți cu titlu de salarii compensatorii cu ocazia disponibilizării de către pârâtul reconvențional M. M. N., precum și alte resurse proprii, inclusiv forța de muncă a celor doi soți. De altfel, din declarația martorei Bordi M. (fila 186 dos) rezultă că aceasta a discutat personal cu M. I. care i-a spus că respectiva casă a fost ridicată din banii soților M. M. N. și M. R. . De asemenea, martorul Borza A. (fila 189 dos) arată că a discutat personal cu M. I. care i-a spus că respective casă îi rămâne lui M. M. N. .
Nu este lipsit de importanță că edificarea construcției de către cei doi soți s-a realizat cu acordul numitului M. I., care își manifestase voința de a locui în imobilul de pe strada F., nr.22, alături de fiul său M. M.
N. (declarația martorului Gatea Aurel, fila 187 dos).
Totodată, nu poate fi ignorat faptul că prin Sentința civilă nr.235/2000 pronunțată în Dos.nr.3452/1999 al Judecătoriei T. s-a stabilit dreptul de proprietate asupra construcției cu actuala compunere în favoarea defunctului
M. I., cu consecința întabulării dreptului de proprietate în favoarea acestuia, în condițiile în care cel puțin intervenienta recunoaște că a accepta întabularea dreptului de proprietate asupra construcției în favoarea numitului
I. deoarece "numai așa se putea face pentru că noi nu aveam acte"; (întrebarea 3 la interogatoriul luat intervenientei). Răspunsul interveneintei la interogatoriu va fi apreciat de către instanță ca un indiciu al conivenței existente între M. I., pe de o parte, și soții M. M. N. și R., pe de altă parte, născută din necesitatea de a corela formal dreptul de proprietate asupra terenului cu dreptul de proprietate asupra casei supraedificate.
De altfel, Sentința civilă nr.235/2000 pronunțată în Dos.nr.3452/1999 al Judecătoriei T. nu le este opozabilă pârâtului reconvențional M. M.
și interveneintei M. R., aceștia nefiind părți în dosarul în care a fost pronunțată. Apoi, întrucât în prezentul dosar pârâtul reconvențional M. M.
N. și intervenienta M. R. deduc judecății drepturi proprii, infirmând un drept al antecesorului defunct M. I., instanța nu a reținut că respectiva sentință le-a devenit opozabilă prin simplul fapt al venirii la succesiune a numitului M. M. N. .
Nu este mai puțin adevărat că a fost dovedită în cauză și o anumită contribuție financiară a defunctului M. I. la edificarea construcției, dar, în aprecierea instanței, această contribuție nu a fost dovedită ca esențială sau preponderentă, astfel încât instanța a apreciat că imobilul construcție este bun comun, dobândit în timpul căsătoriei, cu titlu de drept de construcție, de către pârâtul reconvențional M. M. N. și soția acestuia, intervenienta M.
R. . Pentru sumele investite în construcție de către M. I. din veniturile sale proprii, moștenitorii acestuia au posibilitatea de a pretinde o creanță de la
prezumtivii debitori pârâtul reconvențional M. M. N. și soția acestuia, intervenienta M. R. .
Astfel, instanța nu a apreciat că imobilul construcție situat administrativ în str. F., nr.22, se include în masa succesorală a defunctului M. I.
. Totodată, instanța va recunoaște în favoarea intervenientei un drept de superficie asupra terenului de la aceeași adresă administrativă, absolut necesar utilizării în condiții normale a construcției.
În ceea ce privește compunerea masei succesorale rămase de pe urma defunctului M. I.
, cu privire la imobilul situat din punct de vedere administrativ în mun. T. ,str. B., nr.1A, bloc G, sc.A, et.4, ap.19,
instanța a reținut că acesta a fost dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.62506/1993 (fila 115 dos) de către M. I. și soția sa, actuala pârâtă F.
M., în timpul căsătoriei. Astfel, în temeiul art.30 C.fam., respectivul apartament a devenit bun comun devălmaș al soților.
Prin Sentința civilă nr.119/1996 pronunțată în Dos.nr.4992/1995 al Judecătoriei T., anterior datei decesului numitului M. I., a fost desfăcută irevocabil căsătoria acestuia cu actuala pârâtă F. M., fără însă a se dispune partajarea apartamentului în cauză. Instanța de la data respectivă s-a limitat doar la a atribui beneficiul folosinței respectivului apartament în favoarea actualei pârâte F. M. .
Prin scriptul intitulat întâmpinare de la fila 131 dos., pârâta F. M. arată că apartamentul în cauză este integral proprietatea sa extratabulară, urmare a partajului voluntar încheiat cu fostul său soț M. I. .
Instanța reține că, deși sarcina probațiunii îi incumba în temeiul art.1169 C.civ., pârâta nu a dovedit existența unui partaj voluntar încheiat între ea și fostul său soț cu privire la imobilul în cauză. Totodată, întrucât pârâta nu a dovedit cote diferențiate de contribuție la dobândirea respectivului apartament bun comun, instanța a reținut că în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M. I. se include și cota de proprietate de ½ din imobilul situat din punct de vedere administrativ în mun. T. ,str. B., nr.1A, bloc G, sc.A, et.4, ap.19.
În privința petitului din acțiunea introductivă de instanță în sensul evacuării pârâtului M. S. E. din imobilul evidențiat în CF 846 Oprișani care este imobilul situat din punct de vedere administrativ în T., str.
F., nr.22, instanța a reținut că din probatoriul administrat în cauză rezultă că acest imobil se află în folosința actuală exclusivă a pârâtului reconvențional M. M. N. și a intervenientei M. R. . Întrucât admiterea petitului de evacuare ar fi presupus a priori ca pârâtul M. S.
E. să ocupe imobilul de mai sus, precum și întrucât o atare stare de fapt nu a fost dovedită în cauză, ci dimpotrivă infirmată, instanța a respins petitul de evacuare formulat de către reclamant.
În privința petitului 2 din completarea cererii reconvenționale formulată de către pârâtul reconvențional M. M. N. (fila 104 dos), instanța l-a admis . Chiar dacă sistarea parțială de indiviziune între pârâtul reconvențional
M. M. N. și pârâtul M. S. E. nu a îmbrăcat formă scrisă, pârâtul M. S. E. a recunoscut prin răspunsul la întrebarea 17 din
interogatoriu că înțelege să transmită cota sa de proprietate dobândită succesoral de pe urma defunctului său tată asupra terenului din str. F., nr.22, din mun. T., pe seama pârâtului reconvențional M. M. N. .
În schimb, instanța a respins petitele 3, 4 și 5 din completarea cererii reconvenționale formulată de către pârâtul reconvențional M. M. N. (filele 104-105 dos), precum și petitul de întabulare din cererea de intervenție formulată de către intervenienta M. R. .
În temeiul art.274 și art.276 CPC, instanța a compensat cheltuielile de judecată.
Prin decizia civilă nr. 324/A din 20 iunie 2012 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._ s-a respins ca tardiv apelul declarat de pârâtul M. S. I. împotriva Sentinței civile nr. 880/_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ .
S-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul M. A. C. împotriva sentinței mai sus menționate.
S-au admis apelurile declarate de pârâtul M. M. N. și intervenienta
M. D. -R. împotriva Sentinței civile nr. 880/_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ pe care o schimbă în sensul că:
S-a dispus radierea înscrierii de sub B 7 din CF 846 Oprișani făcută pe seama lui M. I. asupra imobilului casă familială compusă din 2 camere, bucătărie, cămară, baie, edificată asupra terenului cu nr. top. 239/b/2/225, 239/b/3/13 înscris in CF 846 Oprișani.
S-a dispus înscrierea asupra construcții a dreptului de proprietate în favoarea pârâtului M. M. N. și a intervenientei M. D. R., ca bun comun cu titlul de construcție proprie.
S-a dispus înscrierea în Cf 846 Oprișani a dreptului de superficie asupra terenului înscris sub A+1, nr. top 239/b/2/225, 239/b/3/13 în favoarea intervenientei.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
Au fost obligați apelanții M. S. I. și M. A. C. să plătească pârâtului M. M. N. și M. D. R. suma de 4054,8 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
In prealabil verificării pe fond a apelurilor declarate in cauză, in conformitate cu dispozițiile art. 137 alin 1 Cod pr.civ, instanța a analizat excepția de procedură a tardivității apelului declarat de pârătul Mănpiște S. I., pe care a găsit-o întemeiată.
Referitor la apelul reclamantului M. A. C., s-au reținut
următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 689 Cod civil, acceptarea succesiunii poate fi expresă sau tacită. Este expresă când se însușește titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât in calitatea sa de erede, și care lasă a se presupune neapărat intenția sa de acceptare.
Folosința imobilelor succesorale rămase de pe urma defunctului de către fiii acestuia, a terenului in cazul pârâtului M. M. N. și a apartamentului in cazul pârâtului M. S. E., reprezintă acte de acceptare tacită a succesiunii. Astfel, raportat la dispozițiile legale mai sus citate, prima instanță a reținut in mod legal calitatea celor doi pârâți de succesori legali ai tatălui lor alături de reclamant.
Criticile referitoare la constatarea dreptului de proprietate al intervenientei și pârâtului M. M. N. asupra construcției din litigiu sunt neintemeiate.
Pentru a statua cu privire la acest capăt de cerere, instanța a reținut in mod corect ca din probatiune administrata in cauza s-a desprins concluzia neechivoca ca edificarea casei familiala s-a realizat din contribuția financiară a celor doi.
Martorii Bordi M., Borza A., M. | M. | si Onisor Dorin au |
confirmat faptul ca vechea casă părintească a lui M. | I. | a fost demolată, iar |
in locul acesteia intervenienta și soțul să M. M. N. au edificat casa existentă in prezent, in mai multe etape, pe măsură ce au avut bani.
Din probatoriul testimonial a rezultat că cei doi soți au suportat financiar costul construcției, din banii de nuntă, banii obținuți de M. M. N. la disponibilizare și alte sume. S-a lucrat in clacă, cei veniți la muncă venind in considerarea persoanei celor doi soți.
Martorul Zoltan Romulus a arătat că M. I. a avut animale, insă acestea se aflau la patrimoniul său la deces, ceea ce inseamnă că eventuale sume rezultate din vânzarea lor nu aveau cum să fie folosite la construcție.
Martora Bordi M. ( f. 186 dosar) a arătat că M. I. a avut terenuri in proprietate, insă le-a vândut pentru a-și despăgubi frații cu partea lor din casa părintească . Aceeași martoră a mai arătat că M. I. personal i-a spus că banii pentru casă erau ai fiului și nurorii sale.
Singurul martor care a susținut imprejurarea că M. I. a construit casa este Gatea Aurel, insă mărturia acestuia se impune a fi inlăturată, deoarece nu se coroborează cu restul probelor administrate in cauză.
Contribuția sporadica si nesemnificativa a lui M. I. la ridicarea construcției, confirmata de martorii audiați in cauza, nu poate conduce la concluzia ca acestuia ii revine dreptul de proprietate asupra construcției.
Împrejurarea ca intabularea imobilului din T., str.F., nr.22, jud.Cluj, compus din teren si casa familiala, s-a realizat in favoarea lui M. I. in urma pronunțării sentinței civile nr.235/2000 a Judecătoriei T., nu poate conduce la o alta soluție decât cea pronunțata de către instanța de fond, de vreme ce acea hotărâre nu este opozabila nici intervenientei M. D. R. nici pârâtului M. M. N. .
Pentru considerentele arătate, apelul reclamantului a fost găsit neîntemeiat și a fost respins ca atare in temeiul art. 294-296 Cod pr.civ.
Atât apelul interveninetului cât și cel al pârâtului M. M. N. critică soluția dată de instanță petitului de rectificare CF.
Criticile aduse sunt întemeiate, căci din formularea și motivarea acestui petit, rezultă neindoielnic că ceea ce s-a solicitat prin cererea reconvențională și cererea de intervenție in interes propriu, nu era radierea construcției inscrisă in coala A, ci radierea inscrierii greșit făcută in coala de proprietate pe seama unor neproprietari.
Cererea lor se incadra in prevederile art. 33 alin 1 și 34 și 34 alin 1 din Legea 7/1996.
Astfel, soluția respingerii cererii de rectificare CF a fost dată cu aplicarea greșită a legii, apelurile fiind întemeiate sub acest aspect.
Întrucât în urma rectificării CF dreptul soților asupra construcției bun comun se va inscrie in cartea funciară, cererea intervenientei de inscriere a dreptului său de superficie asupra terenului pe care este edificată construcția, proprietatea soțului său, este intemeiat raportat la disp. art. 492 Cod civil.
Așadar, și sub acest aspect apelul intervenintei este intemeiat.
Prin apel intervenienta a mai criticat omisiunea instanței de a dispune obligarea chiar parțială la cheltuieli de judecată a reclamantului și pârâților care s-au opus admiterii acțiunii slae, câtă vreme pretențiile sale au fost admise parțial.
Critica este neîntemeiată, căci intervenienta nu a depus dovezi ale unor asemenea cheltuieli.
În temeiul art. 274 Cod pr.civ. apelanții M. S. I. și M. A. C. au fost obligați să plătească pârâtului M. M. N. și M. D. R. suma de 4054,8 lei, cheltuieli de judecată în apel reprezentând taxe de timbru.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. A. C. solicitând modificarea în întregime a deciziei civile nr. 324/2012 a T. ului Cluj în sensul admiterii în întregime a pretențiilor reclamantului formulate prin acțiunea introductivă.
În motivare s-a arătat că hotărârea instanței de apel este netemeinică deoarece reclamantul a acceptat succesiunea după defunctul M. I. în termenul legal și în concordanță cu prevederile art. 689 Cod civil.
Atât instanța de fond cât și cea de apel au pronunțat soluții netemeinice și nelegale în ceea ce privește atribuirea dreptului de proprietate asupra construcției în litigiu în seama pârâtului M. M. N. și a intervenientei M.
R., aceștia nefiind niciodată proprietarii construcției. Construcția în litigiu a fost edificată de către defunctul M. I., faptul că cei din urmă au contribuit cu bani la edificarea construcției necorespunzând realității, astfel cum a susținut și martorul Gatea Aurel a cărui declarație a fost înlăturată de către instanțele de fond.
Prin urmare, soluțiile au fost pronunțate cu interpretarea greșită a probatoriului administrat și cu aplicarea greșită a legii.
De asemenea, pârâtul M. M. N. nu și-a dovedit fără echivoc calitatea de moștenitor acceptant a defunctului M. I. .
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 C.pr.civ.
În apărare, pârâtul M. M. N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către reclamantul M. A. C., cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că atâta timp cât a fost atacată cu recurs doar soluția instanței de apel în ceea ce privește acțiunea introductivă, iar nu și soluția pronunțată asupra cererii reconvenționale și a cererii de intervenție, recursul este lipsit de interes. Neputând fi modificate soluțiile cu privire la cererea reconvențională și cererea de intervenție este evident că nu ar mai putea fi admisă acțiunea introductivă de instanță.
Pe de altă parte, prin intermediul recursului nu pot fi aduse critici de netemeinicie a hotărârii atacate, din motivarea recursului rezultând că ceea ce se critică este temeinicia deciziei pronunțate de către instanța de apel, derivând din interpretarea greșită a probelor care ar fi condus la stabilirea unei stări de fapt care nu corespunde realității.
În ipoteza în care criticile formulate ar fi de nelegalitate, soluția ar fi de respingere a recursului, instanța de apel analizând probațiunea administrată în cauză pentru a ajunge la concluzia că soluția primei instanțe este corectă.
Analizând recursul declarat de reclamantul M. A. C. împotriva deciziei civile nr. 324/A din 20 iunie 2012 a T. ului Cluj, Curtea reține următoarele:
1.În ceea ce privește excepția lipsei de interes în promovarea recursului, în condițiile în care s-a atacat numai soluția pronunțată asupra acțiunii principale, iar nu și soluțiile pronunțate asupra cererii reconvenționale formulate de pârât și a celei de intervenție, se apreciază că aceasta nu este întemeiată.
Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate de tribunal, solicitând modificarea acesteia în întregime în sensul admiterii pretențiilor sale formulate prin cererea de chemare în judecată. Cererea reconvențională, respectiv cererea de intervenție, sunt cereri incidentale în procesul declanșat de reclamant, fiind evident că soluția care se pronunță asupra acestora este în legătură directă cu soluția pronunțată în ceea ce privește cererea principală.
Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât obiectul cauzei este stabilire masă succesorală, în cuprinsul cererii reconvenționale și al cererii de intervenție solicitându-se a se constata că unul dintre bunurile menționate în cererea
principală ca făcând parte din masa succesorală, nu face parte din aceasta, fiind bunul pârâtului reclamant și al intervenientei.
2.Procedând la analizarea recursului Curtea constată că, raportat la prevederile art. 3021alin. 1 lit. c C.pr.civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, la art.304 alin.1 C.pr.civ. prevăzându-se expres că modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de acest text de lege.
Din cuprinsul cererii de recurs formulate de reclamant rezultă că ceea ce se invocă este netemeinicia deciziei pronunțate de instanța de apel care a pronunțat soluția prin interpretarea greșită a probelor administrate în cauză, din aceasta decurgând în accepțiunea pârâtului recurent și nelegalitatea deciziei.
Singurul text de lege incident în cauză indicat în cererea de recurs este art.689 C.civ., fără însă a se invoca de către reclamant greșita interpretare sau aplicare a acestuia în cauză de către instanța de apel.
Astfel, deși se invocă pct.9 al art.304 C.pr.civ., ceea ce se contestă în realitate în recurs este concluzia instanței de apel în sensul edificării construcției în litigiu de către pârâtul M. M. N. și soția sa, concluzie care a fost trasă de către instanță pe baza aprecierii probatoriului administrat în cauză. Se face de asemenea referire la calitatea de moștenitor acceptant după defunctul M. I. a pârâtului M. M. N., susținându-se că nu ar fi fost dovedită fără echivoc, fără a se face însă alte precizări, fiind vorba practic tot de modul în care instanța de apel a apreciat probele administrate în cauză.
Neinvocându-se motive de nelegalitate și nefiind sesizate motive de ordine publică care să fie invocate din oficiu de către instanța de recurs în baza alin. 2 al art. 306 C.pr.civ., în temeiul art.312 alin.1, art. 3021alin. 1 lit. c raportat la art. 304 pct.9 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de reclamantul M. A.
C. împotriva deciziei civile nr. 324/A din 20 iunie 2012 a T. ului Cluj pronunțată în dosarul nr._, pe care o va menține ca legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția lipsei de interes în declararea recursului, invocată de intimatul M. M. N. .
Respinge recursul declarat de reclamantul M. A. C. împotriva deciziei civile nr. 324/A din 20 iunie 2012 a T. ului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | ||
D. | -L. B. A. | C. | V. M. |
GREFIER,
S. -D. G.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.apel: C.V. Balint, O.C. Tatu Jud.fond: M. M.
| ← Decizia civilă nr. 177/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 43/2013. Succesiune → |
|---|
