Decizia civilă nr. 177/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIA CIVILĂ NR.177/R/_
Ședința publică din data de 14 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:C. -V. B. JUDECĂTOR: V. G. JUDECĂTOR: C. -A. C. GREFIER: D. B.
S-a luat spre examinare recursul promovat de recurenta H. A. împotriva sentinței civile nr. 510/2012 pronunțată de Judecătoria Gherla la data de_ în dosar nr._ privind și pe intimații B. ANA, S. L. - născută H., C. S. - născ.H., C. T., M. M. S., M. M. -L. ,
S. E. (născută V. ), P. M., C. L. G. (născută F. ), S. F. (născută F. ), F. I. S., F. I. J., K. A. R. născ.M., H. S., H. M., C. C. L., S. C. V., S. V., S. C. A., S.
I., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, tribunalul constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
T. UL
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 510/2012 pronunțată la data de_, Judecătoria Gherla
a admis excepția nulității cererilor de precizare a acțiunii formulate de reclamanta B. Ana la datele de_ ,_ ,_ ,_, _
,_, excepție invocată de pârâta H. A. .
Au fost anulate ca netimbrate următoarele capete de cerere formulate de reclamanta B. Ana având ca obiect obligarea pârâtei H. A. la plata contravalorii cotei din casa părintească, conform convenției încheiate între părți la data de_, și anume ½ din suma de 23904 lei (11952 lei);obligarea pârâtei să se îngrijească de mormântul defunctei lor mame; introducerea în masa succesorală a defunctei Kosognyan Ana terenul în suprafață de 1 ha și 5800 mp înscris în titlul de proprietate nr. 3265/2112/_ eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C., și atribuirea acestuia în favoarea sa, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat cu defuncta sa mamă; constatarea nulității testamentului încheiat la data de_ la notariatul de Stat C. .
A fost admisă excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală al pârâtei H. A. cu privire la testamentul autentificat sub nr. 3069/_ de Notariatul de Stat Județean C. și in consecință a fost respinsă ca prescrisă cererea formulată de pârâta H. A. privind constatarea calității de sale de moștenitor testamentar și legatar cu titlu particular cu privire terenul arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în intravilanul satului G., identificat prin tarla nr. 8, parcela nr. 4178/1, în suprafață de 5800 mp și cu privire la casa edificată pe acest teren și cea având ca obiect predarea terenului arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în intravilanul satului G., identificat prin tarla nr. 8, parcela nr. 4178/1, în suprafață de 5800 mp și a casei edificate pe acest teren, conform testamentului autentificat sub nr. 3069/_ de Notariatul de Stat
Județean C. și înscrierea in CF a a dreptului de proprietate al pârâtei H. A. cu privire la terenul arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în intravilanul satului G., identificat prin tarla nr. 8, parcela nr. 4178/1, în suprafață de 5800 mp și cu privire la casa edificată pe acest teren.
S-a luat act de renunțarea reclamatei B. Ana la judecarea cererilor având ca obiect constatarea masei succesorale după defuncta Kozsognyan Ana, decedată la data de_ sunt incluse: cota de 5/8 părți din imobilul situat în localitatea G. nr. 244, comuna J., jud. C., compus din casă de locuit, anexe gospodărești și teren în suprafață de 250 mp2; război de țesut și anexe în valoare de 1.000.000 ROL; 500 kg grâu în valoare de 2.500.000 ROL; 500 kg porumb în valoare de
2.500.000 ROL; 15 farfurii cu motive populare, în valoare de 1.000.000 lei; 40 m covoare tip preșuri în valoare de 2.000.000 lei; un covor iută în valoare de 200.000 lei și cererea de partaj prin atribuirea imobilului imobilul situat în localitatea G. nr. 244, comuna J., jud. C., compus din casă de locuit, anexe gospodărești și teren în suprafață de 250 mp2; a unui război de țesut și anexe în valoare de
1.000.000 ROL; a 500 kg grâu în valoare de 2.500.000 ROL; a 500 kg porumb în valoare de 2.500.000 ROL; a 15 farfurii cu motive populare, în valoare de 1.000.000 lei; a 40 m covoare tip preșuri în valoare de 2.000.000 lei; a unui covor iută în valoare de 200.000 lei.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta B. ANA și tot in parte a fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâta H. A. în contradictoriu cu reclamanta B. ANA, și cu ceilalți pârâți.
S-a constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctei Kosognyan Ana, decedată la data de_ reclamanta B. Ana, în calitate de fiică în cotă de 1/9 părți;pârâtul H. S., în calitate de fiu, în cotă de 1/9 părți;pârâta H. A., , în calitate de fii, în cotă de 1/9 părți;pârâta C. Titiana, în calitate de fiică, în cotă de 1/9 părți;defunctul H. Viorel, în calitate de fiu, în cotă de 1/9 părți;defuncta
M. Valeria, în calitate de fiică, în cotă de 1/9 părți, defuncta F. Floare, în calitate de fiică, în cotă de 1/9 părți; defuncta P. M., în calitate de fiică, în cotă de 1/9 părți;pârâta C. S., în calitate de nepoată de fiică, în cotă de 1/18 părți;pârâta S. L., în calitate de nepoată de fiică, în cotă de 1/18 părți.
S-a constatat că în masa succesorală rămasă după defuncta Kosognyan Ana, decedată la data de_ sunt incluse: suprafața de 2900 mp din terenul arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în extravilanul satului G., identificat prin tarla nr. 98, parcela nr. 73, în suprafață totală de 8700 mp;terenul arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în intravilanul satului G.
, identificat prin tarla nr. 8, parcela nr. 4178/1, în suprafață de 5800 mp; 275 acțiuni la SC Terapia SA C. .
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei având ca obiect anularea titlului de proprietate nr. 1653/2065/_, eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. .
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei prin care a solicitat includerea în masa succesorală a defunctei Kosognyan Ana a terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr._ .
Au fost disjunse cererile formulate de reclamanta B. Ana având ca obiect ieșirea din indiviziune cu privire la terenul arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în extravilanul satului G., identificat prin tarla nr. 98, parcela nr. 73, în suprafață de 8700 mp, cu privire la terenul arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în intravilanul satului G., identificat prin tarla nr. 8, parcela nr. 4178/1, în suprafață de 5800 mp și cu privire la cele 275 acțiuni la SC Terapia SA C., precum și cererile formulate de pârâta H. A. având ca obiect partajarea imobilelor ce a format obiectul contractului de vânzare- cumpărare încheiat la data de_ și intabularea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5800 mp din terenul identificat prin tarla nr. 98, parcela nr. 73, în suprafață totală de 8700 mp și s-a dispus formarea unui nou dosar, care va primi termen pe data de 26 iunie 2012, orele 8.30, sala II, pentru când vor fi citate toate părțile din prezentul litigiu, cu excepția pârâtelor S. E. și M. M. -L. .
În temeiul art. 276, C. proc. civ. a dispus compensarea cheltuielilor judiciare realizate de reclamanta B. Ana și pârâta H. A. .
La pronunțarea sentinței, instanța a reținut următoarele:
Referitor la excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală al pârâtei H. A. în ceea ce privește legatul cu titlu particular instituit prin testamentul autentificat sub nr. 3069/_ de Notariatul de Stat Județean
C.
, a apreciat că aceasta este întemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 700, alin. 1, din Codul civil de la 1864, "dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la data deschiderii succesiunii";.
Acest termen de opțiune succesorală este aplicabil atât succesiunii legale cât și celei testamentare, iar în cazul legatelor, indiferent de obiectul acestora, concluzia intemeindu-se pe dispozițiile art. 700 alin. 1 din Codul civil de la 1864, care nu face nici o distincție atunci când se referă la "dreptul de a accepta succesiune, or unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.
Un alt argument reținut de instanță referitor la inaplicabilitatea dreptului comun în materia prescripției extinctive în ceea ce privește dreptul de opțiune succesorală este acela că înainte de exercitarea dreptului de opțiune succesorală, beneficiarul legatului nu are nici un drept, întrucât "nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine"; (art. 686, din Codul civil de la 1864). În consecință, nici dispozițiile art. 1 nici cele ale art. 21, din decretul nr. 167/1958 nu pot fi aplicabile, întrucât acestea vorbesc despre prescripția dreptului la acțiune al unor drepturi patrimoniale. Până la opțiunea succesorală nici un drept patrimonial nu se naște în patrimoniul legatarului. După acceptarea legatului, devin într-adevăr aplicabile dispozițiile generale referitoare la prescripția extinctivă, întrucât dreptul este născut în patrimoniul legatarului.
În susținerea acestui punct de vedere, instanța a reținut că este cu totul nejustificat și injust ca succesorii testamentari să beneficieze de condiții mult mai permisive de acceptare a succesiunii, atât timp cât nu există nici o diferență cu privire la bunurile care pot forma obiectul celor două tipuri de succesiuni.
O altă interpretare este de natură a afecta și securitatea circuitului civil, întrucât spre exemplu, legatarii ar putea solicita recunoașterea unor drepturi asupra unor bunuri individual-determinate din succesiune, oricând după dezbaterea succesiunii. Un astfel de lucru este de neacceptat.
În speță termenul de opțiune succesorală curge de la data decesului defunctei Kosognyan Ana -_ și s-a împlinit la data de_ (art. 101, alin. 3, C. proc. civ.).
Instanța de fond a reținut că termenul de opțiune succesorală a legatului curge distinct de cel de opțiune succesorală al succesiunii legale. Pe cale de consecință, acceptarea succesiunii legale nu determină și acceptarea legatului. Trebuie să existe un act de acceptare distinct al legatului din partea pârâtei H. A.
, fie expres, fie tacit - prin realizarea unui act juridic pe care nu îl putea face decât în calitate de legatar al terenului de 5800 mp.
Din probele administrate rezultă cu certitudine că pârâta H. A. nu a înțeles să accepte legatul până la data de_ . Astfel, pârâta H. A. prin cererea reconvențională și întâmpinarea formulate în data de_ solicită includerea în masa succesorală a defunctei Kosognyan Ana a imobilului ce formează obiectul legatului (terenul arabil intravilan de 5800 mp, înscris în titlul de proprietate nr. 3093/1936/_ ) și partajarea acestuia alături de celelalte bunuri din masa succesorală conform cotelor de proprietate a succesorilor defunctei (f. 41, vol. 1). Este deci evident că pârâta nu a înțeles să se folosească de calitatea de moștenitor testamentar nici măcar la data de_, ceea ce înseamnă o recunoaștere implicită a faptului că legatul nu a fost acceptat până la împlinirea termenului de 6 luni. T. amentul a fost depus la dosar doar la data de_, dată la care a fost completă cererea reconvențională și cu cererea de recunoaștere a calității de moștenitor testamentar al aceluiași teren intravilan de 5800 mp.
Mai mult decât atât, la data de 15 octombrie 1997, deci după împlinirea termenului de opțiune succesorală, pârâta H. A. și-a exprimat
consimțământul de a vinde defunctei P. M. 5 ari situat la locul numit Văișan, reprezentând moștenirea de la mama sa (f. 49, din dosarul civil nr._ al T. ului C. ). Din modul de formulare a contractului rezultă în mod neechivoc împrejurarea că pârâta H. A. se pretindea moștenitoarea a 5 ari din gradina din Văișan (aproximativ cât ar moșteni ca și moștenitoare legală - 5800:10), iar nu a întregii grădini. Chiar dacă contractul nu este translativ de proprietate, relevă aprecierea pârâtei H. A. asupra propriului patrimoniu, în care era inclusă doar suprafața de 5 ari, iar nu întreg terenul de 5800 mp. La fila următoare, este depus un alt contract tot în favoarea aceleiași defuncte, tot pentru suprafața de 5 ari, vânzătoare fiind de această dată M. Valeria. Defuncta Vas L. a cedat partea ei din același teren în suprafață de 5 ari în favoarea reclamantei (f. 62, vol. II). Prin înscrisul intitulat Tranzacție, toți pârâții sau antecesorii acestora au înstrăinat cotele lor părți pârâtului H. S. (f. 298, vol. III). Nici unul dintre aceste contracte nu sunt translative de proprietate, întrucât nu sunt încheiate în formă autentică, fiind lovite de nulitate absolută ca și contracte de vânzare- cumpărare. Acestea relevă însă că susținerile pârâtului H. Simon sunt întemeiate. Terenul din în suprafață de 5800 mp situat în intravilanul satului G. a fost împărțit faptic în 10 părți egale între toți frații sau succesorii în drepturi ai acestora. Prin încheierea contractului din 15 octombrie 1997 pârâta H. A. a recunoscut acest fapt, tăgăduind implicit și acceptarea legatului.
Având în vedere aceste aspecte, instanța de fond a admis excepția prescripției, și a respins ca prescrise cererile pârâtei H. A. prin care a solicitat recunoașterea calității sale de legatar, predarea legatului și înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului de 5800 mp în cartea funciară.
Renunțarea reclamantei la judecată a fost constatată in temeiul dispozițiilor art. 246 Cod pr.civ, având in vedere manifestarea de voință a acesteia.
În legătură cu fondul cauzei, instanța a reținut că prin titlul de proprietate nr. 1653/2065/_ emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. a fost reconstituit dreptul de proprietate al numitei H. Ana, cu privire la terenul arabil situat în intravilanul satului G., comuna J., identificat prin tarla nr. 8, parcela nr. 4178/1, în suprafață de 5800 mp, precum și cu privire la terenul arabil situat în extravilanul aceleiași localități, identificat prin tarla nr. 98, parcela nr. 73, în suprafață de 8700 mp.
Numita Kosognyan Ana, identică cu H. Ana a decedat la data de_ (f. 5, vol. IV). Instanța a constatat că reclamanta dorește dezbaterea succesiunii după mama sa, însă propunerea sa de stabilire a moștenitorilor este corectă doar în parte. De asemenea este parțial greșită și propunerea pârâtei H. A. de stabilire a moștenitorilor.
În primul rând instanța de fond a reținut că numitele M. M. -L. și S.
E. nu au calitatea de moștenitoare a defunctei, întrucât mama acestora Vas L. nu este fiica defunctei, ci doar a soțului acesteia Pantilimon (f. 130, vol. III). În plus de aceasta, nu sunt îndeplinite condițiile reprezentării, numita Vas L. nefiind predecedată defunctei Kosognyan Ana. În consecință nici numita Vas L. și nici pârâtele S. E. și Vas M. nu au calitate de moștenitoare a defunctei Kosognyan Ana.
Pârâta P. M. nu are calitatea de moștenitoare a defunctei, întrucât în persoana acesteia nu sunt îndeplinite condițiile reprezentării astfel cum rezultă acestea din prevederile art. 664-666 Cod civil, defuncta P. M. nefiind predecedată defunctei. În consecință, va avea calitatea de succesoare a defunctei fiica sa P. M. (f. 104, 105, vol. III), iar nu nepoata sa cu același nume.
De asemenea, nu sunt îndeplinite condițiile reprezentării în persoana pârâtei
C. C. -L. (născută H. ), întrucât tatăl său H. Viorel a decedat ulterior defunctei (f. 136, vol. III). Pe cale de consecință, numitul H. Viorel va avea calitatea de succesor al defunctei Kosognyan Ana.
Nu sunt îndeplinite condițiile reprezentării succesorale nici în cazul pârâților
M., Kovacs A. și a defunctei S. C. -M., întrucât numita M. Valeria a decedat ulterior defunctei Kosognyan Ana (f. 142, vol. III). Pe cale de
consecință, numita M. Valeria va avea calitatea de succesor al defunctei Kosognyan Ana.
În schimb sunt îndeplinite condițiile reprezentării în cazul defunctului H. R. decedat la data de_ (f. 135, vol. III) deci anterior defunctei Kosognyan Ana. La succesiunea defunctei vor veni prin reprezentare pârâtele C. S. și S. L. în calitate de nepoate de fiice (f. 119, vol. I, f. 102, 135, vol. III).
De asemenea la succesiunea defunctei vor mai veni și următorii fii ai acesteia: B. Ana (f. 104, vol. 1), H. S. (f. 98, vol. 1), H. A. (f. 128, vol. I) C.
Titiana (f. 134, vol. III), F. Floare, (f. 140, vol. II).
În masa succesorală rămasă după defuncta Kozsognyan Ana, decedată la data de_ sunt incluse următoarele bunurile reținute în dispozitiv.
In temeiul dispozițiilor art. 669 și 667 din Codul civil de la 1864, instanța a dispus ca masa succesorală rămasă după defuncta Kosocnyan Ana să fie impărțită potrivit cotelor indicate in dispozitiv.
În legătură cu cererea reclamantei având ca obiect anularea titlului de proprietate nr. 1653/2065/_, eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C., instanța a reținut că acesta a fost legal emis prin raportare la disp. art. 11, alin. 4, art. 15, alin. 3; art. 16; art. 17,
alin. 1; art. 18, alin. 3; art. 22, alin. 1; art. 36, alin. 2 și 5; art. 41, alin. 2; art. 42, alin. 1; art. 43, alin. 1; art. 46, alin. 4-5 din Legea 18/1991, intrucât terenul ce face obiectul titlului de proprietate a fost proprietatea lui H. Pantelimon iar pârâta H. A. singura dintre moștenitori care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. este reține următoarele:
Ca urmare a respingerii acestui capăt de cerere se impune a fi respins și capătul de cerere având ca obiect includerea în masa succesorală a defunctei Kozsognyan Ana a terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr._, întrucât aceste imobile sunt bunuri proprii ale pârâtei H. A., dobândite în temeiul legii.
Pe cale de consecință, instanța a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei prin care a solicitat includerea în masa succesorală a defunctei Kozsognyan Ana a terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr._ .
Cererile privind ieșirea din indiviziune cu privire la terenul de 8700 mp identificat prin tarla nr. 98, parcela nr. 73, cu privire la partajarea imobilelor ce au format obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ nu pot fi soluționate, și cu privire la terenul arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în intravilanul satului G., identificat prin tarla nr. 8, parcela nr. 4178/1, în suprafață de 5800 mp și casa edificată pe acesta întrucât proba cu expertiza tehnică administrată în cauză nu a avut în vedere și cele dispuse prin sentința civilă nr. 138/2009 a Judecătoriei Gherla (f. 226-230, vol. III). Mai mult decât atât, raportul de expertiză a avut în vedre încheierea de admitere în principiu din data de_, desființată de Tribunalul Cluj. În rejudecare, prezentul complet a dat o soluție diferită față de cea reținută în încheierea de admitere în principiu. În consecință se impune întocmirea unui nou raport de expertiză în cauză. Administrarea acestei probe ar provoca prelungirea litigiului care este deja pe rolul instanțelor din anul 2005. În consecință soluția optimă este disjungerea acestor capete de cerere. De asemenea se impune și disjungerea cererii privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâtei H. A. cu privire la suprafeței de teren de 5800 mp, rezultată în urma partajului terenului de 8700 mp, fiind într-o strânsă legătură cu cererea de partaj. În cele din urmă, instanța apreciază că și cererea privind ieșirea din indiviziune a celor 275 acțiuni la SC Terapia SA se impune a fi disjunsă, chiar dacă partajul în natură este facil, întrucât valoarea acțiunilor este foarte redusă (27,5 lei - f. 4, vol. IV). Acest aspect recomandă atribuirea acestora unui singur coindivizar pentru a facilita valorificarea acestora. Acest lucru se va face mai ușor litigiul în care vor fi supuse partajului toate bunurile din masa succesorală a defunctei Kosocnyan Ana.
Din aceste considerente, instanța de fond a disjuns cererile formulate de reclamanta B. Ana având ca obiect ieșirea din indiviziune cu privire la terenul arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în extravilanul satului G.
, comuna J., identificat prin tarla nr. 98, parcela nr. 73, în suprafață de 8700 mp,
cu privire la terenul arabil înscris în titlul de proprietate nr._ situat în intravilanul satului G., identificat prin tarla nr. 8, parcela nr. 4178/1, în suprafață de 5800 mp și casa edificată pe acesta și cu privire la cele 275 acțiuni la SC Terapia SA C. precum și cererile formulate de pârâta H. A. având ca obiect partajarea imobilelor ce a format obiectul contractului de vânzare- cumpărare încheiat la data de_ și intabularea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5800 mp din terenul identificat prin tarla nr. 98, parcela nr. 73, în suprafață totală de 8700 mp, și va dispune formarea unui nou dosar, care va primi termen pe data de 26 iunie 2012, orele 8.30, sala II, pentru când vor fi citate toate părțile din prezentul litigiu.
În legătură cu cererile reclamantei B. Ana și a pârâtei H. A. de obligarea reciprocă la plata cheltuielilor judiciare, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta B. Ana a realizat cheltuieli judiciare de 3960,85 lei Cheltuielile realizate de reclamantă pentru judecarea recursului în dosarul civil nr._ (2259,6 lei - f. 143, 190, 191) nu pot fi avute în vedere întrucât au fost realizate pentru promovarea unei căi de atac care a fost respinsă.
Pârâta H. A. a realizat cheltuieli judiciare de 3330,6 lei din care 1000 de lei au fost acordați prin sentința civilă nr. 138/2009, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului (f. 230, vol. III), iar 1000 de lei prin decizia civilă nr. 381/R/2010 (f. 240, vol. III). Au rămas deci nerecuperată suma de 1330,6 lei.
În temeiul art. 276, C. proc. civ., având în vedere faptul că reclamanta și pârâta H. A. au solicitat doar obligarea reciprocă la plata cheltuielilor judiciare, iar nu și a celorlalte părți, instanța de fond a apreciat că este echitabil a se face compensarea cheltuielilor judiciare realizate, chiar dacă acestea nu au același cuantum, întrucât dezbaterea succesiunii defunctei Kosognyan Ana profită ambelor părți în egală măsură, iar modul în care părțile au înțeles să își organizeze cheltuielile cu același proces este rezultatul propriei opțiuni, astfel că sunt datoarea să le suporte.
Pârâta H. A. a declarat a recurs în termen împotriva sentinței, solicitând in principal casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, unde solicită punerea in discuție a excepției prescripției dreptului de opțiune succesorala și in consecință respingerea ei, punerea in discuție a disjungerii capetelor de cerere având ca obiect ieșire din indiviziune formulate de reclamanta, partaj și intabulare formulate de recurentă in consecință respingerea lor, admiterea cererii sale reconvenționale astfel cum a fost precizata.
În subsidiar, in situația in care nu se va considera ca se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, a solicitat modificarea in parte a sentinței civile nr. 510/_ in sensul de a respinge excepția prescripției dreptului de opțiune succesorala, de a respinge disjungerea capetelor de cerere având ca obiect ieșire din indiviziune formulate de reclamanta, partaj și intabulare formulate de și admiterea cererii sale reconvenționale astfel cum a fost precizata.
A solicitat cheltuieli de judecata în fond și in recurs.
În motivare, a susținut netemeinicia sentinței atacate sub următoarele aspecte:
Instanta fondului a admis nelegal excepția prescripției dreptului de opțiune succesorala testamentară, fără să o pună în prealabil în discuția părților, astfel încât nu a avut posibilitatea să-și expună poziția procesuală cu privire la această excepției.
Raportat la aceasta încălcare a normelor de procedura, apreciază că se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Soluția dată excepției prescripției este netemeinică și nelegală, pentru că a acceptat tacit succesiunea după defuncta sa mama, folosind bunurile care i-au rămas moștenire (legal și testamentar) încă de la decesul acesteia.. La data decesului ei mamei, arată recurenta, locuia in casa din G., unde a si avut ultimul domiciliu legal, folosind gradina in suprafața de 5800 mp timp de aproximativ 3 ani (pana când m-am mutat la C. ). Totodata, a achitat impozitul
aferent întregii acestei grădini, a cules roadele ei (fiind in fapt o livada), făcând deci acte de acceptare tacita a succesiunii.
De asemenea, după decesul mamei sale a formulat acțiune de stabilire masa succesorala, nefinalizata din cauza imposibilității de a depune la acel moment toate actele de stare civila și adresele moștenitorilor, dosarul suspendându-se și apoi perimându-se, dar toate aceste acte au întrerupt prescripția invocată și admisă de către instanța fondului.
Astfel, in mod evident sunt aplicabile disp. art. 689 cod civil (din 1864), căci a făcut acte de administrare definitivă cu privire la bunurile din patrimoniul succesoral.
În ceea ce privește interpretarea instanței ca ar fi tăgăduit acceptarea legatului printr-un act din 15 octombrie 1997, aceasta este nefondata. Nu a încheiat nici un act sub semnătură privata privind acest imobil teren intravilan de 5800 mp lăsat prin testament de către mama sa.
Chiar daca ar fi fost așa, interpretarea că a incheiat un antecontract de vânzare-cumpărare asupra 500 mp ar fi o acceptare a succesiunii legale este absolut nefondata, câtă vreme putea înstrăina doar o parte din acest teren!
Instanța a soluționat greșit și cererea de constatare a moștenitorilor defunctei. Instanța de fond a reținut faptul ca este parțial greșită și propunerea făcută de H. A. de stabilire a moștenitorilor.
Anterior analizării concluziilor instanței, recurenta a învederat faptul ca prin extinderea cererii reconvenționale depusa pentru termenul de judecata din data de_, a arătat că își precizează capetele din cererea reconvențională, susținând doar precizarea cererii reconvenționale formulată odată cu cererea de repunere pe rol a prezentului dosar, respectiv:
sa se constate calitatea sa de moștenitoare testamentara și legatara cu titlu particular cu privire la terenul intravilan arabil in suprafata de 5800 mp, extratabular, teren cuprins in tarla 98, parcela 73 din Titlu de proprietate nr. 3093/1936/_ eliberat de Comisia Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. ;
sa se dispună predarea moștenirii conform legatului cu titlu particular in favoarea sa, cu privire la imobilul teren intravilan in suprafață
de 5800 mp descris mai sus.
Chemarea in judecata a pârâților reconvenționali s-a făcut fie in nume propriu, fie in calitate de succesori ai antecesorilor lor, in cererea sa nefiind cuprinse petite de stabilire a succesorilor legali pentru a se putea analiza in cadrul cererii sale reconvenționale daca unii dintre ei vin la succesiune prin reprezentare sau nu.
În mod evident, raportat la solicitarea sa de stabilire a calității sale de moștenitor testamentar, nu poate fi de acord cu includerea terenului intravilan de 5800 mp in masa succesorala legala după defuncta Kozsognyan Ana.
În ceea ce privește calitatea de succesoare a paratelor M. M. L. si
S. E., mostenitoare ale defunctei Vas L., arată că aceasta din urma a fost fiica lui Kozsognyan Ana (nu doar a defunctului H. Pantilimon cum greșit retine instanța fondului), motiv pentru care a le chemat in judecata și pe acestea ca parate reconvenționale, in cererea reconvențională.
Câtă vreme nu are nici un capăt de cerere cu privire la moștenirea legala, calitatea de moștenitori legali o interesează raportat la admiterea cererii sale reconvenționale in contradictoriu cu toți pârâții reconvenționali, insa modalitatea de partajare a celorlalte bunuri cu care reclamanta a înțeles să investească instanța și partajarea lor la 9 (in loc de 10) tulpini este soluția data pe cererea reclamantei, nu cererii reconvenționale.
Disjungerea dispusă de instanță este nelegală raportat la dispozițiilor art.
165 Cod pr.civ, in considerarea faptului că măsura trebuia pusă in discuția părților și mai ales dispusa in timpul judecății, or, aceste cererile au fost disjunse prin hotărârea judecătoreasca însăși, deci după finalizarea cercetării judecătorești.
În ceea ce privește capetele de cerere formulate in cererea sa reconvențională, disjunse de către instanță, acestea au fost soluționate prin sentința civila nr.
138/_, iar intabularea terenului de 5800 mp a este o cerere pe care a arătat că nu o mai susține.
În ceea ce privește capetele de cerere formulate de către reclamanta si disjunse: investirea instanței trebuie sa aibă in vedere dispozițiile sentinței civile nr. 138/2009. Suprafața de 5800 mp face parte din suprafața totala de 8700mp, astfel incât doar diferența de 2900mp poate face obiectul ieșirii din indiviziune, iar disjungerea petitului de partajare a suprafeței de teren intravilan de 5800mp fata de petitele sale de dezbatere a succesiunii testamentare pentru acest teren este de asemenea nelegala, ele trebuind sa fie judecate împreuna.
Câtă vreme prin prezentul recurs critică soluția de admitere a excepției prescripției aferenta unui testament care are ca obiect suprafața de 5800 mp teren intravilan, aceeași suprafață nu poate face obiectul unui alt litigiu (disjuns), putând determina astfel soluții potrivnice.
Compensarea cheltuielilor de judecată este nelegală, recurenta solicitând sa îi fie admise în întregime cererile. În eventualitatea admiterii tuturor criticilor sale, reclamanta este parte căzută în pretenții care trebuie să suporte plata in întregime a cheltuielilor de judecată.
Intimata B. Ana a formulat întâmpinarea la recursul pârâtei, solicitând respingerea acestuia a nefondat.
Analizând sentința prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat în cauză și a dispozițiilor legale relevante, tribunalul constată netemeinicia recursului declarat în cauză, având în vedere următoarele considerente:
Excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală testamentară a fost invocată de reclamanta B. Ana la data de_, prin întâmpinarea la cererea reconvențională precizată depusă de pârâta recurentă la data de_, și in care s-a invocat pentru prima dată calitatea sa de succesor testamentar cu privire la terenul intravilan in suprafață de 5800 m.p.
Prin răspunsul la această întâmpinare, recurenta a formulat apărări față de această excepție.
Excepția nu a fost scăpată din vedere de instanță sau de către părți nici după repunerea cauzei pe rol, căci din consemnarea concluziilor formulate de părți, rezultă că și in dezbateri au fost formulate concluzii asupra acestei excepții de către părți.
Așadar, recurenta a avut posibilitatea să-și formuleze apărările față de această excepție, a avut posibilitatea să solicite probe pentru a face dovada unor acte de acceptare tacită a succesiunii testamentare.
Dacă a omis să formuleze astfel de cereri, omisiunea ii este imputabilă acesteia, nicidecum instanței de judecată.
De altfel este de observat că nici in recurs, in afară de relațiile solicitate Primăriei comunei G. in legătură cu titularul obligației de plată a impozitului pentru terenul in discuție, recurenta nu a solicitat administrarea altor probe prin care să facă dovada actelor de acceptare a succesiunii testamentare. In aceste condiții, chiar dacă instanța ar fi apreciat că recurentei i-a fost incălcat dreptul la apărare și principiul contradictorialității prin omisiunea instanței de a pune in discuția părților excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală testamentară, nu există nici un considerent care să impună casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare, neregularitatea procedurală putând fi remediată in recurs.
Acțiunea la care se referă pârâta in recurs nu poate fi considerată drept act de acceptare a succesiunii testamentare, căci asemenea acte trebuie făcute in termenul de opțiune succesorală, or acțiunea a fost înregistrată in anul 1998, pe când succesiunea a fost deschisă in anul 1994.
Din relațiile comunicate instanței de recurs de către Primăria comunei G., rezultă că recurenta figurează înscrisă pe rolul fiscal cu terenul in suprafață de 5800 m.p. numai din anul 2007. Astfel, înscrierea fiind făcută cu mult peste data împlinirii termenului de opțiune succesorală testamentară, nici acest demers nu poate fi socotit drept act de acceptare tacită a moștenirii testamentare.
Cât despre contractul din 1997, încheiat de recurentă cu privire la suprafața de 500 m.p. din terenul in discuție, recurenta însăși nu dorește să se prevaleze de acesta ca act de acceptare a succesiunii.
Ca să înlăturăm totuși exchivocul ce ar putea rezulta din această reținere, apreciem că instanța a interpretat corect că acest act nu constituie o dovadă a acceptării tacite a succesiunii testamentare.
Desigur că recurenta ar fi putut înstrăina o porțiune determinată din teren, insă in speță înstrăinarea terenului de 500 m.p de către recurentă, coroborată cu folosirea sau înstrăinarea unor porțiuni cu întindere similară de către celelalte părți, duc la concluzia că succesorii defunctei Kosognya Ana și-au impărțit cel puțin folosința terenului in 10 părți, nu că recurenta a înstrăinat doar o parte din întregul teren cu privire la care se socotea proprietară.
Instanța nu a analizat valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare fără a fi fost sesizată, ci a analizat valoarea probantă a acestui act din perspectiva tezei probatorii care interesa cauza, respectiv ca dovadă a acceptării succesiunii testamentare de către recurentă. Cu alte cuvinte, nu a făcut o analiză care depășea sesizarea sa.
Câtă vreme recurenta nu a făcut dovada acceptării in termen a legatului particular, terenul de 5800 m.p. a fost inclus in mod corect in patrimoniul transmis de către defunctă prin moștenire legală.
Este întemeiată critica recurentei referitoare la soluția dată de instanță cererii de stabilire a moștenitorilor, căci din datele culese de instanță din baza de date a Direcției pentru Evidența Perosanelor, rezultă că Vas L. decedată la data de_ a fost fiica lui Pantelimon și Ana
Prin urmare, in mod greșit a reținut prima instanță că Vas L. nu a fost fiica defunctei Kosognyan Ana, ci numai a soțului acesteia Pantelimon,și astfel nu are calitatea de moștenitoare a defunctei.
Vas L., fiica defunctei, are calitatea de succesoare a acesteia, calitatea care nu i-a fost contestată de ceilalți succesibili.
In consecință, instanța a apreciat in mod greșit că succesiunea defunctei se impune a fi împărțită pe nouă tulpini în loc de 10.
Este lipsită de relevanță împrejurarea că stabilirea moștenitorilor nu este o cerere cuprinsă in cererea reconvențională, ci in acțiunea principală, câtă vreme și recurenta are interes in stabilirea corectă a moștenitorilor defunctei, in contradictoriu cu care cu care dorește stabilirea drepturilor sale. In consecință, apreciem că recurenta are interes in reformarea hotărârii sub acest aspect, chiar dacă a fost soluționat in cadrul acțiunii principale.
Criticile aduse de recurentă măsurii disjungerii dispusă de instanță sunt nefondate.
Raportat la soluția dată de instanță petitului având ca obiect constatarea calității de moștenitori, instanța a apreciat corect că petitul de partaj nu era in stare de judecată. Articolul 165 Cod pr.civ nu face nicio distincție cu privire la momentul la care instanța poate dispune disjungerea. Astfel, fiind, nu se poate concluziona că legea interzise ca măsura disjungerii să poată fi dispusă prin hotărâre, nu numai in timpul dezbaterilor.
In speță, instanța a constat in deliberare, in urma soluției dispusă cu privire la petitul având ca obiect stabilirea moștenitorilor, că cererea de partaj nu era in stare de judecată, necesitând suplimentarea probațiunii.
Câtă vreme celelalte cereri erau in starea de judecată, nu era nici un considerent pentru care trebuia temporizată și soluționarea acestora până la administrarea suplimentului la expertiză, probă necesară exclusiv pentru petitul de partaj.
Câtă vreme in urma recursului soluția dată cererii reconvenționale nu va fi modificată, in sensul admiterii in întregime a acesteia, se impune menținerea soluției dată de prima instanță cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată. Pentru considerente reținute mai sus, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin 1,
2 și 3 coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod pr.civ. instanța va admite în parte recursul declarat de pârâta H. A. împotriva sentinței civile nr. 510/2012 pronunțată
de Judecătoria Gherla la data de_ în dosar nr._ pe care o va modifică în parte în sensul că:
Va constata că are calitatea de moștenitori ai defunctei Kosognyan Ana decedată la data de_: reclamanta B. ANA fiica-1/10 parte pârâtul H. S.
-fiu-1/10 parte, H. A. fiică-1/10 părți, C. T. fiică-1/10 parte H. VIOREL-fiu-1/10 parte M. VALERIA fiică,1/10 parte, F. FLAOREA fiică - 1/10 parte, P. M. -fiică, 1/10 parte, C. S., nepoată de fiică- 1/20 părți, S. i A. nepoată de fiică-1/20 părți, VAS L. -fiică, 1/10 parte.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
În temeiul dispozițiilor art. 276 Cod pr.civ, urmare a compensării, recurenta va fi obligată să plătească recurentei B. ANA suma de 1650 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâta H. A. împotriva sentinței civile nr. 510/2012 pronunțată de Judecătoria Gherla la data de_ în dosar nr._ pe care o modifică în parte în sensul că:
Constată că are calitatea de moștenitori și lui B. ANA decedată la la data de_: reclamanta B. ANA fiica-1/10 parte pârâtul H. S. -fiu-1/10 parte, H. A. fiică-1/10 părți, C. T. fiică-1/10 parte H. VIOREL-fiu- 1/10 parte M. VALERIA fiică,1/10 parte, F. FLAOREA fiică -1/10 parte, P.
M. -fiică, 1/10 parte, P. M. -1/10 parte, fiică, 1/10 parte, fiică C. S. nepoată de fiică-1/20 părți, SZELOGY A. nepoată de fiică-1/20 părți, VAS L. - fiică,1/10 parte.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Urmare a compensării, obligă recurenta H. A. să plătească recurentei
B. ANA suma de 1650 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, C. -V. B. | JUDECĂTOR, V. G. | JUDECĂTOR, C. -A. C. |
GREFIER, D. B. |
Red. C.V.B./Tehn./2 ex/ D.B. 15 Martie 2013 Judecător fond: Gîlcă M. I.
| ← Decizia civilă nr. 283/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 1149/2013. Succesiune → |
|---|
