Decizia civilă nr. 1153/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1153/R/2013
Ședința publică din data de 12 martie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: D. -L. B. - vicepreședinte al Curții de A. C.
Judecători: A. C.
V. M. - președintele Curții de A. C. Grefier: S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M. E. împotriva sentinței civile nr.5589 din_, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr._ privind și pârâtul S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- DIRECTIA GENERALA A F. P. S., având ca
obiect Despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C., doamna procuror Slabu Aurelia, lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că reclamanta recurentă prin memoriul cuprinzând motivele de recurs a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
De asemenea, prin întâmpinarea formulată și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței, la data de 25 februarie 2013 pârâta intimată Direcția Generală a F. P. S. a solicitat respingerea ca nefondat a recursului și menținerea sentinței atacate pronunțată de Tribunalul Sălaj.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, C. constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei P. ui de pe lângă C. de A. C. cu privire la recursul formulat.
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului formulat de reclamanta recurentă întrucât efectuarea stagiului militar nu poate fi considerată o măsură administrativă cu caracter politic, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile Legii nr. 221/2009.
C U R T E A
Prin cererea formulată de reclamanta M. E. s-a solicitat instanței să se constate că față de soțul ei M. Dumitru a fost luată o măsură administrativă cu caracter politic, constând în efectuarea stagiului militar la detașamentul de lucru în perioada 01 aprilie 1944 -_ . S-a solicitat obligarea statului român la plata sumei de 13.600 lei daune morale în baza art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 și la plata aceleiași sume cu titlu de despăgubiri civile în baza art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009.
Prin sentința civilă nr.5589 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosarul nr._ s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta M.
E. în contradictoriu cu S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a solicitat prin acțiunea formulată constatarea "calității soțului meu M. Dumitru de persoană cu condamnare politică, întrucât a efectuat stagiul militar la detașamentul de lucru în perioada_ -_ ";, atașând copia livretului militar care confirmă acest aspect.
Instanța a constatat că atâta timp cât reclamanta nu a făcut dovada unei condamnări politice a soțului ei aplicate printr-o hotărâre penală de condamnare, prin cererea formulată se solicită în realitate constatarea caracterului politic al măsurii administrative, în baza art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009, cu referire
la efectuarea stagiului militar în perioada menționată anterior.
Dispozițiile Legii nr. 221/2009 au ca obiect condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Din conținutul actului normativ rezultă că pentru ca o condamnare sau măsură administrativă să constituie obiect al Legii nr. 221/2009 trebuie să îndeplinească două condiții: să aibă caracter politic, respectiv să fie vorba de o manifestare ca formă de opoziție față de sistemul totalitar comunist, în sensul prevăzut de Legea nr. 221/2009; condamnarea sau măsura administrativă să fi fost dispusă în perioada de referință a legii, respectiv 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Transpunând aceste condiții la situația dedusă judecății prin acțiunea formulată de reclamanta M. E., instanța a constatat că soțul acesteia, defunctul M. Dumitru a fost mobilizat pentru efectuarea stagiului militar în perioada_ -_, aspect care reiese din copia livretului militar depus la dosar. Mobilizarea pentru efectuarea stagiului militar nu poate fi considerată o măsură administrativă cu caracter politic, cu atât mai mult cu cât a fost dispusă înainte de instaurarea regimului comunist în România, deci în afara perioadei de referință a Legii nr. 221/2009, respectiv în intervalul 06 martie 1945-22 decembrie 1989. Din aceste motive, instanța a constatat că măsura administrativă aplicată soțului reclamantei nu se circumscrie dispozițiilor Legii nr. 221/2009.
Față de această constatare, instanța a constatat că sunt nefondate și cererile reclamantei de acordare a despăgubirilor morale și a despăgubirilor materiale solicitate de reclamantă în baza art. 5 alin. 1 lit. a, b din Legea nr. 221/2009.
Totuși, în privința acestor solicitări se impune a fi menționat că și în ipoteza în care s-ar fi constatat aplicarea unei măsuri administrative cu caracter politic față de defunctul M. Dumitru, dispozițiile art. 5 alin. 1 lit.a din Legea nr. 221/2009 care reglementau posibilitatea de acordare a daunelor morale au fost declarate neconstituționale prin deciziile nr. 1358/_ și nr. 1360/_ ale Curții Constituționale, motiv pentru care nu există temei juridic în legea specială care să justifice admisibilitatea cererilor promovate în baza Legii nr. 221/2009 având ca obiect acordarea de daune morale. În privința despăgubirilor materiale solicitate de reclamantă în baza dispozițiilor art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009, instanța a constatat că textul legal se referă la acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare sau ca efect al măsurii administrative. Așa cum s-a arătat anterior măsura administrativă la care a făcut referire reclamanta nu se
încadrează în noțiunea de măsură cu caracter politic în sensul prevăzut de Legea nr. 221/2009, iar pe de altă parte nu s-a făcut referire la confiscarea unor bunuri pentru a rezulta că suma solicitată se referă la valoarea acestora.
Raportat la cele de mai sus, în baza art. 4 alin. 2, 4, 5, 6, art. 5 din Legea nr. 221/2009, tribunalul a respins ca nefondată acțiunea formulată de
reclamanta M. E., în contradictoriu cu S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta M. E. solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii formulate.
În motivare s-a arătat că din actele dosarului rezultă că antecesorul reclamantei a fost chiabur, fiindu-i confiscată averea în mod abuziv de către regimul comunist, ceea ce a dus la o gravă daună morală, rămânând fără studii, neputând obține nicio calificare, ceea ce a periclitat viața întregii familii.
Din averea confiscată s-a primit o parte înapoi dar moral nu au fost despăgubiți niciodată.
În cauză intervine conflictul cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României prioritatea normei din convenție.
Acțiunea se impune a fi admisă și prin prisma art. 14 din CEDO care consacră principiul nediscriminării, situația sa fiind similară și comparabilă cu a unor persoane care au obținut hotărâri favorabile.
În ceea ce privește decizia nr. 12/2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție s- a arătat că nu din culpa reclamantei s-a prelungit dosarul, această decizie apărând în timpul procesului de către unii judecători.
În apărare, pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice - DS a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare s-a arătat că soțul reclamantei nu a suferit o măsură administrativă cu caracter politic fiind vorba despre o măsură administrativă dispusă în afara perioadei de referință a Legii nr. 221/2009.
S-a făcut de asemenea referire la decizia în interesul legii nr. 12/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Referitor la despăgubirile materiale solicitate s-a arătat că nu reiese că urmare a luării măsurii administrative s-a dispus confiscarea unor bunuri.
Analizând recursul declarat de reclamanta M. E. împotriva sentinței civile nr.5589 din_ a Tribunalului S., C. reține următoarele:
Esențial în soluționarea cauzei, astfel cum a arătat și instanța de fond, este a se stabili dacă măsura administrativă dispusă împotriva soțului reclamantei, de care aceasta se prevalează în cererea de chemare în judecată este una care
îndeplinește cerințele art.1-4 din Legea nr.221/2009.
Mobilizarea pentru efectuarea stagiului militar în perioada_ -_ nu poate fi considerată o măsură administrativă cu caracter politic, fiind dispusă înainte de instaurarea regimului comunist în România, deci în afara perioadei de referință a Legii nr. 221/2009, respectiv în intervalul 06 martie 1945-22 decembrie 1989.
În aceste condiții nu se mai impun a fi analizate celelalte critici formulate de către reclamantă în recurs, nefiind îndeplinită condiția prealabilă și esențială, aceea de a fi vorba despre o condamnare sau măsură administrativă cu caracter politic avută în vedere de legiuitor prin această lege specială.
Referirea instanței de fond la decizia în interesul legii nr.12/2011 a fost făcută numai în subsidiar, instanța înțelegând să sublinieze că oricum nu s-ar mai fi putut acorda despăgubiri cu titlu de daune morale după pronunțarea acesteia, chiar dacă situația reclamantei s-ar fi încadrat în dispozițiile Legii nr.221/2009.
Susținerile reclamantei că judecarea acțiunii sale ar fi trenat nejustificat, între timp pronunțându-se decizia în interesul legii care îi este nefavorabilă, nu are suport în actele de la dosar, cererea de chemare în judecată fiind înregistrată pe rolul Tribunalului S. la data de_, deci după pronunțarea deciziei în interesul legii, fiind soluționată la data de_ prin sentința civilă nr.5589.
Prin urmare, raportat la cele reținute mai sus, C., în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M. E. împotriva sentinței civile nr.5589 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosarul nr._, pe care o va menține ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M. E. împotriva sentinței civile nr.5589 din_ a Tribunalului S. pronunțată în dosar nr. _
, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | ||
D. | -L. B. A. | C. | V. M. |
GREFIER,
S. -D. G.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./_
Jud.fond: Ancuța P.
← Sentința civilă nr. 5194/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Sentința civilă nr. 1869/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
---|