Decizia civilă nr. 3822/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3822/R/2013
Ședința publică din data de 2 octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
A. -T. N.
M. -C. V.
GREFIER:
M. -L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., împotriva sentinței civile nr. 232 din 23 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr._, privind și pe reclamanții C. V. și R. O., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentat de doamna procuror Slabu Aurelia.
La prima strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reclamanta- intimată C. V., lipsă fiind restul părților. Cauza este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea tuturor părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reclamanta- intimată C. V., asistată de avocat Bălosu Răzvan, care îl reprezintă și pe reclamantul-intimat R. O., lipsă fiind reprezentantul pârâtului-recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamanților-intimați solicită respingerea recursului formulat de pârât, din punctul său de vedere reclamanții-intimați au calitate procesuală activă de a formula cererea ce constituie obiectul prezentului dosar. Faptul că în dispozițiile art. 4 alin. 2 nu s-a preluat mențiunea din art. 4 alin. 1 în sensul că pot formula cereri descendenții persoanelor ce au suferit aceste condamnări, din punctul său de vedere nu constituie un impediment, interpretarea legii trebuie să fie făcută în spiritul acesteia și nu strict în sensul
literal. Din punctul său de vedere calitatea procesuală activă este dată și de dispozițiile art. 5 care prevăd că cererile privind acordarea de despăgubiri pot fi introduse chiar și în situația decesului persoanei care a suferit măsura administrativă cu caracter politic, și pot fi introduse inclusiv de moștenitorii acestor persoane. Astfel aplicabile în speță sun dispozițiile art. 5 din Legea nr. 221/2009, și nu ale art. 4 din aceeași lege.
În ce privește aplicabilitatea dispozițiilor deciziei nr. 6/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, apreciază că această critică este lipsită de interes în condițiile în care instanța a respins
petitul de acordare a daunelor materiale, iar în ceea ce privește critica referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată, apreciază că se impune a fi menținută dispoziției instanței de fond cu privire la acest aspect, întrucât corect au fost acordate. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta P. ui de pe lângă C. de A. C. pune concluzii în sensul admiterii recursului cu consecința respingerii acțiunii introductive de instanță. Instanța de fond a admis petitul privind constatarea caracterului politic al măsurii internării în lagărul din Slobozia, începând cu data de 23 iunie 1945 a antecesorului reclamantei. Instanța de fond a motivat caracterul politic al acestei măsuri prin faptul că s-a dovedit că antecesorul reclamanților
a fost membru al Mișcării legionare din R. ia, și în consecință s-a considerat că sunt îndeplinite condițiile art. 4 din Legea nr. 221/2009. Într-adevăr la dosarul cauzei sunt dovezi în acest sens, respectiv dosarul CNAS. Pe de o parte însă trebuie analizat acest dosar CNAS și pe de altă parte, celălalt dosar personal existent la M. Afacerilor de Interne. Apreciază că trebuie să fie analizate cu atenție dosarele persoanelor care au fost membre ale Mișcării Legionare și mai ales trebuie văzut și dacă acele persoane au luptat împotriva regimului comunist pentru că practic acesta este scopul Legii nr. 221/2009. Este cunoscut faptul că această mișcare a fost una cu caracter fascist - naționalist, cel puțin istoria așa recunoaște. Chiar dacă a avut ca scop declarat, lupta împotriva comunismului, dar acest scop este contestat, și considerat doar formal, pentru că istoria recunoaște faptul că acest anticomunism legionar a fost practic un paravan pentru antisemitismul legionar manifestat în mod expres. Pe de altă parte, antecesorul reclamantei a avut un dosar personal, la M.A.I. în care se arată faptul că a avut un nume conspirativ, un nume informativ și a fost recrutat pentru a face parte din securitate. Această recrutare a fost făcută după ieșirea din lagăr, la 3 martie 19961, cu nume conspirativ "C. V. ";. La data de 2 aprilie 1963 a fost trecut în evidența operativă pasivă pentru că a refuzat să furnizeze informații. Raportat la aceste împrejurări nu se poate spune că a fost cu certitudine o luptă împotriva instalării regimului comunist în R. ia. Dacă se recunoaște caracterul politic al unor măsuri luate împotriva unor persoane membre ale acestei mișcări se poate denatura caracterul Legii nr. 221/2009. În opinia sa, hotărârea primei instanțe este nelegală și solicită admiterea recursului.
În replică reprezentantul reclamanților-intimați arată că în opinia sa, aplicabilitatea Legii nr. 221/2009 nu se poate face în funcție de convingerile politice pe care le-a avut persoana care a suferit aceste condamnări sau pe baza unei caracterizări a acestei persoane. Legea nu instituie excepții pentru cei care au avut convingeri de natură naționalistă sau au fost membrii ai partidului liberal sau al celui Național Țărănesc.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. civile nr. 323 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ a fost admisă în parte, cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanții C. V. în contradictoriu cu pârâtul S. român reprezentat prin M. F. publice, s-a constatat caracterul politic al internării în lagărul de la Slobozia la data de_ a defunctului Pătrângenar E., a fost respins petitul privind obligarea pârâtului la plata contravalorii a 191 gr. aur fin, ca neîntemeiat, pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților suma de 675 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanții și- au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 221/2009 care conferă calitate
procesuală pasivă S. ui R. prin M. finanțelor P., în temeiul art. 137 cod pr. civilă tribunalul a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată.
Din actele comunicate de CNSAS a rezultat că antecesorul reclamanților, Patrangenaru E., decedat la data de_, a fost arestat ca făcând parte din lotul funcționarilor epurați de la U.C.B. și internat în lagărul de la Slobozia la data de_ pentru că a fost membru în organizația legionară din anul 1940.
Raportat la stare de fapt descrisă mai sus și ținând cont de aceste dispoziții legale, art.1 alin.1, 3 și 4 din Legea nr. 221/2009, instanța a considerat întemeiat capătul de cerere reclamantului privind constatarea caracterului politic al măsurii arestării și internării în condițiile în care măsurile administrative au fost luate deoarece defunctul Patrangenaru E. a fost membru în mișcarea legionară din anul 1940, fiind evident că faptele menționate intră în categoria celor prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009,
instanța a admis această cerere și a constatat caracterul politic al măsurilor administrative menționate.
Din nota de la fila 96 dosar rezultă că în urma cercetărilor din anul 1952 defunctul Patrangenaru E. a predat cantitatea de 191 gr. aur fin, fără a se face dovada că aurul ar fi fost confiscat ca urmare a măsurii administrative a internării în lagărul de la Slobozia la data de_, motiv pentru care petitul privind despăgubirile materiale a fost apreciat ca fiind neîntemeiat, și a fost respins ca atare.
În temeiul art. 274 și art. 276 cod pr. civilă tribunalul a obligat pârâtul să plătească reclamanților suma de 675 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva sentinței a declarat recurs S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând modificarea hotărârii cu consecința respingerii acțiunii.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că în mod nelegal s-a reținut caracterul politic al măsurii internării în lagăr, considerând că dispozițiile art. 1 alin. 1,3 și 4 nu sunt incidente în speță, deoarece nu s-a făcut dovada unei condamnări prin hotărâre judecătorească definitivă, astfel că dispozițiile legale invocate de instanța de fond sunt greșit aplicate.
Pârâtul a apreciat că legiuitorul a stabilit legitimare procesuală activă în promovarea acțiunilor având ca obiect constatarea caracterului politic, diferențiat, după cum este vorba de o condamnare penală sau de o altă măsură administrativă decât cele prevăzute în mod expres în art. 3 din Legea nr. 221/2009.
Recurentul a considerat că numai persoana care a făcut obiectul unei măsuri administrative putea să solicite constatarea caracterului politic, iar prevederile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009 sunt de strictă interpretare și nu pot fi aplicate și pentru măsurile administrative, prin similitudine.
Raportat la cheltuielile de judecată acordate, pârâtul a apreciat că în mod greșit a fost obligat la plata acestora, întrucât nu are culpă materială, chiar dacă instanța de fond a constatat caracterul politic al măsurii luate față de antecesorul reclamanților.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Pârâtul a invocat două motive de recurs: lipsa calității procesule active a reclamanților și faptul că în mod nelegal au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată.
Primul motiv de recurs vizează lipsa calității procesuale active a reclamanților, pârâtul susținând că au calitate procesuală activă pentru constatarea caracterului politic al condamnării, atât persoanele condamnate penal, cât și orice persoană fizică sau juridică interesată, ori din oficiu, parchetul de pe lângă tribunalul domiciliază persoana interesată - art. 4 alin. 1 din Legea nr. 221/2009, iar pentru constatarea caracterului politic al măsurilor administrative aplicate, au calitate procesuală activă numai persoanele care au
făcut obiectul acestor măsuri administrative.
Această restrângere a sferei persoanelor care pot solicita constatarea caracterului politic a unei măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, din Legea nr. 221/2009, este nefondată, întrucât art. 4 alin. 2 care reglementează constatarea caracterului politic al măsurilor administrative face trimitere la art. 1 alin. 3, din lege, care se aplică în mod corespunzător.
Verificând dispozițiile art. 1 alin. 3 din lege, curtea constată că în această dispoziție legală este definită noțiunea de caracter politic al măsurii luate de statul totalitar, iar caracterul politic se constată în condițiile prevăzute la art. 4, fără a diferenția că este vorba de o condamnare sau măsură administrativă aplicată de statul totalitar.
În aceste circumstanțe din interpretarea teleologică a Legii nr. 221/2009, rezultă că au calitate procesuală activă în acțiunea privind constatarea caracterului politic a măsurii administrative și moștenitorii persoanei care a făcut obiectul unei astfel de măsuri.
Așadar, primul motiv de recurs invocat de către pârât este nefondat.
C. consideră că este nefondată și ce-a de-a doua critică vizând nelegala obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
După cum rezultă din dispozițiile art. 274 Cod proc.civ., partea căzută în pretenții este obligată să plătească cheltuieli de judecată de judecată.
În cazul de față s-a admis acțiunea și s-a constatat caracterul politic al măsurii administrative a internării defunctului Pătrângenar E. în lagărul de la Slobozia, singura posibilitate de a constata caracterul politic al acestei măsuri administrative fiind procedura prevăzută de art. 4 din Legea nr. 221/2009.
Reclamanții nu aveau la dispoziție altă procedură de care ar fi putut uza fără concursul instanței, iar dacă legiuitorul apreciat că instanța este chemată să verifice caracterul politic al măsurilor aplicate de regimul comunist, este evident că se aplică toate dispozițiile procedurale, dacă legea specială nu prevede altfel.
Legea nr. 221/2009 nu are nicio dispoziție derogatorie de la dispozițiile art. 274 Cod proc.civ., situație în care, în mod corect tribunalul a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
Întrucât dispozițiile legale prevăzute de Legea nr. 221/2009 au fost corect aplicate de prima instanță, nefiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., curtea în temeiul art. 312 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 232 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
T.
D. A.
-T.
N.
M.
C.
V.
GREFIER
M. L. -T.
Red. A.T.N. dact. GC 2 ex/_
Jud. fond: A.C.C.
| ← Sentința civilă nr. 721/2013. Despagubiri Legea nr.221/2009 | Sentința civilă nr. 1/45. Despagubiri Legea nr.221/2009 → |
|---|
