Decizia civilă nr. 1154/2012. Rectificare carte funciară
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.1154 /R/2012
Ședința publică din data de 12 martie 2012 Instanța constituită din:
Președinte: D. -L. B. - vicepreședinte al Curții de Apel C.
Judecători: A. C.
V. M. - președintele Curții de Apel C.
Grefier: S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții M. C. - N. și C. LOCAL AL MUN. C. -N. împotriva deciziei civile nr. 406/A din 19 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pârâta C. DE APĂ S. SA și reclamanta SC. I. SA C. -N., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei intimate, doamna avocat A. Udrescu cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reprezentanții pârâților recurenți și reprezentantul pârâtei intimate C. de Apă S. SA.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 17,5 lei taxă judiciară de timbru și 0,45 lei timbru judiciar, potrivit mențiunilor din citativ.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin întâmpinarea formulată și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței la data de 7 martie 2013, reclamanta intimată a solicitat, în principal, pe cale de excepție nulitatea recursului ca nemotivat.
În subsidiar invocă excepția lipsei de interes în declararea căii de atac.
Pe fond solicită respingerea recursului ca nefondat și, pe cale de consecință, menținerea deciziei civile nr. 406/A/2012 și respectiv, a sentinței civile nr. 8504/2012 ca fiind temeinice și legale, cu cheltuieli de judecată.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei reclamantei intimate cu privire la recursul formulat.
Reprezentanta reclamantei intimate susține motivele invocate prin întâmpinare, solicitând a se constata nulitatea recursului ca nemotivat.
În subsidiar invocă lipsa de interes a pârâților în declararea prezentului recurent, precizând că proprietară tabulară este C. de Apă S. SA, M.
-N. neavând calitatea procesuală de a formula acest recurs.
Pe fond solicită, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată conform ordinului de plată aflat la fila 18 din dosar.
C U R T E A
Deliberând, reține că:
Prin sentința civilă nr. 8504 din 13 aprilie 2012 a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosarul nr._
, s-a admis acțiunea civilă înaintată de reclamanta S.C.C. I. S.A. C. -N. în contradictoriu cu pârâții C. Local al municipiului C. -N., C. de Apă SSA. C. -N. și M. C. -N. .
În consecință:
S-a constatat că reclamanta are un drept de proprietate asupra unei construcții in suprafața de 434 mp, compusa din 7 încăperi: 2 săli de mașini, 3 încăperi montaj manual, 2 încăperi presa, edificata in baza autorizației nr. 17248/_, cu structura cadre din beton, zidărie de umplutura din cărămida pe fundații din beton, acoperiș din elemente prefabricate din b.a. tip cheson, apoi peste acestea ferme metalice si învelitoare din placi ondulate din azbociment, in
C. -N., str. Gorunului nr. 28, pe terenul înscris in CF nr. 6020 C. -N. sub nr. top. 5978 si 5979 si are un drept de superficie asupra terenului necesar folosinței construcției, parte din terenul cu nr. top. 5978 si 5979.
S-a dispus alipirea (comasarea) imobilelor - terenuri înscrise in CF nr. 6020
C. -N. sub nr. serial A+1, având numărul topografic 5978 si A+2 având nr. topografic 5979 conform expertizei de specialitate efectuata in cauza, prin înscrierea in CF nr. 6020 C. N. sub A+3 a unui singur corp de proprietate - teren in suprafața de 1734 mp având nr. top. 5978 si 5979 cu construcțiile aferente.
S-a dispus modificarea suprafeței imobilului - teren din CF nr. 6020 C. N. de la 1734 mp la 1693 mp, suprafața reala a terenului.
S-a dispus dezmembrarea terenului înscris in CF nr. 6020 C. -N. sub nr. serial A+3, in suprafața de 1693 mp, in doua loturi după cum urmează: lotul 1, teren in suprafața de 1028 mp, având nr. top. 5978/1 si 5979/1, lot pe care se găsesc construcțiile ce aparțin reclamantei, atelier de tâmplărie, in suprafața de 434 mp, compusa din 7 încăperi: 2 săli de mașini, 3 încăperi montaj manual, 2 încăperi presa, in baza autorizației nr.17248/_, cu structura cadre din beton, zidărie de umplutura din cărămida pe fundații din beton, acoperiș din elemente prefabricate din b.a. tip cheson, apoi peste acestea ferme metalice si învelitoare din placi ondulate din azbociment, in C. -N., str. Gorunului nr. 28, si lotul 2, teren in suprafața de 665 mp, având nr. top. 5978/2 si 5979/2, care se va reînscrie in favoarea vechiului proprietar tabular in CF nr.6020 C. -N., împreuna cu construcțiile existente pe teren.
S-a dispus înscrierea dreptului de proprietate in favoarea reclamantei cu privire la construcția - atelier de tâmplărie, in suprafața de 434 mp, compusa din 7 încăperi: 2 săli de mașini, 3 încăperi montaj manual, 2 încăperi presa, edificata in baza autorizației nr.17248/_ pe terenul in suprafața de 1028 mp având nr. top. noi 5978/1 si 5979/1 si înscrierea in cartea funciara a dreptului de superficie in favoarea reclamantei cu privire la terenul in suprafața de 1028 mp având nr. top. noi 5978/1 si 5979/1, atribuite ca urmare a comasării si dezmembrării, pe durata existentei construcției.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 1820 lei cu titlu de cheltuieli de cheltuieli de judecata.
M. ivând sentința, prima instanță a arătat, în principal, următoarele:
Potrivit copiei CF nr. 6020 C. -N., imobilele cu nr. top. 5978 si 5979, înscrise sub A+1 si A+2, se afla in proprietatea Uzinelor de A. si Canalizare ale
M. C. -N. .
Prin sentința civila nr. 3507/_, pronunțata de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr.1236/2005, modificata in parte prin decizia civila nr. 469/_, pronunțata de Tribunalul Cluj in dosarul nr._, s-a constatat ca reclamanta reconventionala SC INCOOP SA a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției edificate in baza autorizației de construire nr. 17248/_ pe terenul înscris in CF nr. 6020 C. -N., nr.top.5978, 5979, atelier de tâmplărie, compusa din 7 încăperi, cu structura cadre din beton, zidărie de umplutura din cărămida pe fundații din beton, acoperiș din elemente prefabricate din b.a. tip cheson, apoi peste acestea ferme metalice si învelitoare din placi ondulate din azbociment, cu suprafața construita de 434 mp, situata in C. -N.
, str. Gorunului nr.28.
De asemenea, s-a dispus intabularea dreptului de superficie in favoarea acestei reclamante, pe durata existentei construcției in cartea funciara menționata, constând in dreptul de proprietate asupra construcției descrise si dreptul de folosința cu privire la terenul necesar folosinței normale a construcției. Prin aceeași sentința s-a constatat ca terenul respectiv se afla in proprietatea M.
C. -N. .
La baza acestei sentințe a stat un raport de expertiza întocmit de exp. R.
G., prin care a fost identificata construcția - atelier de tâmplărie compusa din
7 încăperi, edificata de reclamanta SCC INCOOP SA in baza autorizației de construire nr.17248/_ eliberata de C. P. ular al orașului C. . S-a stabilit ca aceasta construcție având suprafața construita de 434 mp este edificata pe terenul înscris in CF nr. 6020 C. -N., nr. top. 5978, 5979.
In baza sentinței civile nr. 3507/_, modificata in parte prin decizia civila nr.469/_, reclamanta a formulat cerere de înscriere a dreptului sau de proprietate asupra construcției si a dreptului de superficie in cartea funciara. Aceasta cerere a fost respinsa prin încheierea civila nr. 5193/_ data de OCPI cu motivarea ca hotărârile judecătorești menționate nu sunt opozabile proprietarului tabular si ca documentația cadastrala nu este însoțita de actul autentic de alipire. In acest context, reclamanta a formulat prezenta acțiune, cu petitele menționate anterior.
Cu privire la primul capăt de cerere, instanța a constatat ca acesta are in realitate ca obiect constatarea existentei unui drept de proprietate al reclamantei cu privire la construcția menționata in sentința civila nr.3507/_, modificata in parte prin decizia civila nr. 469/_, capăt de cerere care este admisibil, prin prisma dispozițiilor art.111 Cod procedura civila, reclamanta neavând la dispozitie o actiune in realizare pentru valorificarea dreptului sau. Interesul reclamantei in sustinerea acestui petit consta in obtinerea unei hotarari judecătorești care sa fie opozabila proprietarului tabular Uzinele de A. si Canalizare ale M. C., proprietar care nu a fost împrocesuat in litigiul finalizat prin hotararile judecătorești mai sus menționate, astfel încât sa isi poata inscrie dreptul de proprietate in cartea funciara.
Examinand temeinicia acestui capat de cerere, instanța a reținut ca autoritatea de lucru judecat a unei hotarari judecătorești cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala (conform art.1201 cod civil si art.166 C.pr.civila) si aceea de prezumție, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti (conform art.1200 pct.4, art.1202 al.2 Cod civil).
Acest al doilea aspect se analizeaza de obicei ca efect pozitiv al puterii de lucru judecat si presupune ca intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, aspectul dezlegat prin prima hotarare sa fie considerat ca reflectand realitatea si sa nu poata fi contrazis. Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti. In relatia dintre partile care au figurat in primul litigiu, aceasta prezumtie are caracter absolut, conform art.1200 pct.4 cu referire la art.1202 Cod civil, ceea ce inseamna ca partile nu pot introduce o noua actiune prin care sa pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a stabilit prin prima hotarare judecatoreasca. In relatia cu alte parti, care nu au figurat cu aceasta calitate in primul proces, prezumtia are caracter relativ, astfel incat partea se poate prevala de hotararea pronuntata intr-un prim litigiu, insa partea careia ii este opusa respectiva sentinta poate dovedi contrariul, rasturnand prezumtia invocata de parte, prin mijloacele de proba admise de lege.
Considerentele expuse sunt incidente si in prezentul litigiu. Astfel, in cauza ce a făcut obiectul dosarului nr.1236/2005 al J. i C. N., s-a stabilit ca reclamanta este proprietara constructiei edificate in baza autorizatiei de construire nr. 17248/_ pe terenul inscris in CF nr.6020 C. N., nr. top. 5978, 5979. Aceasta statuare a instantei se opune si proprietarului tabular înscris in cartea funciara mentionata, atata timp cat acesta, respectiv continuatorul sau juridic - parata SC C. DE A. S. SA nu a dovedit contrariul, rasturnand prezumtia relativa invocata de reclamanta. Dimpotriva, parata a recunoscut atat imprejurarea ca este continuatorul proprietarului tabular Uzinele de A. si Canalizare ale M. C., cat si dreptul de proprietate al reclamantei cu privire la constructia mentionata si dreptul de folosinta cu privire la teren, arătând ca nu se opune întabularii acestor drepturi in cartea funciara.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții C. Local al municipiului C. -N., C. de Apă S. și M. C. -N.
, apelurile fiind respinse ca nefondate prin decizia civilă nr. 406/A din 19 septembrie 2012 a T. ului C.
.
S-a dispus și obligarea apelanților, în solidar, la plata către intimată a sumei de 1.240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
M. ivând decizia, T. ul a arătat în principal următoarele:
Astfel, cu privire la critica referitoare la cheltuielile de judecată, critică comună apelurilor declarate în cauză, tribunalul a constatat că în cauză nu poate face aplicarea dispozițiilor art. 275 C.pr.civ., achiesarea pârâtelor la pretențiile reclamantei fiind condiționată.
Astfel, pârâții au formulat apărări invocând excepții si apărări cu privire la fondul cauzei.
Inclusiv prin criticile formulate în apel se contestă legitimitatea pretențiilor reclamantei, astfel încât, atâta timp cât acțiunea reclamantei a fost admisă la
fond, în mod corect au fost acordate și cheltuielile de judecată.
Cu privire la critica referitoare la modalitatea de realizare a expertizei topografice formulată pe calea apelului declarat de M. C. -N. si C. local al municipiului C. -N., tribunalul a constatat că la fond nu s-a efectuat o variantă de comasare, dezmembrare și reparcelare, astfel cum s-a fost solicitat în apel. Nu s-a solicitat efectuarea unei completări la raportul de expertiză sau a unei contraexpertize.
În aceste condiții, având în vedere că expertiza efectuată la fond a respectat dispozițiile sentinței civile nr. 3507/2006 a Judecătoriei C. -N. sub aspectul necesității comasării topograficelor 5798 si 5979 si ulterior dezmembrarea noului imobil comasat în două loturi conform expertizei efectuate în dosarul nr. 1236/2005 al Judecătoriei C. -N., efectuarea în apel a unei expertize în sensul variantei precizate de apelanți nu se impune.
Sub aspectul acordării dreptului de superficie asupra terenului 1028 mp. în favoarea reclamantei, mai mult decât terenul efectiv ocupat de construcții, critică formulată de asemenea de M. C. -N. si C. local al municipiului C. -N., T. ul a reținut că la configurarea lotului reclamantei în modalitatea aleasă la fond s-a ținut cont de amplasarea în concret a construcțiilor edificate de reclamantă pe terenul înscris în C.F. nr. 6020 C. .
De asemenea, tribunalul a reținut din dispozițiile deciziei civile nr. 469/A/2007 a T. ului C., prin care s-a soluționat apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 3507/2006 a Judecătoriei C. -N., că dreptul de superficie se raportează atât la suprafața ocupată deconstrucții, cât și la suprafața necesară folosinței normale a construcției.
Cât privește împrejurarea că terenul ar fi în proprietatea privată a M.
-N. și că este necesară stabilirea unui preț pentru superficie sau folosință, această problemă a fost adusă în discuție pentru prima dată în apel, iar analizarea acesteia este inadmisibilă în conformitate cu dispozițiile art. 294 alin.1 C.pr.civ.
Această împrejurare va putea fi adusă în fața instanțelor pe calea separată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții M. C. -N. și C. Local al M. C. -N.
, solicitând, de pe temeiul prevederilor art. 312 alin. 1, 2 și 3 C.pr.civ. raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, deoarece:
În mod eronat a reținut instanța de apel că înaintea primei instanței nu s-a solicitat efectuarea unei completări la raportul de expertiză. Dimpotrivă, obiecțiuni la expertiză au fost depuse la dosar în data de 09 februarie 2012, însă prima instanță a refuzat refacerea expertizei. Această atitudine a primei instanțe, coroborată cu statuările eronate ale instanței de apel, evidențiază încălcarea dreptului la apărare al pârâților recurenți.
Refacerea expertizei era necesară în vederea întocmirii unei noi propuneri de dezmembrare și comasare, astfel încât: lotul I să cuprindă nr. top 5979 întreg și nr. top 5978/1 cu suprafața de 1028 mp; lotul 2 să fie format numai din nr. top 5978/2, în suprafață de 665 mp.
Instanța de apel a reținut că expertiză din prezenta cauză respectă dispozițiile sentinței civile nr. 3507/2006 a Judecătoriei C. -N. sub aspectul necesități comasării nr. top 5978 și 5979, urmată de dezmembrarea noului imobil comasat în două loturi conform expertizei efectuate în dosarul nr. 1236/2005 al Judecătoriei C. -N. . Sentința civilă nr. 3507/2006 a fost însă modificată în parte prin decizia civilă nr. 469/A/2007 a T. ului C., prin care s-a recunoscut în favoarea reclamantei un drept de folosință cu privire la terenul necesar folosinței normale a construcției edificate, dar fără a se impune modalitatea de lotizare și fără a se specifica suprafața terenului ori a se face identificarea strictă a acestuia, astfel că efectuarea unei noi expertize era necesară.
În mod nelegal s-a dispus înscrierea unui drept de superficie asupra terenului în suprafață de 1028 mp, având nr. top 5978/1 și 5979/1, pe durata existenței construcției. Era de avut în vedere că prin decizia civilă nr.
469/A/2007 a T. ului C., devenită irevocabilă, s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe terenul înscrisul în CF nr. 6020 C. nr. top 5978 și 5979, atelier de tâmplărie cu 7 încăperi, cu suprafața construită de 434 mp, stabilindu-se totodată un drept de folosință și cu privire la terenul necesar folosirii normale a construcției. Or, prin acordarea în prezentul proces a unui drept de superficie asupra unui teren în suprafață de 1028 mp s-a ajuns la încălcarea celor dispuse în primul proces printr-o hotărâre irevocabilă, acordându-i-se reclamantei un drept de superficie inclusiv asupra terenului curte, deși era corect a i se recunoaște un asemenea drept doar cu privire la terenul de sub construcție și a aceluia strict necesar pentru accesul la construcție, la calea publică și la utilizarea construcției.
În concluzie, se impune casarea cu trimitere spre rejudecarea apelului, refăcându-se expertiza judiciară.
Reclamanta intimată S.C.C. I. S.A. C. a formulat întâmpinare
, solicitând în principal constatarea nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar respingerea acestuia pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării (f. 12-16).
Cu privire la recursul declarat, Curtea are în vedere următoarele
:
Astfel cum au arătat prima instanță și cea de apel, prin decizia civilă nr. 469/A din 19 septembrie 2007 a T. ului C., devenită irevocabilă prin respingerea recursului declarat în contra ei, s-a dispus întabularea dreptului de superficie în favoarea actualei reclamante pe durata existenței construcției, drept de superficie constând în dreptul de proprietate asupra construcției și în dreptul de folosință cu privire la terenul necesar folosinței normale a construcției.
Nu a fost însă determinată în mod exact suprafața de teren afectată dreptului de superficie, astfel că în prezentul proces a apărut ca necesară stabilirea ei. Sub acest aspect rezultă, așadar, că instanțele de fond (prima instanță și cea de apel) erau în drept a determina cât trebuie să reprezinte, în concret, terenul necesar folosinței normale a construcției în suprafață de 434 mp.
În ce privește însă determinarea întinderii suprafeței de teren necesare folosirii construcției, prima instanță și cea de apel erau, ca instanțe de fond, singurele în măsură să aprecieze, în urma administrării probelor necesare, cât teren trebuie alocat cu acest titlu. Sub acest aspect, instanța de recurs are dreptul de a efectua doar verificări de legalitate, iar nu și să stabilească în concret, ca elemente al stării de fapt rezultate din aprecierea probelor, întinderea suprafeței de teren.
Prezenta Curte poate, însă, să verifice legalitatea criteriilor utilizate de prima instanță, confirmate apoi în apel, în raport de care a fost determinată suprafața de teren necesară folosinței normale a construcției.
Or, sub acest aspect Curtea constată că instanțele s-au raportat la constatările expertului tehnic judiciar, astfel ca reclamanta să poată avea, în mod cu adevărat util, asigurat accesul la construcții și să le poată folosi în mod adecvat.
Faptul că suprafața de teren afectată dreptului de superficie o depășește ca întindere pe cea a construcțiilor nu este, prin el însuși, o cauză de nelegalitate a
celor stabilite, neexistând vreo piedică legală împotriva unei asemenea determinări. Esențial este ca, în concret, terenul alocat să fie cu adevărat necesar normalei folosințe a construcției, iar în prezenta cauză nu rezultă că s-ar fi acordat mai mult decât se impunea.
În legătură cu obiecțiunile pârâților recurenți la expertiza efectuată înaintea primei instanțe, Curtea observă că acestea au fost depuse la dosarul
cauzei în data de 09 februarie 2012, spre a fi avute în vedere la termenul de judecată din data de 30 martie 2012. Or, acestea au fost respinse de către prima instanță ca tardiv formulate (f. 249), în condițiile în care raportul de expertiză fusese depus la dosar încă din data de 15 ianuarie 2012 (f. 209), iar la termenul de judecată din data de 20 ianuarie 2012 prima instanță a dispus amânarea cauzei pentru data de 13 februarie 2012 în vederea formulării unor eventuale obiecțiuni.
Or, pârâții nu au respectat acest termen, obiecțiunile pe care le-au formulat față de expertiză fiind, cum s-a arătat mai sus, ulterioare datei de 13 februarie 2012, deci tardive.
Dintr-o asemenea perspectivă, rezultă că apare ca fiind fără relevanță afirmația - eronată, altfel - a instanței de apel potrivit căreia înaintea primei instanțe pârâții nu ar fi formulat obiecțiuni la expertiză, căci neformularea la timp a obiecțiunilor înaintea primei instanțe a avut ca efect validarea concluziilor expertizei.
Pe de altă parte, în considerarea efectului devolutiv al apelului, dacă instanța de apel nu se socotea lămurită prin expertiza efectuată la prima instanță, putea ordona din oficiu completarea ei sau efectuarea unei noi expertize, însă nu a considerat oportun să dispună altfel.
Față de cele ce preced, recursul se impune a fi respins ca nefondat, neexistând o încălcare a legii, în sensul art. 304 pct. 9 C.pr.civ., care să justifice casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel la T. .
Nu este întemeiată nici susținerea reclamantei intimatei potrivit căreia pârâților recurenți le-ar lipsi interesul în declararea prezentei căi de atac, câtă vreme încă în primul proces (în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 469/A/2007 a T. ului C., mai sus-evocată) C. Local al M. C. -N. a avut calitatea de parte, fiind pârât. Prin urmare, legitimarea sa procesuală i-a fost câștigată deja cu putere de lucru judecat, astfel că trebuie considerat că are și interesul de a promova calea de atac. În ce-l privește pe pârâtul mun. C. -N., acesta este titularul drepturilor asupra cărora C. Local al mun. C. -N. poate decide, astfel că, în mod analog, are interesul de a declara calea de atac.
Trebuie respinsă, fiind nefondată, și excepția nulității recursului pentru nemotivare, Curtea apreciind că prin motivele formulate recurenții invocă, între altele, inclusiv chestiuni care țin de legalitatea hotărârilor pronunțate, așa cum rezultă din considerentele ce preced.
În baza art. 274 C.pr.civ. vor fi obligați recurenții la a-i plăti reclamantei intimate suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial (f. 18).
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității recursului invocată de intimat.
Respinge recursul declarat de pârâții M. C. -N. ȘI C. LOCAL AL M. C. -N. împotriva deciziei civile nr. 406/A din 19 septembrie 2012 a T. ului C. pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă pe numiții recurenți să plătească intimatei S.C.C. I. S.A. C. -N. suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 martie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
-L. B. A. C. V. M.
GREFIER
S. - D. G.
Red.VM/dact.MS 2 ex./_
Jud.apel: C.V.Balint/M.T. Jud.fond: M.C.Botiș
| ← Decizia civilă nr. 4044/2013. Rectificare carte funciară | Decizia civilă nr. 1774/2013. Rectificare carte funciară → |
|---|
