Decizia civilă nr. 1156/2013. Partaj judiciar
Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 1156/R/2013 ȘEDINȚA PUBLICĂ DE_ EMB. 2013 INSTANȚA CONST. ITĂ DIN: PREȘEDINTE: C. -A. C.
JUDECĂTOR: C. -V. B. JUDECĂTOR: DAN-I. T. GREFIER: C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent T. T. A., împotriva Sentinței civile nr. 374/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimat S. P., intimat S. V., intimat C.
S. M., intimat M. ANA, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată faptul că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, din oficiu invocă excepția tardivității recursului și reține cauza în pronunțare pe această excepție.
T. UL
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 374/_, pronunțată în dosar nr._, Judecătoria Turda a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul T. T. A. în contradictoriu cu pârâtii S. P. ,
V., C. S. M. și Maglas Ana, cu ultimul domiciliu necunoscut având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să tină loc de act autentic.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoatrele:
Prin Titlul de proprietate nr. 5358/585 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj la data de 11 mai 1994 s-a reconstituit, în favoarea numitului S. u O. dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 asupra terenului avand destinatia de "arabil"; în suprafața totală de 5166 mp,, amplasat in extravilanul mun. T. ( fila 11).
Printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 12 octombrie 2000 numitului S. u O. s-a obligat, în calitate de vânzător, să transmită numiților Onacă I. și Onacă Viorica dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafata de 1000 mp, amplasat în tarlaua 89, parcela 76 inscris în Titlul de proprietate nr. 5358/585 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj la data de 11 mai 1994. Pretul stabilit de părți a fost de 15.000.000 lei vechi (Rol), acesta fiind achitat integral la data la data semnării convenției (fila 7).
Printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 19 ianuarie 2004 numitului Onacă I. s-a obligat, în calitate de vânzător, să transmită reclamantului dreptul de proprietate
asupra terenului arabil în suprafata de 1000 mp, amplasat în tarlaua 89, parcela 76 inscris în Titlul de proprietate nr. 5358/585 eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj la data de 11 mai 1994. Pretul stabilit de părți a fost de 400.000.000 lei vechi (Rol), acesta fiind achitat integral la data la data semnării convenției (fila 8).
Referitor la legea aplicabilă în cauză, instanța reține că în privinta actului juridic, legiuitorul a stabilit ca regulă aplicarea legii în vigoare la data încheierii actului juridic nu numai în privința condițiilor de validitate si, pe cale de consecință, a nulității, ci si pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic (inclusiv cele produse după intrarea în vigoare a unei noi legi), pentru executarea obligațiilor asumate de părți, pentru încetarea actului juridic.
Această regulă se desprinde atât din dispozițiile art. 6 alin. 2 și 3 Cod.civ., cât si din art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, potrivit căruia, ";contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveste încheierea, interpretarea, efectele, executarea si încetarea sa";.
Contrar alegațiilor din cuprinsul cererii de chemare in judecată, succesiunea de acte juridice de a căror efecte se prevalează reclamantul nu constituie un contract de cesiune, ci și au natura unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare.
Această concluzie se desprinde neîndoielnic atât din termenii expliciți, care nu reclamă interpretare, utilizați în cuprinsul contractului, respectiv
"contract de vânzare - cumpărare";, cât și din clauzele stipulate de părți în contractele depuse la dosar.
Astfel, obligațiile stabilite în sarcina părților cuprinsul convențiilor încheiate la data de 12 octombrie 2000 și 19 ianuarie 2004 sunt proprii unei convenții de vânzare-cumpărare, și anume obligația promitenților vânzători de transmitere a dreptului de proprietate asupra unui bun imobil - teren în suprafata de 1000 mp înscris în Titlul de proprietate nr. 5358/_ în schimbul obligației asumate de promitenții cumpărători de a plăti prețul bunului vândut, nefiind specifice unei veritabile cesiuni de creantă.
Instanța a mai constatat că înscrisurile sub semnătură privată încheiate între părți sunt nule absolut ca și contracte de vânzare-cumpărare, pentru nerespectarea formei autentice, însă în virtutea principiului conversiunii actului juridic au, potrivit art.978 Cod civil, valoarea unor antecontracte care nasc în sarcina ambelor părți o obligație de a face, respectiv de a încheia în viitor contractul translativ de proprietate, în condițiile de fond și formă cerută de lege.
Pentru a se pronunta o hotărâre care sa tina loc de contract autentic de vanzare-cumparare, alaturi de indeplinirea conditiilor existentei unui antecontract valabil incheiat, avand ca obiect promisiunea de vanzare- cumparare a imobilului in cauza, ce intruneste conditiile de valabilitate prevazute de art.948 Cod.civ., este necesar a fi indeplinite și alte conditii, între care și aceea ca la momentul judecății, partea din patrimoniul căreia urmează a fi transmis dreptul de proprietate (promitentul-vânzător) să aibă calitatea de proprietar exclusiv al lucrului vândut.
Ori, în speță, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese că promitentul-vânzator Onacă I. nu are calitatea de proprietar exclusiv al imobilului care a format obiectul actului pe care își întemeiază pretențiile
reclamantul, respectiv contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 12 octombrie 2000.
Contrar celor susținute de către reclamant, trebuie reținut că dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu nu a părăsit patrimoniul promitentului - vânzător S. u O. prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 12 octombrie 2000, întrucât acest act, nefiind încheiat în forma autentică, este lipsit de efect translativ de proprietate.
larul înscris în Titlul de proprietate nr. 5358/585, și anume S. u O. a decedat la data de 17 septembrie 2003, dreptul de proprietatea asupra imobilului fiind transmis pe calea devoluțiunii legale a moștenirii către moștenitorii defunctului.
În acest context, este important de subliniat faptul că succesiunea defunctului S. u O. nu a fost dezbătută până în acest moment, nefiind, prin urmare, stabilită calitatea de moștenitor a pârâților S. P., S. V. și
C. M. S. .
Raportat la considerentele anterior expuse, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite conditiile pentru a se pronunta o hotarare care sa țină loc de contract având în vedere faptul că probele administrate nu atestă faptul că reclamantul a contractat cu proprietarul imobilului.
Instanța nu a putut constata nici transferul valabil al dreptului de proprietate prin înscrisurile depuse la dosar, nici nu poate pronunța o hotãrâre care sã ținã loc de act autentic în temeiul contractelor sub semnătură privată prezentate de catre reclamant, cererea privind pronunțarea unei hotărâri care sa țină loc de contract fiind prin urmare neîntemeiată, aceasta urmând a fi respinsă ca atare.
Consecutiv, instanța a respins petitele privind efectuarea unor operațiuni de dezmembrare și întabulare, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 974 Cod.civ,. întrucât cererile au fost formulate în vederea pronunțării unei hotârâri care să țină loc de act autentic, în considerarea calitații reclamantului de creditor, în temeiul antecontractului de vânzare - cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 19 ianuarie 2004, iar
instanța a constatat că nu sunt îndeplinite conditiile pentru ca instanta să poată pronunța o hotarare care sa țină loc de contract autentic.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamantul T. T.
A. solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În ședința publică din_ tribunalul a invocat din oficiu excepția tardivității recursului, urmând ca în baza art.137 alin.1 C.proc.civ. să analizeze această excepție.
Așa cum rezultă din dovada de comunicare de la fila 68 a dosarului instanței de fond, sentința atacată a fost comunicată reclamantului T. T.
A. la data de_, astfel încât ultima zi în care se putea declara recurs în termenul de 15 zile prevăzut de art.301 C.proc.civ. a fost_ .
Reclamantul a depus recursul la Oficiul Poștal T. la data de_, aceasta fiind și data la care a achitat taxa judiciară de timbru anexată recursului.
În consecință, tribunalul urmează să admită excepția tardivității recursului, să respingă recursul declarat de reclamantul T. T. A. și să mențină în întregime sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității.
Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul T. T. A. împotriva sentinței civile nr. 374 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, C. -A. C. | JUDECĂTOR, C. -V. B. | JUDECĂTOR, DAN-I. T. |
GREFIER, C. -S. Ș. |
Red. D.T./E.C./ _
Jud. fond: F. C. J.
← Decizia civilă nr. 12/11. Partaj judiciar | Încheierea civilă nr. 159/2013. Partaj judiciar → |
---|