Decizia civilă nr. 1162/2013. Hotărâre care să țină loc de act autentic
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 1162/R/2013 ȘEDINȚA PUBL. Ă DE_ EMB. 2013 COMPLETUL COMPUS DIN: PREȘEDINTE: M. O. -S.
JUDECĂTOR: D. -I. T. JUDECĂTOR: E. L. GREFIER: L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenta R. A. împotriva sentinței civile nr. 4434 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat LS, intimat V. M.
, intimat P. ANA, intimat C. P., intimat C. S., având că obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare se prezintă reprezentantul recurentei, avocat P. M. E., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că recursul este declarat în termenul prevăzut de lege, este motivat și comunicat.
Reprezentantul recurentei solicită instanței lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a achita taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
T. ul lasă cauza la a doua strigare, pentru a acorda posibilitatea reprezentantului recurentei de a achita taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
La a doua strigare se prezintă reprezentantul recurentei, avocat P. M.
E., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că reprezentantul recurentei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, recursul fiind legal timbrat.
Reprezentantul recurentei arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită instanței admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de revizuire și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii în totalitate a petitului nr. 2 al acțiunii cu consecința obligării intimaților pârâți să încheie cu recurenta act autentic de vânzare-cumpărare; susține oral motivele de recurs. Nu solicită cheltuieli de judecată.
T. ul a reținut cauza în pronunțare.
T. UL
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 4434 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost respinsă cererea de
revizuire formulată de reclamanta R. A., în contradictoriu cu pârâții L.
S., V. M., P. Ana, C. P., C. S., ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, instanta de fond a reținut urmatoarea stare de fapt si de drept:
Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta Rucan A. tinde să obțină, în contradictoriu cu Pârâții LS, V. M., P. Ana, C. P., C. S., în calea procedurii de revizuire modificarea în parte a sentinței nr. 5853/2011, pronunțată în data de_ de către Judecătoria Cluj-Napoca, în sensul admiterii în totalitate a petitului nr. 2 al acțiunii introductive, cu consecința obligării pârâților să încheie cu reclamanta act autentic de vânzare-cumpărare asupra întreg imobilului situat în com. Cojocna, str. Iuriului, nr. 26, jud. C., compus din 2 camere, bucătărie, anexe gospodărești și a terenului în suprafață de 500 mp, cuprins în tarlaua 115, parcela 2134, conform TP 3359/3037, iar în ca contrar hotărârea ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare- cumpărare.
Instanța de fond a reținut că este neîntemeiat demersul procesual al reclamantei, urmând să dispună respingerea cererii de revizuire ca nefondată. La baza soluției instanței stau considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin Sentința civilă nr. 5853/2011, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în data de 0_, în dosar civil nr._, instanța de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Rucan A., în contradictoriu cu pârâții LS, V. M., P. Ana, C. P., C. S., și a dispus obligarea pârâților, fiecare pentru o cotă-parte de câte 1/6 pentru teren și 5/48 pentru casă, toți în calitate de vânzători, să încheie cu reclamanta, în calitate de cumpărătoare, contract autentic de vânzare-cumpărare autentificat notarial având ca obiect cota lor parte de 5/6 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 500 mp, situat în localitatea Cojocna, str. Iuriului, nr. 22 (fost 26), comuna Cojocna, jud. C., tarla 115, parcela 2134, înscris în TP nr. 3359/3037 din_, eliberat de CJSDPT C. și cota lor parte de 25/48 din dreptul de proprietate asupra imobilului casă situată în localitatea Cojocna, str. Iuriului, nr. 22 (fost 26), com. Cojocna, jud. C., contra prețului de 700 lei, iar în cazul refuzului pârâților, instanța, prin hotărâre, le suplinește consimțământul la încheierea contractului de vânzare-cumpărare menționat, hotărârea instanței constituind act apt pentru înscrierea în cartea funciară, la rămânerea ei irevocabilă. Instanța a respins cererea de constatare a încheierii unui contract de vânzare-cumpărare între părți ca inadmisibilă, iar cererea de înscriere a dreptului de proprietate asupra imobilului în CF și în favoarea reclamantei a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că numitului L. V., autorul părților, i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 619 mp, situat în intravilan, în loc. Cojocna, jud. C., înscris în tarla 115, parcela 2134, conform TP nr. 3359/3037/_, emis de CJSDPT C. . Conform certificatului de moștenitor nr. 25/_, emis de BNP Feurdean P., s-a stabilit că în masa succesorală rămasă după defunctul L. V., decedat la data de_, se
include cota parte de 5/8 din imobilul casă și teren în suprafață totală de 500 mp, situate în loc. Cojocna, str. Iuriului, nr. 26, jud. C., iar calitatea de moștenitori ai defunctului revine reclamantei și pârâților.
Între părțile litigante a intervenit în data de_ un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, prin care pârâții, în calitate de promitenți vânzători, s-au obligat să vândă, iar reclamanta, în calitate de
promitentă cumpărătoare, s-a obligat să cumpere, în schimbul prețului de 700 lei, dreptul de proprietate asupra imobilului situat în loc. Cojocna, str. Iuriului, nr. 26, jud. C., constând în casă cu două camere, bucătărie, grajd, șură, coteț, magazie, magazie de lemne, coteț pentru găini, 500 mp teren și asupra a 74 ari teren agricol restituit în baza Legii nr. 18/1991, în locul numit Tunel.
Instanța de fond a procedat la calificarea naturii juridice a operațiunii intervenite între părți, reținând că, deși nul ca și contract de vânzare- cumpărare, pentru lipsa formei autentice, convenția părților valorează o
promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare (antecontract de vânzare- cumpărare), în virtutea principiului conversiunii actelor juridice. Mai mult, obligația izvorâtă în sarcina pârâților prin încheierea contractului în discuție vizează încheierea în viitor a unui contract de vânzare-cumpărare în formă autentică cu reclamanta, obligație ce poate fi adusă la îndeplinire conform art. 1073 și art. 1077 C.civ. S-a reținut că prețul total al vânzării, în cuantum de 700 lei, a fost achitat în întregime de către reclamantă în contul pârâților
la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare.
În privința imobilului teren promis spre vânzare, dreptul de proprietate al pârâților a fost dovedit prin certificatul de moștenitor nr. 25/1997, eliberat de BNP P. Feurdean, ale cărui mențiuni se coroborează cu cele înscrise în TP nr. 3359/3037/_, emis de CJSDPT C., în favoarea defunctului L.
V., a cărui masă succesorală s-a transmis pârâților, iar în masa succesorală astfel transmisă a fost inclus și terenul în litigiu în suprafață de 500 mp, situat în loc. Cojocna, str. Iuriului, nr. 26, jud. C. .
În privința imobilului-casă, instanța a reținut că, din certificatul de moștenitor nr. 25/_, emis de BNP Feurdean P., din masa succesorală rămasă după defunctul L. V. și transmisă pârâților face parte doar cota parte de 5/8 din imobilul casă situat în loc. Cojocna, str. Iuriului, nr. 26, jud.
C., astfel încât fiecare dintre cei cinci pârâți a dobândit cu titlu de moștenire câte o cotă parte de 1/6 din 5/8 din casă, adică o cotă parte de câte 5/48.
Prin urmare, instanța de fond a dispus admiterea doar în parte a acțiunii în executarea atipică a obligației de a încheia un contract de vânzare- cumpărare autentificat de un notar public, doar în privința cotelor de proprietate revenind pârâților asupra imobilului casă și teren.
În susținerea acțiunii de față, reclamanta Rucan A. tinde să obțină, așa cum s-a arătat, pe calea cererii în revizuire, modificarea sentinței civile menționate mai-sus, în considerarea faptului că, potrivit certificatului de moștenitor nr. 2404/_, eliberat de notariatul Public de Stat, cota parte de ½ parte din imobilul casă situat în loc. Cojocna, str. Iuriului, nr. 26, jud.
C., a revenit părților litigante, precum și numitului L. V. (ulterior decedat), în calitate de soț supraviețuitor, iar mai apoi, prin retransmitere, cota acestuia din urmă a revenit părților din cauză - reclamanta și pârâții, în calitate de moștenitori legali ai acestuia. Ca atare, în contextul în care în persoana pârâților era justificat dreptul de proprietate asupra întreg
imobilului casă, situat în loc. Cojocna, str. Iuriului, nr. 26, jud. C., se impunea admiterea în totalitate a capătului de cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligați pârâții să încheie cu
reclamanta un contract de vânzare-cumpărare în formă autentică cu privire la dreptul de proprietate asupra întregului imobil, mai cu seamă că, formulării cererii de chemare în judecată în dosar nr._, soluționarea cererii reclamantei și pronunțarea hotărârii în cauză exista eliberat certificatul de moștenitor nr. 2404/_ de Notariatul de Stat al Jud. C., privind pe defuncta Lugojan Floarea, pretențiile reclamantei fiind pe deplin justificate.
A mai argumentat reclamanta că, în acea cauză, a fost reprezentantă convențional de un avocat, care nu și-a exercitat și nu a adus la îndeplinire mandatul ce i-a fost încredințat, în frauda intereselor reclamantei, întrucât nu a depus la dosarul instanței certificatul de moștenitor nr. 2404/_ de Notariatul de Stat al Jud. C., cu toate că acest document îi fusese încredințat mandatarului încă de la data formulării cererii de chemare în
judecată. Încrezându-se în mod corespunzător de îndeplinire a mandatului, reclamanta nu a citat hotărârea judecătorească pronunțată în cauză și supusă prezentei cereri de revizuire, nu a cunoscut că cererea de chemare în judecată i-a fost încuviințată doar în parte de instanța de judecată, sentință pe care astfel nu a atacat-o cu recurs. Despre soluția instanței a aflat doar în momentul în care s-a adresat OCPI C. cu o cerere de întabulare a dreptului de proprietate.
În viziunea reclamantei, conduita mandatarului ales justifică exercitarea prezentei cereri de revizuire, potrivit art. 322 și urm. C.proc.civ., iar înscrisul - certificatul de moștenitor nr. 2404/_ de Notariatul de Stat al Jud. C., privind pe defuncta Lugojan Floarea, deși exista la momentul judecării cauzei în dosar nr._, nu a putut fi prezentat instanței dintr- o împrejurare mai presus de voința sa, iar actul amintit are un rol determinant, hotărâtor asupra fondului cererii reclamantei.
În drept, în conformitate cu prevederile art. 322 C.proc.civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (…) 5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Reținând textul legal mai-sus evocat și cazul de revizuire invocat de reclamantă în susținerea cererii sale, instanța a reținut că, pentru admisibilitatea unei cereri în revizuire a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, este necesar a fi întrunite cumulativ mai multe condiții, și anume: existența unui înscris, ca mijloc de probă (instrumentum), opozabil părții căreia i se opune; înscrisul să fi existat la data pronunțării hotărârii supusă revizuirii; înscrisul nu a putut fi înfățișat în procesul în care a fost pronunțată hotărârea a cărei revizuire se cere, fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie printr-o împrejurare mai presus de voința părții.
În concret, instanța de fond a reținut ca îndeplinită prima condiție, aceea ca să fie vorba de un înscris, cu dată certă și opozabil părților adverse, fiind vorba de certificatul de moștenitor nr. 2404/_ de Notariatul de Stat al Jud. C., privind pe defuncta Lugojan Floarea.
De asemenea, înscrisul amintit exista la data pronunțării hotărârii supusă revizuire, certificatul de moștenitor fiind eliberat de Notariatul de Stat în data de_, însă acest document nu se regăsește în copie sau original în dosarul nr._ și nu a fost avut în vedere de instanța de judecată la data pronunțării Sentinței civile nr. 5853/0_, supusă procedurii de revizuire.
Însă, în ceea ce privește cea de-a treia condiție, și anume aceea ca înscrisul să nu fi fost prezentat instanței fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții de care prevalează de acesta în probațiune, instanța a reținut că, în speță, nu se
verifică îndeplinirea acestei condiții. Pe de-o parte, în cauză nu s-a susținut că acest script ar fi fost reținut de partea potrivnică, aspect ce nu constituie obiectul cercetării judecătorești.
Pe de altă parte, în cauză nu poate fi reținută susținerea reclamantei că neexecutarea corespunzătoare a atribuțiilor specifice de mandatarul ales - avocat, care nu a înțeles să depună certificatul de moștenitor la dosar, are valoarea unei împrejurări mai presus de voința reclamantei, ce a dus la
imposibilitatea prezentării în fața instanței a documentului menționat.
În sensul art. 322 pct. 5 C.proc.civ., noțiunea de "împrejurare mai presus de voința părții"; se înțelege forța majoră, care trebuie dovedită. Așadar, condiția nu este îndeplinită dacă înscrisul putea fi procurat și depus la dosar prin diligența părții interesate, în speță a reclamantei.
Or, alegațiile reclamantei vizând nestudierea dosarului cauzei, nelecturarea hotărârii pronunțare în cauză, acum supusă procedurii de revizuire, nu are valoare unui caz de forță majoră. Este de observat că, potrivit art. 129 alin. 1 C.proc.civ., părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația de a îndeplini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1 C.proc.civ., precum și să-și probeze pretențiile și apărările.
Este real că în cauza ce face obiectul dosarului nr._, reclamanta a beneficiat de serviciile juridice ale unui avocat ales, care i-a asigurat reprezentarea juridică în cauză, însă reclamanta, în calitate de parte în proces, era ținută de obligația de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului, precum și modul corespunzător de îndeplinire a obligațiilor de către mandatar. Dincolo de susținerea că reclamanta nu deține cunoștințe juridice, depunerea unui înscris la dosarul cauzei, cu privire la care acum reclamanta susține că l-a remis avocatului pentru a-și proba pretențiile în contra pârâților, constituie o chestiune de fapt, pe care reclamanta ar fi putut-o sesiza cu ușurință prin parcurgerea dosarului cauzei, vizualizând actele depuse la dosar și succesiunea actelor de procedură de la fiecare termen de judecată, potrivit încheierilor de ședință, deci dacă ar fi manifestat diligențe minime în ceea ce privește modul de conducere și instrumentare a apărării în cauză de avocatul său ales. Se mai impune a fi reținută și observația că lipsa de diligență minimă a părții nu poate fi justificată prin lipsa de diligență în asigurarea apărării în cauză de către avocatul ales, ținând seama că în sarcina reclamantei funcționează prezumția de culpa in eligiendo, respectiv de selectare a avocatului ales, iar în cauză nu s-a dovedit că mandatarul ales a acționat cu rea-credință sau în frauda intereselor reclamantei, provocând inducerea în eroare a acesteia din urmă.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta R. A.
, solicitând modificarea acesteia, în sensul admiterii cererii de revizuire.
În motivarea recursului, reclamanta a arătat că instanța de fond a pornit de la premisa greșita că a avut angajat un avocat ales în numele doamnei R. D. . Asa cum a arătat și a probat cu înscrisuri în fata instanței de judecata doamna R. D. s-a adeverit a nu avea profesia de avocat recurenta neștiind acest aspect în momentul angajării ei.
În acest sens arata că, în necunoștința de cauza, recurenta i-a pus la dispoziție mandatarei sale R. D. toate actele necesare în vederea admiterii acțiunii formulate în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., inclusiv certificatul de moștenitor nr. 2404/_ de pe urma mamei sale Lugojan Floarea eliberat de Notariatul de Stat al Județului C., act care nu a mai fost depus niciodată în acel dosar, mandatara sa neconsiderând că este necesar.
Astfel, deși actul care face obiectul revizuirii, certificatul de moștenitor nr. 2404/_ de pe urma mamei sale Lugojan Floarea eliberat de Notariatul de Stat - Județ C., i-a fost înmânat cu buna știința mandatarei
sale, pentru a fi depus în dosar, aceasta a considerat, mai presus de voita sa, sa nu-l depună la dosar motiv pentru care acțiunea în prestație tabulara din dosarul nr._ al Judecătoriei C. N. a fost admisa doar în parte.
De asemenea, se reiterează și în fata instanței de recurs faptul că, datorita sesizării făcute de recurentă împotriva numitei R. D. s-a început urmărirea penala pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și exercitarea fără drept a unei profesii, cu privire la acțiunile întreprinse de aceasta în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., în detrimentul recurentei în calitate de parte vătămata.
În acest sens, recurenta consideră neîntemeiate reținerile instanței de fond cu privire la faptul că este real că, în cauza ce face obiectul dosarului nr._ reclamanta a beneficiat de serviciile juridice ale unui avocat ales, care i-a asigurat reprezentarea în cauză.
În momentul angajării acestei presupuse avocate, fiind vrăjita de talentul oratoric al acesteia, despre care nu știa la acea vreme că nu face parte din Baroul Cluj U.N.B.R., a crezut că se află pe mâini bune și i-a încredințat acesteia toate înscrisurile necesare promovării și câștigării cauzei, întocmindu-i totodată o procura speciala pentru reprezentare în fața instanței, având ferma convingere că se va ocupa într-un mod profesionist de cauza sa.
Astfel, recurenta consideră în continuare că sunt îndeplinite toate condițiile pentru promovarea și admiterea revizurii pe temeiul art. 322, pct. 5 Cod de Procedura Civila, inclusiv faptul că certificatul de moștenitor nr. 2404/_, nu a putut fi înfățișat în fata instanței de fond dintr-o împrejurare mai presus de voința sa. Recurenta i-a pus la dispoziție mandatarei sale acest înscris încă de la începutul procesului cu indicația expresa de a-1 depune la dosarul cauzei alături de celelalte înscrisuri, dar aceasta socotind că nu este necesar a acționat în detrimentul indicațiilor reclamantei și nu a depus acest act la dosar.
Intimații nu au formulat întâmpinare la recurs.
Analizând recursul declarat, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.322 pct.5 C.proc.civ. revizuirea unei hotărâri ramase definitive in instanța de apel sau prin neapelare se poate cere daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.
Referitor la prima situație, pentru admisibilitatea revizuirii este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții: revizuientul să invoce un înscris doveditor; aceste înscris să fi fost descoperit după darea hotărârii; înscrisul să fi existat la data pronunțării hotărârii; înscrisul să nu fi putut fi înfățișat, fie pentru ca era deținut de partea adversă, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții; înscrisul sa fie determinant.
Raportat la actele dosarului, tribunalul consideră ca instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale menționate mai sus, reținând neîndeplinirea condiției ca înscrisul să nu fi putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții.
Pentru admisibilitatea cererii de revizuire în acest caz este necesar ca imposibilitatea înfățișării înscrisului să se datoreze unei împrejurări mai presus de voința părții, mai precis forței majore, care trebuie dovedită .
T. ul consideră, la fel ca și instanța de fond, că nu constituie un caz de forță majoră faptul că actul a fost înmânat mandatarului părții, avocat sau persoană fără pregătire juridică, care nu l-a depus la dosarul cauzei, recurenta având posibilitatea să studieze dosarul în perioada_ - 0_
cât s-a aflat pe rolul Judecătoriei C. -N. sau să formuleze recurs împotriva sentinței care i-a fost comunicată la domiciliu.
Pe de altă parte, nu pot fi reținute susținerile recurentei în sensul că a crezut că mandatara sa are calitatea de avocat, în condițiile în care la dosar nu s-a depus nici o împuternicire avocațială, însă s-a depus procura autentificată prin încheierea nr.101/2009 a BNP P. L. A. prin care reclamanta a mandatat-o pe numita R. D. să o reprezinte în dosarul nr._ și să angajeze un avocat dacă va fi necesar, fără să existe nici o mențiune cu privire la presupusa calitate de avocat a numitei R. D. .
Pentru toate motivele expuse mai sus, tribunalul consideră că recursul declarat de revizuientă este nefondat, urmând ca în baza art.304 pct.9, art.304¹ și art.312 alin.1 C.proc.civ. să îl respingă și să mențină sentința atacată, aceasta fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuienta R. A. împotriva sentinței civile nr. 4434 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, M. O. -S. | JUDECĂTOR, D. -I. T. | JUDECĂTOR, E. L. în c.o., semnează Președintele T. ului C. ANA-SS |
GREFIER, L. C. |
Red. D.T/ C.H. /_
Jud. fond: G. -R. F. -Hîngan
| ← Decizia civilă nr. 2/6. Hotărâre care să țină loc de act autentic | Decizia civilă nr. 95/2013. Hotărâre care să țină loc de... → |
|---|
