Decizia civilă nr. 2/6. Hotărâre care să țină loc de act autentic
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZI A CIV IL Ă NR. 2 6 3 /R/2 0 13 Ședința publică din data de 5 iunie 2013
Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: M. L. B., judecător JUDECĂTOR: G. -C. F., președinte secție JUDECĂTOR: R. I. A B.
GREFIER: L. D.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul M. C. D. împotriva sentinței civile nr.1122/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de_, în dosarul nr._, având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul recurent avocat Bora A. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamantul-recurent M.
și pârâții-intimați H. I., C. B. -Bîrgăului prin P. . Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul reclamantului-recurent, avocat Bora A., depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 239 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei.
Tribunalul constată în termen legal declarat recursul, motivat și legal timbrat.
Reprezentantul recurentului depune la dosar practică judiciară și arată că nu are cereri de formulat.
Tribunalul constatând că nu sunt cereri prealabile soluționării recursului dispune dezbaterea acestuia dând cuvântul reprezentantului recurentului în susținere.
Reprezentantul reclamantului-recurent, avocat Bora A., solicită în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei instanței de fond pentru rejudecare, iar în subsidiar solicită modificarea acțiunii, în sensul admiterii acesteia, pentru motivele arătate în scris și pe care le susține în ședință, fără cheltuieli de judecată.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr. 1122/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița la data de _
, instanța de fond admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei comuna B. Bîrgăului, prin primar, cu sediul în B. Bîrgăului, nr. 1326, jud. B. -Năsăud, pentru proprietarul tabular decedat Pavel I. și în consecință respinge capătul de cerere formulat de reclamantul M. C. D., cu domiciliul în B. Bîrgăului, nr. 1338, jud. B. - Năsăud, cu privire la constatarea că pârâtul H. I., cu domiciliul în B. Bîrgăului, nr. 378, jud. B. -Năsăud, a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2500 mp, înscris în CF nr. 1377 B. prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă;respinge capătul de cerere formulat de reclamantul M. C. D., în contradictoriu cu pârâtul H. I., având ca obiect constatarea validității antecontractului de vânzare -cumpărare încheiat la data de_ între reclamant și pârâtul H. I. și solicitarea de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic; respinge capătul de cerere formulat de reclamantul M. C.
, în contradictoriu cu pârâtul H. I., având ca obiect dispunerea înscrierii în cartea funciară în favoarea reclamantului a dreptului de proprietate asupra renului în suprafață de 2500 mp, înscris în CF nr. 1377.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanța a reținut:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamantul
M. C. D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții H. I. și C. B.
BÎRGĂULUI, să se constate că pârâtul H. I. a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 2.500 mp, înscris în CF 1377 B. Bîrgăului, prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor; validitatea antecontractului de vânzare - cumpărare încheiat la data de_ între reclamant și pârâtul H. I. prin care acesta s-a obligat să-i transmită dreptul de proprietate asupra imobilului indicat în petitul anterior pentru prețul de 2.800 lei, plătit integral la data încheierii contractului, urmând ca hotărârea ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare; și să se dispună înscrierea în cartea funciară în favoarea reclamantului a dreptului de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 2.500 mp înscris în CF 1377 B. Bîrgăului; fără cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că imobilul teren în suprafață de 2.500 mp, înscris în CF 1377
B. Bîrgăului, a fost cumpărat în anul 1945 de părinții pârâtului H. I. de la proprietarii tabulari, în prezent decedați, fără urmași cunoscuți, după cum rezultă din adresa nr. 160/2009 a Primăriei B. Bîrgăului. Imobilul a fost transmis pârâtului la căsătoria acestuia, cu titlu de zestre, iar în anul 1975, s-a împlinit termenul prescripției achizitive, acesta dobândind dreptul de proprietate asupra imobilului.
Reclamantul mai arată că, la data de_, între reclamant și pârâtul H. I. s-a încheiat un antecontract de vânzare - cumpărare prin care acesta din urmă s-a obligat să-i transmită primului dreptul de proprietate asupra imobilului în cauză. Întrucât pârâtul nu este înscris în CF, reclamantul a formulat acțiunea pendinte.
În drept s-au invocat prevederile art._ cod civil vechi, art. 1452 Cod civil austriac și art._, 1669 Cod civil.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-5, 23-24) și s-a solicitat admiterea probei testimoniale și efectuarea unei expertize topografice.
Deși a fost legal citat, pârâtul H. I. nu a formulat întâmpinare însă a arătat, în ședința publică din data de_, că este de acord cu admiterea acțiunii formulate de reclamant.
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la termenul din_, reclamantul a chemat în judecată și C. B. Bîrgăului, prin P., întrucât proprietarul tabular Pavel
I. este decedat și nu are urmași.
În drept s-au invocat prevederile art. 652 Cod civil coroborate cu art. 36 alin. 1 din Legea 18/1991.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 47-50).
Deși a fost legal citată, pârâta C. B. B., prin primar, nu a formulat întâmpinare și nu și-a desemnat reprezentant în instanță pentru susținerea poziției procesuale.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța de fond a reținut următoarele :
Instanța se va pronunța cu prioritate la excepțiile invocate, în conformitate cu art.
137 din cod de procedură civilă.
Cu privire la calitatea procesual pasivă a comunei B. -B., instanța reține că prin decizia dată în recurs în interesul legii nr. 2/2011, statul nu poate avea calitate procesual pasivă în acțiunile cu obiect uzucapiune, decât dacă este emis pe certificat de vacanță succesorală, în cauza de față nu este emis un asemenea certificat de vacanță succesorală, astfel că statul nu poate avea calitate procesual pasivă.
In absenta unui asemenea certificat, nu exista conflict intre parți aflate pe poziții de contrarietate juridica si deci statului, ori în cauza de față comunei, nu i se poate opune, in calitate de pârât, pretenția reclamantului asupra unei moșteniri față de care statul este .
Trecerea terenurilor din intravilan în proprietatea comunei, prin decesul proprietarilor, invocată de reclamanți, conform art. 36 din legea 18/1991, raportat la art. 26 din aceeași lege, se referă la terenurile agricole din intravilan aduse sau preluate în orice fel în patrimoniul cooperativei de producție de la membrii cooperatori sau alte persoane care au decedat fără moștenitori, ori în cauză nu s-a probat de către reclamant că ar imobilul în cauză ar fi fost adus sau preluat în orice fel în patrimoniul vreunei cooperativei
de producție de la membrii cooperatori sau alte persoane care au decedat fără moștenitor.
Este adevărat că raportat la art. 68 din legea 36/1995, orice persoană interesată poate solicita constatarea moștenirii ca vacantă și eliberarea certificatului de vacanță succesorală, însă cu privire la imobilele din cauză nici o persoană nu a solicitat acest lucru și nici reclamanții din cauză, fără o astfel de solicitare neputându-se emite certificatul de vacanță succesorală.
Este adevărat că art. 652 cod civil de la 1864 prevede că în lipsă de moștenitori legitimi sau naturali și a soțului supraviețuitor, statul devine moștenitor.
Condițiile în care statul devine moștenitor sunt menționate în codul civil de la 1864, în cartea III, titlul I, capitolul V; secțiunea IV, cu denumirea " Despre succesiunile vacante";. Astfel la cererea persoanelor interesate sau a procurorului, tribunalul de întâia instanță din districtul în care succesiunea este deschisă, numește un curatore ( art. 725).
În continuare, curatorele numit trebuie să constate printr-un inventar succesiunea, el exercitã si urmărește drepturile ei, la cererile fãcute în contra-i, administreazã sub îndatorire de a vãrsa numerarul succesiunii, ca si sumele adunate din vânzarea mobilelor si imobilelor, în casa de consemnatiuni si depozite si în fine sub aceea de a da socoteli.
În cauza de față nici o persoană nu a făcut vreo cerere și nici procurorul în legătura cu succesiune privită ca vacantă, care să declanșeze operațiunile necesare ca statul să dobândească succesiunea, mai mult proprietarul tabular, conform mențiunilor Consiliului local al Comunei B. B. ( fila 5) figura căsătorit cu Raveca Badiu, prin actul nr. 15/1950.
Pentru ca moștenirea să fie privită ca vacantă, art. 652 invocat de reprezentantul reclamantului, prevede ca în cauză să nu existe moștenitori legitimi sau naturali și nici soț supraviețuitor.
În cauză, conform relațiilor furnizate de mențiunilor Consiliului local al Comunei B.
B. ( fila 5), există soț supraviețuitor, reclamantul deși avea sarcina probei celor susținute referitoare la lipsa moștenitorilor legali sau a soțului supraviețuitor, conform art. 1169 din cod civil de la 1864, nu a făcut o asemenea dovadă, din contra, a făcut dovada că proprietarul tabular avea soție supraviețuitoare.
Instanța reține că imobilul în cauză nu a fost niciodată în proprietatea statului, nefiind îndeplinite condițiile și demersurile referitoare la succesiunea vacantă, astfel art. 36 din legea 18/1996 este inaplicabil în cauză, el menționând premisa ca terenurile să aparțină statului pentru a trece în proprietatea comunei, ori în cauză nu este îndeplinită premisa ca terenul să fi aparținut statului.
Instanța va admite excepția lipsei calitații procesual pasive a comunei B. -B. și în consecință va respinge capătul de cerere referitor la constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 2500 mp, înscris în CF nr. 1377 B. .
Cu privire la capătul de cerere referitor la validarea antecontractului de vânzare cumpărare, instanța, reținând soluția dată la capătul de cerere anterior, reține că pârâtul
H. I. nu are calitatea de proprietar asupra terenului în suprafață de 2500 mp, înscris în CF nr. 1377 B., condiție cerută pentru validarea antecontractului și va respinge și acest capăt de cerere, acest capăt de cerere fiind accesoriu celui privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 2500 mp, înscris în CF nr. 1377 B. .
Referitor la capătul de cerere privind înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, instanța reținând soluția dată capetelor de cerere anterioare, va respinge și acest capăt de cerere, nefiind probat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate pentru a fi înscris în cartea funciară.
Împotriva sentinței expuse, în termen, a declarat recurs reclamantul M. C. -D.
, care a solicitat casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei instanței de fond, respectiv Judecătoriei B., pentru rejudecare.
Se susține că sentința este nelegală,, că, în mod nejustificat, instanța a reținut că proprietarul tabular Pavel Ion avea soție supraviețuitoare, întrucât nu există nicio probă la dosar din care să rezulte această împrejurare iar răspunsul dat de autoritatea administrativă la solicitarea instanței nu confirmă această susținere.
În plus, în motivarea excepției, instanța de fond se referă la lipsa calității procesuale pasive a Statului român, invocând și Decizia Î. nr.2/2011, însă el nu a formulat acțiunea împotriva Statului român. În situația în care instanța ar fi apreciat că se impune lămurirea situației numitei Badiu Raveca, ar fi trebuit să le pună în vedere să efectueze demersurile necesare sub sancțiunea suspendării cauzei iar nu să respingă acțiunea.
Așa cum au arătat și prin notele de ședință depuse la dosar în faza judecării cauzei în fond, apreciază că unitatea administrativ-teritorială are calitate procesuală pasivă în acest gen de spețe, soluție consacrată în unanimitate pe cale jurisprudențială. În sprijinul susținerilor lor au depus Decizia Î. nr.7086/2011, dar și instanțele din raza teritorială a Tribunalului B. -Năsăud au apreciat în sensul celor susținute de ei cu privire la această problemă.
Întrucât instanța de judecată nu a analizat celelalte chestiuni de fond, respingând toate capetele de cerere pentru lipsa calității procesuale pasive a comunei B. B., apreciază că se impune trimiterea dosarului instanței de fond pentru a se pronunța asupra fondului cauzei.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 C.pr.civil.
Intimații nu s-au prezentat întâmpinare și nici nu au formulat apărări în scris.
Recursul declarat nu este fondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Statuările instanței de fond în sensul că proprietarul tabular are moștenitori în viață și astfel moștenirea nu este vacantă pentru a avea calitate procesuală pasivă comuna B.
-Bîrgăului.
Întabularea în cartea funciară în favoarea numitului Pavel I. datează din anul 1900(f.11 verte), astfel că proprietarul tabular este Pavel Ion, născut în anul 1882 și decedta la 24(f.5), care a avut fiu pe numitul Pavel D., născut la, acesta din urmă fiind tatăl numitului Pavel I., decedat în anul 1952.
Numitul Pavel I., a decedat la 23 iunie 1952,așa cum rezultă din adresa 160/2009 a Primăriei B. -Bîrgăului (f. 5 dosar fond):
Din aceeași adresă, reiese că numitul Pavel I., decedat la 23 iunie 1952 a fost căsătorit cu Badiu Raveca, mama pârâtului H. I., care, după decesul primului soț, s-a căsătorit cu numitul H. D., tatăl pârâtului H. I. .
Aceste aspecte sunt relatate și de cei doi martori audiați în cauză și care au declarat și că terenul nu a fost cumpărat de părinții pârâtului H. I. ci a aparținut primului soți al mamei acestuia, numita H. Raveca care, anterior, a fost căsătorită cu Pavel I., decedat în mină(f.41-42 dosar fond).
Așa fiind, începând cu anul 1952 ,după decesul numitului Pavel I. (primul soț al mamei pârâtului H. I. ), care era proprietarul terenului din litigiu, mama pârâtului H. I.
, a devenit proprietară, prin moștenire, asupra terenului care a aparținut primului ei soț.
Cum reclamantul a invocat dobândirea de către pârâtul H. I. a dreptului de proprietate prin joncțiunea posesiei lui cu posesia mamei sale și cum mama sa a dobândit asupra terenului nu doar posesia acestuia, ci dreptul de proprietate, prin moștenire(în calitate de soție supraviețuitoare), în speță nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.1452 Cod civil austriac, invocat de reclamant pentru dobândirea dreptului de proprietare de către pârâtul H. I., prin uzucapiune.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar face abstracție de faptul că mama pârâtului a dobândit terenul în proprietate, prin moștenire, posesia acesteia debutând la decesul primului ei soț, în anul 1952, aceasta exclude incidența dispozițiilor din Codul civil austriac, în privința prescripției achizitive.
În aceste condiții pârâtul promitent vânzător, H. I., a dobândit terenul, fie prin moștenire(în situația că mama lui nu mai este în viață și este singurul moștenitor), fie poate invoca un alt temei pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune,
având în vedere că proprietarul înscris în cartea funciară este decedat mult timp iar pârâtul H. I. a intrat în posesia terenul, în anul 1975, cu ocazia căsătoriei lui(terenul fiind primi de zestre, conform susținerilor reclamantului) și l-a posedat până în anul 2011, când l-a transmis reclamantului.
Având în vedere aceste considerente tribunalul reține că, în mod corect, prima instanță constatând că mama reclamantului este moștenitoarea proprietarului terenului, a reținut că pârâta comuna B. -Bîrgăului nu are calitate procesuală pasivă și nu sunt îndeplinite cerințele dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune și, prin urmare, nu se poate constata validitatea antecontractului de vânzare cumpărare întrucât promitentul vânzător nu este proprietar.
Prin urmare, în baza art.312 alin.1 C.pr.civ., recursul va fi respins ca nefiind fondat și sentința atacată va fi menținută.
Intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefiind fondat recursul declarat de reclamantul M. C. D.
împotriva sentinței civile nr.1122/2013, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._
, pe care o menține.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
B. M. -L. | F. G. | -C. | D. | L. |
B. R. -I.
Redactat BRI/tehnoredactat BRI/_ /2 ex. Judecător fond BMA
| ← Decizia civilă nr. 204/2013. Hotărâre care să țină loc de... | Decizia civilă nr. 1162/2013. Hotărâre care să țină loc de... → |
|---|
